DOSARELE ȘERCAN: Zece plângeri, nouă luni de anchetă, niciun rezultat

Operațiunea de denigrare și intimidare a Emiliei Șercan, după ce jurnalista a furnizat poliției dovada că fotografii ale sale sunt postate pe site-uri pentru adulți, a început în februarie 2022. Pozele intime și proba la dosar au fost publicate pe site-ul lui Cristian Rizea și au fost preluate de zeci de alte pagini web și folosite în materiale denigratoare care au circulat pe grupuri de WhatsApp ale Academiei de Poliție „A.I. Cuza”. Șase dosare penale au fost deschise în urma a zece plângeri depuse de Șercan.

• UPDATE 20 decembrie 2023: Parchetul Curții de Apel București (PCAB) a respins plângerea Emiliei Șercan împotriva soluției de clasare a dosarului în care a reclamat operațiunea de compromitere. Jurnalista spune că va ataca soluția în instanță.

Șercan a protestat solitar față de clasarea dosarului timp de 15 zile în faţa PCAB și a Parchetului General. Pe 18 decembrie, jurnalistei i s-au alăturat la protest zeci de persoane, între care numeroși jurnaliști, care au organizat un flashmob de susținere.

“Faptul că am primit soluția abia ieri, la 6 zile după expirarea termenului legal, faptul că soluția este motivată superficial, într-un text dezarticulat, plin de greșeli sau de fraze lipsite de logică, mă face să cred cu toată convingerea că Parchetul nu avea de gând să îmi răspundă, dar a făcut-o la repezeală, după ce luni au fost alături de mine, la protest, aproape 70 de colegi de presă”, afirmă Șercan într-o postare pe Facebook.

• UPDATE noiembrie 2023: Parchetul Curții de Apel București a clasat dosarul în care Emilia Șercan a denunțat o tentativă de compromitere a sa, în urmă cu un an si 8 luni. Alte două dosare au fost reunite cu cel investigat de PCAB, iar ulterior procurorul a decis că șapte infracțiuni reclamate de Emilia nu există.

S-a dispus clasarea pentru divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice din Poliția Română și violarea vieții private prin publicarea, în februarie, unei probe depusă la Poliției și a unor poze personale ale Emiliei pe site-ul realitateadinmoldova[.]md, deținut de Cristian Rizea și distribuite ulterior pe alte 78 de site-uri și prin republicarea fotografiilor, în iunie, distribuite apoi pe alte 45 de site-uri – „faptele nu sunt prevăzute de legea penală”.

Procurorul a clasat și plângerile pentru abuz în serviciu cu privire la modul în care Poliția Română a gestionat proba publicată pe site-ul realitateadinmoldova[.]md, fals informatic referitor la antedatarea materialului publicat pe patrianoastra[.]com, potrivit Qurium folosit pentru a ascunde că proba depusă la dosar a apărut prima dată pe realitateadinmoldova[.]md. Totodată, și amenințarea și șantajul prin republicarea fotografiilor în iunie 2022 pe realitateadinmoldova[.]net și realitateadinmoldova[.]md, distribuite apoi pe alte 78 de site-uri și violarea vieții private au fost clasate – „faptele nu există”.

De asemenea, potrivit ordonanței procurorului de la PCAB, „a intervenit prescripția răspunderii penale” pentru acces ilegal la un sistem informatic, și anume furtul celor 5 fotografii personale. Iar pentru violarea vieții private prin publicarea celor 5 poze personale pe 31 de site-uri pentru adulți, a fost dispusă „disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor”.

“Scandaloasa închidere a dosarului de kompromat, fără a identifica un singur vinovat și fără a stabili vreo vinovăție, reprezintă un eșec major al justiției din România, care arată că, atunci când persoanele anchetate au funcții publice și influență politică, acestea pot fi mai presus de lege”, scrie Emilia Șercan într-un material în care dezvăluie mai multe amănunte despre caz.

• UPDATE iunie 2023: Dosarul în care Emilia Șercan a depus plângere împotriva fostului ministru de Interne Lucian Bode, pentru că ar fi implicat în organizarea scurgerii probei din poliție a fost clasat. Detalii aici. În celelalte cinci dosare deschise în urma plângerilor depuse de jurnalistă, anchetele sunt în stadiul de cercetare in rem, același status pe care îl aveau și acum șase luni.

În fiecare dosar văd câte o nemernicie. La un dosar înregistrat de aproape un an de zile nu am acces. Despre acest dosar nu știu absolut nimic. Nici măcar nu am fost audiată. Scopul lor este să închidă dosarele cât mai repede. Deja unul a fost închis, a declarat jurnalista pentru Context.ro.

• UPDATE 17 Februarie 2023: La un an de la scurgerea în presă a unei probe depusă la un dosar penal, autoritățile au în lucru șase dosare. În cinci dintre acestea, procurorii au început urmărirea penală in rem, neavând niciun suspect în vedere.

Aceste dosare și modul în care se comportă în ele justiția, care e cu un bocanc politic pe grumazu-i fin, reprezintă un indicator despre cum funcționează democrația în țara noastră și despre cât mai contează în România statul de drept, afirmă Emilia Șercan după 12 luni în care s-a derulat o operațiune de denigrare și intimidare împotriva sa.

În raportul anual de monitorizare care prezintă situația libertății presei în Europa în 2022, Media Freedom Rapid Response atrage atenția asupra atacurilor la adresa jurnalistei. Detalii aici.

Mai multe organizații internaționale și locale, care apără libertatea presei, au lansat un nou apel public către autoritățile și politicienii din România, dar și către instituțiile europene, în sprijinul jurnalistei. Organizațiile solicită autorităților să dea prioritate anchetei, să-i dedice resurse suficiente și să comaseze dosarele pentru a crește eficiența și a accelera cercetările.

• UPDATE 3 februarie 2023: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 spune, într-un răspuns trimis Context.ro, că s-a început urmărirea penală in rem pentru violarea vieții private și fals informatic, dar fără să fi identificat un suspect. În acest dosar, jurnalista a depus plângere după ce pozele furate au fost publicate din nou, în iunie, pe site-ul lui Cristian Rizea. În total, sunt patru dosare în care s-a început urmărirea penală, însă în niciun caz nu a fost identificat vreun suspect.

• UPDATE 26 ianuarie 2023: După 11 luni de la tentativa de intimidare a jurnalistei Emilia Șercan, autoritățile au început urmărirea penală în trei dosare. Procurorii au constatat că legea a fost încălcată în aceste cazuri, dar nu au reușit să identifice vreun suspect. (detaliile, aici)

• Update octombrie 2022: Jurnalista Emilia Șercan spune că cele zece plângeri pe care le-a depus după ce poze personale i-au fost furate, postate pe site-uri pentru adulți și apoi scurse dintr-o investigațíe oficială au rămas fără rezultat. Au trecut nouă luni de când fotografiile private ale jurnalistei au devenit instrument pentru intimidarea și denigrarea sa în spațiul public. Context.ro a inventariat dosarele penale deschise în acest caz.

Pe 16 februarie 2022, jurnalista Emilia Șercan a primit, printr-un mesaj pe Facebook, cinci fotografii personale făcute în urmă cu 20 de ani. Pozele erau încărcate pe zeci de site-uri destinate adulților încă din septembrie 2021. Șercan a făcut o captură de ecran cu mesajul primit pentru a avea dovada că cineva i-a trimis respectivele imagini, iar a doua zi a depus o plângere la Secția de Investigații Criminale a Poliției Capitalei.

În aceeași zi în care a reclamat că pozele i-au fost furate și încărcate pe site-uri pentru adulți, jurnalista a trimis captura de ecran, pe WhatsApp, polițistei care instrumenta plângerea penală depusă la ora 10.29.

La ora 14:51, site-ul realitateadinmoldova[.]md publica screenshotul și cele 5 fotografii personale. Pagina a fost înregistrată inițial pe numele Realitatea-PHG SRL – societate din Republica Moldova, deținută în proporție de 50% de Cristian Mihai aka Cristian Rizea. În mai 2022, proprietarul domeniului a devenit parlamentarul fugar Cristian Rizea.

Cum se face că acele poze nu au fost exploatate de nimeni într-o operațiune de kompromat din septembrie 2021 și până pe 17 februarie 2022, după ce am aflat accidental despre existența lor și m-am dus la poliție să reclam furtul pozelor și violarea vieții private? (…) Am realizat instantaneu că singurul mod în care putea să ajungă în presă era ca cineva din Poliție să o fi scurs în mod intenționat – a scris Emilia Șercan într-un articol publicat în Pressone.

Șercan a depus o nouă plângere penală la Direcția Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române în care reclama scurgerea pozelor personale. Plângerea sa a fost trimisă inițial către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, declinat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și, ulterior, cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Luând în calcul și posibilitatea ca telefonul mobil să îi fi fost spionat, Emilia a solicitat trei expertize independente la instituții internaționale specializate în detectarea breșelor de securitate informatică, inclusiv a indiciilor de spionaj și hacking: Amnesty Tech, Citizen Lab și Bitdefender. Potrivit experților, nu a fost găsită nicio dovadă de spyware sau hacking prin care captura de ecran să-i fi fost sustrasă din telefon în intervalul de timp dintre momentul în care a fost făcută (16 februarie, ora 20:45) și cel în care a fost publicată (17 februarie, ora 14:51).

Jurnalista l-a informat și pe ministrul Lucian Bode despre faptul că o probă depusă la un dosar penal s-a scurs din poliție și a fost publicată pe site-ul lui Rizea. Ministrul Afacerilor Interne a asigurat-o pe Emilia că va solicita o anchetă internă la nivelul Poliției Române.

Articolul de pe realitateadinmoldova[.]md, care conținea cele 5 fotografii private ale Emiliei, a fost preluat pe alte 74 de site-uri, dintre care 59 aparțin grupului de presă Realitatea Media/Realitatea Plus.

În luna mai, Emilia a aflat că imaginile cu ea în ipostaze personale au circulat pe grupuri de WhatsApp folosite pentru comunicare internă în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. Pozele erau inserate în materiale denigratoare la adresa sa, dar și a altor persoane. 

Șercan a depus o nouă plângere penală.

O analiză făcută de Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor – Poliția Română a indicat site-ul patrianoastra[.]com ca sursă care ar fi publicat prima imaginile, pe 17 februarie, ora 5:45, adică cu mai bine de patru ore înainte ca Emilia Șercan să furnizeze poliției captura de ecran.

Pe 9 martie 2022, jurnalista a trimis scrisori de informare cu privire la campania pornită împotriva sa către președintele și premierul României, ministrul Afacerilor Interne, procurorul general al României și șeful Poliției Române. A doua zi după expedierea scrisorilor, site-ul indicat de Poliția Română ca fiind „sursa zero” (patrianoastra[.]com) a fost închis, fiind nefuncțional și azi. 

Cele cinci poze cu Emilia au fost șterse de pe www.realitateadinmoldova[.]md, pe 7 mai, în urma unei acțiuni a ong-ului Access Now din SUA. Dar imaginile au apărut din nou pe internet, pe 20 iunie, atât pe realitateadinmoldova[.]md, cât și pe realitateadinmoldova[.]net și ulterior au fost preluate pe alte peste 40 de site-uri aparținând grupului Realitatea Media/ Realitatea Plus.

Pe 5 iulie, Emilia Șercan a făcut public faptul că proba depusă la poliție, captura de ecran, a ajuns la mai mulți șefi din Poliția Română în aceeași zi în care ea a furnizat-o organelor de cercetare, având bănuiala că pe această filieră imaginea a ajuns să fie publicată pe site-ul www.realitateadinmoldova.md, la aproximativ 4 ore și 30 de minute după ce i-a transmis-o pe WhatsApp polițistei.

Qurium, o fundație suedeză care militează pentru libertatea de exprimare, drepturile omului și ale jurnaliștilor, a analizat site-urile pe care au apărut fotografiile cu Emilia Șercan. În raportul publicat pe 11 iulie, experții au arătat că patrianoastra[.]com, site-ul indicat de Poliție, a fost folosit pentru a ascunde sursa reală și că imaginile au apărut prima dată pe realitateadinmoldova[.]md. 

• Mai multe detalii, aici

Pe 12 iulie, Cristian Rizea a afirmat, într-o transmisiune live pe Facebook, că site-ul său a fost cel care a publicat inițial pozele cu Emilia Șercan, a mai menționat că a fost audiat în Republica Moldova, în cadrul unei comisii rogatorii, și că a depus probe împotriva Emiliei Șercan.

Deși ministrul Bode a asigurat-o pe Emilia că va solicita o anchetă internă la nivelul Poliției Române pentru a se stabili dacă proba depusă la dosar a fost scursă către site-ul realitateadinmoldova[.]md, acesta nu a cerut niciodată derularea unei astfel de anchete.

Jurnalista spune că, în opinia ei, autoritățile nu investighează și încearcă să închidă dosarele. „Modul în care anchetele s-au derulat în aceste dosare mie îmi arată faptul că statul român este complicele unor infractori care au încercat să organizeze o operațiune de kompromat împotriva mea și că statul român face tot posibilul să îngroape plângerile mele și să îi favorizeze pe acești infractori, ceea ce, potrivit Codului Penal, este o infracțiune”, a declarat Emilia Șercan pentru Context.ro.

sursa foto: INQUAM Photos/ Octav Ganea