Experții Qurium, o fundație suedeză care militează pentru libertatea de exprimare, spun că sunt gata să depună mărturie în cazul tentativei de intimidare a jurnalistei Emilia Șercan. Qurium a realizat un raport care indică și doi suspecți: fostul deputat Cristian Rizea și grupul media Realitatea. Rizea s-a autodenunțat pe net, iar reprezentanții Realitatea neagă orice implicare. Procurorii care anchetează cazul spun însă că n-au găsit nici un suspect.

UPDATE octombrie 2023: Emilia Șercan a câștigat procesul intentat pentru calomnie împotriva lui Cristian Rizea, în Republica Moldova. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Fostul deputat, în prezent aflat în închisoare în România, este obligat de instanță să dezmintă informațiile defăimătoare la adresa jurnalistei și să șteargă articolul publicat. De asemenea, Rizea trebuie să-și ceară scuze public de la Emilia Șercan și să îi plătească 25.000 lei moldovenești despăgubiri morale.

Poze intime și o probă pe care Șercan a depus-o la poliție au fost publicate pe realitateadinmoldova[.]md, după ce jurnalista a aflat că fotografii ale sale sunt postate pe site-uri pentru adulți, în februarie 2022. Site-ul a fost închis după ce Rizea a fost declarat persoană indezirabilă în Moldova și expulzat în România.

Toate dosarele penale deschise în urma a zece plângeri depuse de jurnalistă, aici.

16 februarie 2022. Jurnalistei Emilia Șercan i-au fost trimise, printr-un mesaj pe Facebook, cinci fotografii personale făcute în urmă cu 20 de ani. A descoperit că pozele fuseseră încărcate pe mai multe site-uri pentru adulți, în septembrie 2021.

Șercan a făcut o captură de ecran cu mesajul primit pentru a avea dovada că cineva i-a trimis respectivele imagini. Următoarea zi, jurnalista a făcut o plângere penală referitoare la furtul fotografiilor personale și la violarea vieții private.

După ce Șercan a furnizat captura mesajului de pe Facebook unei polițiste de la Secția de Investigații Criminale – Poliția Capitalei, dovada a fost publicată pe un site din Republica Moldova, realitateadinmoldova[.]md.

• “Eu le-am pus în mână muniție când am mers să reclam furtul pozelor” – Emilia Șercan pentru Context.

Jurnalista a depus o nouă plângere, prin care a reclamat scurgerea de informații dintr-o anchetă penală și violarea vieții private, pe 18 februarie. Ulterior, o analiză făcută de Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor – Poliția Română a indicat site-ul patrianoastra[.]com ca fiind sursa originală, care ar fi publicat imaginile la 17 februarie 2022, ora 5:45, adică cu mai bine de patru ore înainte ca Emilia Șercan să furnizeze poliției captura de ecran.

“Procurorul de caz, până în momentul acesta, mie mi-a lăsat impresia că crede varianta Poliției Române, că pozele au fost încărcate pe site-ul patrianoastră înainte ca eu să mă duc la poliție, ceea ce ar înseamna că cineva mi-a extras din telefon poza, respectiva captură de ecran. Însă nu face nimeni o verificare”, a explicat Emilia Șercan pentru Context.ro.

Site-ul patrianoastra[.]com a fost înregistrat în aprilie 2020 pe Namecheap, un registrator acreditat care oferă servicii de înregistrare pentru nume de domenii și găzduire web. Serviciile de confidențialitate a domeniului păstrează anonimitatea informațiilor de contact. Informațiile reale sunt înlocuite cu date generate aleatoriu.

Pe 9 martie 2022, Șercan a trimis scrisori de informare cu privire la situație către președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode, procurorul general al României – Gabriela Scutea și șeful Poliției Române – Benone Matei.

A doua zi după expedierea scrisorilor, site-ul indicat de Poliția Română ca fiind „sursa zero” (patrianoastra[.]com) a fost închis, fiind nefuncțional și în prezent. Emilia Șercan a cerut procurorilor s-o ajute să elimine de pe net cele cinci fotografii personale care au rămas publice. ”În luna martie am făcut cerere ca parchetul să blocheze afișarea pozelor pentru că e o infracțiune în formă continuată. Și am făcut revenire la cerere după data de 20 iunie”, ne-a spus jurnalista. Fără succes însă, fotografiile sunt în continuare online pe realitateadinmoldova[.]net și realitateadinmoldova[.]md, unde apar ca fiind publicate pe 20 iunie.

Investigația Qurium

Qurium, o fundație suedeză care militează pentru libertatea de exprimare, drepturile omului și ale jurnaliștilor, a analizat site-urile pe care au apărut fotografiile cu Emilia Șercan. Echipa de specialişti în cyber security a colectat mai multe dovezi pentru a determina sursa originală a capturii de ecran și a imaginilor scurse și cine se află în spatele site-urilor care le-au publicat. Concluzia lor a fost că teza poliției, care sugerează că screenshot-ul și imaginile au fost încărcate inițial pe site-ul patrianoastra[.]com, este incorectă.

Experții Qurium au concluzionat că patrianoastra[.]com a fost folosit pentru a ascunde sursa reală. Sursa inițială a imaginilor care au făcut obiectul scurgerii a fost site-ul realitateadinmoldova[.]md. Raportul Qurium spune că pagina a fost înregistrată inițial pe numele Realitatea-PHG SRL. În mai 2022, proprietarul domeniului a devenit parlamentarul fugar Cristian Mihai (Cristian Rizea). Într-un comunicat public, trustul Realitatea a precizat că are un contract de retransmisie a programelor sale cu Realitatea-PHG SRL, o companie înregistrată în Republica Moldova și al cărei co-proprietar este Rizea. ​​La pachet, fostul parlamentar a primit și hosting pentru site-urile sale, se mai arată în comunicat.

Raportul Qurium menționează că imaginile cu Emilia Șercan au fost republicate de realitateadinmoldova[.]net. „Domeniul realitateadinmoldova[.]net este înregistrat pe numele companiei Prestige Media PHG SRL, la care acționar majoritar este Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru, fiica lui Maricel Păcuraru, proprietarul din umbră al Realitatea Plus/Realitatea Media SA”, spun experții Qurium.

Investigația Qurium arată că articolele de pe site-ul patrianoastra[.]com publicate în cursul lunii februarie 2022 au fost datate manual pentru a manipula ora reală de publicare.

Analiza imaginilor publicate conține informații în metadate care indică faptul că fotografiile au fost încărcate pe server în data de 18 februarie și nu la data de 17 februarie, așa cum sugerează ancheta poliției și cum apărea afișat în articol.

Reprezentanții Qurium au explicat pentru Context.ro că au un serviciu de răspuns rapid prin care presa independentă le poate solicita sprijinul, inclusiv pentru investigații criminalistice prealabile. În opinia lor, cazul Șercan este important pentru că victima este un jurnalist de investigație.” În acest caz există o mulțime de dovezi publice care pot contesta versiunea oficială a autorităților române”, au precizat reprezentanții Qurium. Experții fundației susțin că dovezile pe care le-au găsit „oferă indicatori foarte puternici că sursa originală a știrilor false are legătură cu Cristian Rizea și Realitatea”.

Experții Qurium au subliniat că sunt gata să colaboreze cu procurorii din România și să le pună la dispoziție datele necesare. În plus, sunt dispuși să fie audiați ca experți.

„Am pune cu plăcere la dispoziția organelor de cercetare din România toate dovezile brute pe care le-am adunat, inclusiv copiile de siguranță ale site-urilor. Vor putea verifica constatările noastre. De asemenea, suntem bucuroși să le împărtășim instrumentele pe care le-am folosit pentru a obține istoricul înregistrărilor de domenii. Da, putem oferi mărturii de specialitate. Analiza noastră, care include colectarea metadatelor imaginilor, analiza conținutului brut al site-urilor web implicate și datele din istoric privind înregistrările de domenii și rețele IP, sunt tehnici standard utilizate în anchete, iar alți experți pot repeta investigația”, au declarat cei de la Qurium.

Pe 12 iulie, Cristian Rizea afirma, într-o transmisiune live pe pagina sa de Facebook, că site-ul său a fost cel care a publicat inițial pozele cu Emilia Șercan.

La scurt timp, Realitatea Plus a transmis că Rizea nu este angajat al postului TV, dar că site-urile sale sunt găzduite pe serverele trustului. „Respectăm opiniile asumate ale domnului Cristian Rizea, invitat în programele Realitatea Plus în calitate de fost parlamentar al României”, se mai menționează în comunicatul celor de la Realitatea.

Fostul deputat PSD Cristian Rizea s-a autodenunțat în transmisiunea live pe Facebook, afirmând că site-ul său a fost cel care a publicat inițial pozele cu Emilia Șercan. “Știrile au apărut în exclusivitate la Rizea pe site. Toate acele fotografii (…) au apărut la mine și toată presa din România le-a preluat”, a susținut Rizea. Fostul deputat a menționat, pe 12 iulie, că a fost audiat în Moldova în cadrul unei comisii rogatorii (o procedură legală prin care procurorii din România pot audia suspecți sau martori aflați pe teritoriul altei țări). Rizea a precizat că a fost audiat în calitate de martor și că el a depus probe împotriva Emiliei Șercan.

Fostul parlamentar a refuzat să răspundă reporterilor Context.

Emilia Șercan a declarat pentru Context.ro că a depus plângere penală pentru violarea vieții private pe numele lui Cristian Rizea, întrucât site-ul său a făcut publice imaginile și, ulterior, a intentat un proces civil împotriva fostului deputat, în urma afirmațiilor pe care le-a făcut în transmisiunea video din 12 iulie. “Să nu creadă cineva că dau doi centimetri în spate”, a menționat jurnalista pentru Context.

Emilia Șercan a explicat că în acest caz există două dosare penale. Unul, în care este investigat modul în care capturile de ecran trimise de ea către poliție s-au scurs către site-urile deținute de Rizea și Realitatea și al doilea, care privește furtul inițial al pozelor personale.

Primul este investigat de procurorii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. După ce Rizea s-a autodenunțat public, procurorii spun că nu au identificat un suspect. “Comunicarea de informații privind stadiul actelor de cercetare reprezentanților mass-media poate fi făcută numai după ce există suspect în cauză”, a transmis Parchetul, pe 29 iulie și apoi pe 10 august, la solicitarea Context.ro.

Cristian Rizea, cel care, alături de Realitatea, este indicat de Qurium drept sursa zero a tentativei de intimidare, a fost condamnat în 2019 la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă, pentru că a cerut şi încasat 300.000 de euro de la un om de afaceri căruia i-a promis că o să-l ajute cu retrocedarea unui teren. În timpul urmăririi penale, a încercat să convingă doi martori să mintă, oferindu-le în schimb spaţii comerciale de care urma să dispună după ce ar fi fost ales primar al Sectorului 5 din București. Ca să mascheze provenienţa banilor, Rizea a încheiat contracte de împrumut fictive pe care ANI le-a considerat suspecte şi a sesizat Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor .

Dat în urmărire generală, a primit cetăţenia Republicii Moldova, în 2017. După ce acordarea cetăţeniei i-a fost anulată de Igor Dodon, a cerut azil politic.

Autorităţile din Republica Moldova judecă încă extrădarea cerută de statul român din 2020.

Rizea a avut două mandate de deputat din partea PSD. CV-ul oficial mai listează doar două alte locuri de muncă, ambele la stat: director cabinet ministru, Ministerul Tineretului şi Sportului în guvernul Năstase şi director al Agenției Naționale pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor (ANSIT). A fost cercetat de DNA în două dosare penale care vizau modul de utilizare a fondurilor europene cheltuite de ANST, iar Comisia Europeană a cerut returnarea a peste un milion de euro decontaţi de ANSIT nelegal în mandatul lui Rizea. E asociat în Realitatea PHG, SRL-ul din Republica Moldova care a deţinut realitateadinmoldova.md împreună cu Iulian Ditcov, condamnat împreună cu Maricel Păcuraru, în 2014, pentru frauda poliţelor de asigurare de la Poşta Română.

Grupul Realitatea, nominalizat de raportul Qurium, a fost preluat de omul de afaceri Maricel Păcuraru în noiembrie 2013. Condamnat în 1998 la doi ani de închisoare pentru înşelăciune, Maricel Păcuraru a fost graţiat după câteva luni de preşedintele Emil Constantinescu. Presa îl descria deja ca un baron local, sponsor al PDSR. În 2014, a fost condamnat pentru spălare de bani în dosarul intermedierii poliţelor de asigurare încheiate de Poşta Română, care au prejudiciat bugetul companiei de stat cu peste 4 milioane de euro. Din pedeapsa de patru ani de închisoare a executat puţin peste jumătate, fiind eliberat condiţionat în 2017.

În închisoare, Păcuraru a scris trei lucrări ştiinţifice, care i-au scurtat pedeapsa cu 90 de zile. Un raport oficial arată că deţinutul Păcuraru a fost favorizat în timpul detenţiei de către conducerea închisorii. În 2015, procurorii DNA îl trimit din nou în judecată pentru spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, într-un dosar în care o altă companie de stat, Loteria Română, a fost prejudiciată cu peste 5 milioane de euro.

În acelaşi dosar este inculpat şi Emil Bertalan, soţul Alexandrei-Beatrice Bertalan-Păcuraru, fiica lui Maricel şi cea care care deţine Geopol Internaţional SRL, licența de emisie Realitatea Plus. Bertalan a fost trimis în judecată pentru evaziune şi fals în înscrisuri.

Maricel Păcuraru nu a răspuns întrebărilor trimise de reporterii Context. În schimb, Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru a precizat că nu are nici o implicare în cazul Șercan și ne-a redirecționat către comunicatul oficial al grupului Realitatea.

Printre partenerii de afaceri ai familiei Păcuraru sunt Gabriel Oprea și familia sa. Oprea este și unul dintre demnitarii acuzați de plagiat de către jurnalista Emilia Șercan.

În decembrie 2021, fiul lui Gabriel Oprea și Paul Păcuraru, fiul lui Maricel Păcuraru au înființat compania Romanian Premium Security, specializată în servicii de pază și protecție. Gabriel Oprea și Maricel Păcuraru sunt și prieteni.

“Gabriel Oprea, fost ministru al Apărării Naționale, al Afacerilor Interne, vicepremier pentru securitate națională, dar și fost premier interimar, și Maricel Păcuraru, cunoscut om de afaceri și patronul televiziunii Realitatea Plus sunt, mai nou, asociați. Ei au decis să extindă prietenia care îi leagă și în zona afacerilor și au înființat o firmă de securitate”, scrie într-un articol publicat pe site-ul Uniunii Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazul”, condusă de Oprea.

În 2015, Gabriel Oprea, fostul vicepremier PSD și fost ministru al Internelor, a fost și el acuzat de plagiat de Emilia Șercan. Oprea a susţinut teza de doctorat „Procedura plângerii prealabile” în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. Coordonator i-a fost avocatul Ioan Neagu, iar investigațiile Emiliei Șercan au scos la iveală că bucăți consistente din teza de doctorat erau preluate de la alți autori, fără a cita sursa. Plagiatul a fost confirmat oficial și Oprea și-a pierdut titlul de doctor. Fostul ministru a contestat decizia în instanță, dar procesul este suspendat din februarie anul acesta.

Fostul vicepremier a transmis prin intermediul unui purtător de cuvânt că va dovedi că nu a plagiat. Întrebat dacă a cerut sau inițiat vreo campanie de denigrare împotriva Emiliei Șercan, Oprea a menționat că n-a făcut așa ceva, nici nu a solicitat cuiva publicarea pozelor cu jurnalista care l-a acuzat de plagiat.

Cristian Rizea a afirmat, în live-ul de pe Facebook din 12 iulie, că intenția lui a fost să-l apere pe actualul premier, după ce Șercan a publicat, în ianuarie, o investigație care dezvăluia că teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă din 2003 are cel puțin 42 de pagini plagiate din totalul de 138. Detalii aici.

Nicolae Ciucă a negat vehement că a plagiat în teza de doctorat. „Acuzațiile publice nu se pot susține științific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit și de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect și profesionist utilizată”, a precizat premierul printr-un comunicat public.

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” a anunțat, în ianuarie, că va verifica teza premierului.

Rectorul Universității era la acea dată generalul Dorin Corneliu Pleșcan, fostul șef de cabinet al lui Nicolae Ciucă, pe vremea când acesta era șef al Statului Major. În mai, el a fost trecut în rezervă de președintele Iohannis și înaintat în gradul de general-maior – cu două stele. În 2019, Ciucă i-a propus președintelui Klaus Iohannis înaintarea la gradul de general de brigadă (cu o stea) a colonelului Pleșcan. Ulterior, Iohannis a semnat decretul de avansare în grad. La două zile după ce a fost avansat la gradul de general cu o stea, Pleșcan a ajuns rector al Universității de Apărare „Carol I” fără să aibă doctorat și fără să fi predat până la acel moment, după cum reiese din CV-ului acestuia.

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” a arătat, la cererea Context, că “Comisia de etică universitară, în baza procedurilor, a inițiat soluționarea cazului” și că “în urma declanșării procedurilor judiciare, Comisia de analiză și-a suspendat activitatea pe această speță”.

Cazul a ajuns în fața procurorilor, după ce o plângere penală ce viza teza de doctorat a prim-ministrului a fost depusă la Parchetul General, la sfârșitul lunii ianuarie.

Procurorii de la Parchetul General au ridicat de la universitatea care i-a acordat lui Nicolae Ciucă titlul de doctor, dar și de la CNATDCU, toate documentele din dosarul de analiză a suspiciunilor de plagiat. Cercetările vizau comiterea unei posibile infracțiuni „privind drepturile de autor și drepturile conexe”, infracțiune ce are ca termen de prescripție 5 ani, iar Nicolae Ciucă a susținut teza de doctorat în anul 2003.

În februarie 2022, premierul a dat în judecată instituția care se ocupă de înregistrarea sesizărilor de plagiat depuse de cetățeni – Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), o entitate a Ministerului Educației, cerând suspendarea a trei sesizări care fuseseră admise, adresate Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Curtea de Apel București a admis cererea de chemare în judecată a premierului Ciucă și a decis, în martie, suspendarea înregistrării celor trei sesizări de plagiat.

Potrivit jurnaliștilor de la G4Media.ro, dosarul în care premierul Nicolae Ciucă a solicitat anularea sesizărilor de plagiat din teza sa de doctorat ar fi fost direcționat spre un anumit complet de judecată, condus de judecătorul Marius Iosif, prin metoda ”coperta”. Detalii aici.

În luna iulie, Curtea de Apel București a informat că derulează ”o anchetă internă” referitoare la modul de repartizare aleatorie a două dosare judecate recent la această instanță, despre care G4Media.ro a dezvăluit că au fost parte din planul de manipulare a repartizării dosarului prim-ministrului.

Parchetul General a precizat la cererea Context.ro că nu poate da nici un detaliu despre acest caz.

Am solicitat și Inspecției Judiciare să ne spună dacă a deschis o anchetă în acest caz. Ne-a transmis că în evidențele instituției ”nu a fost identificată nicio lucrare cu privire la situație”.

sursa foto deschidere: Inquam Photos/ Octav Ganea