Operațiunea de denigrare și intimidare a Emiliei Șercan, după ce jurnalista a furnizat poliției dovada că fotografii ale sale sunt postate pe site-uri pentru adulți, a început în februarie 2022. Pozele intime și proba la dosar au fost publicate pe site-ul lui Cristian Rizea și au fost preluate de zeci de alte pagini web și folosite în materiale denigratoare care au circulat pe grupuri de WhatsApp ale Academiei de Poliție „A.I. Cuza”. Șase dosare penale au fost deschise în urma a zece plângeri depuse de Șercan.
- UPDATE septembrie 2024: Curtea de Apel București a decis că sesizările Emiliei Șercan în dosarul de kompromat nu au fost cercetate corespunzător. Dosarul va fi redeschis.
„După aproape un an de așteptare, Curtea de Apel București mi-a admis azi plângerea prin care dosarul de kompromat a fost închis într-un mod ticălos de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, cu girul conducerii Parchetului General (…) și a decis redeschiderea dosarului”, scrie Emilia Șercan într-o postare pe Facebook.
- UPDATE aprilie 2024: Plângerea depusă de Emilia Șercan împotriva soluției de clasare a dosarului în care l-a acuzat pe fostul ministru Bode de „favorizarea făptuitorului” a fost admisă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Detalii aici.
- UPDATE 20 decembrie 2023: Parchetul Curții de Apel București (PCAB) a respins plângerea Emiliei Șercan împotriva soluției de clasare a dosarului în care a reclamat operațiunea de compromitere. Jurnalista spune că va ataca soluția în instanță.
Șercan a protestat solitar față de clasarea dosarului timp de 15 zile în faţa PCAB și a Parchetului General. Pe 18 decembrie, jurnalistei i s-au alăturat la protest zeci de persoane, între care numeroși jurnaliști, care au organizat un flashmob de susținere.
“Faptul că am primit soluția abia ieri, la 6 zile după expirarea termenului legal, faptul că soluția este motivată superficial, într-un text dezarticulat, plin de greșeli sau de fraze lipsite de logică, mă face să cred cu toată convingerea că Parchetul nu avea de gând să îmi răspundă, dar a făcut-o la repezeală, după ce luni au fost alături de mine, la protest, aproape 70 de colegi de presă”, afirmă Șercan într-o postare pe Facebook.
- UPDATE noiembrie 2023: Parchetul Curții de Apel București a clasat dosarul în care Emilia Șercan a denunțat o tentativă de compromitere a sa, în urmă cu un an si 8 luni. Alte două dosare au fost reunite cu cel investigat de PCAB, iar ulterior procurorul a decis că șapte infracțiuni reclamate de Emilia nu există.
S-a dispus clasarea pentru divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice din Poliția Română și violarea vieții private prin publicarea, în februarie, unei probe depusă la Poliției și a unor poze personale ale Emiliei pe site-ul realitateadinmoldova[.]md, deținut de Cristian Rizea și distribuite ulterior pe alte 78 de site-uri și prin republicarea fotografiilor, în iunie, distribuite apoi pe alte 45 de site-uri – „faptele nu sunt prevăzute de legea penală”.
Procurorul a clasat și plângerile pentru abuz în serviciu cu privire la modul în care Poliția Română a gestionat proba publicată pe site-ul realitateadinmoldova[.]md, fals informatic referitor la antedatarea materialului publicat pe patrianoastra[.]com, potrivit Qurium folosit pentru a ascunde că proba depusă la dosar a apărut prima dată pe realitateadinmoldova[.]md. Totodată, și amenințarea și șantajul prin republicarea fotografiilor în iunie 2022 pe realitateadinmoldova[.]net și realitateadinmoldova[.]md, distribuite apoi pe alte 78 de site-uri și violarea vieții private au fost clasate – „faptele nu există”.
De asemenea, potrivit ordonanței procurorului de la PCAB, „a intervenit prescripția răspunderii penale” pentru acces ilegal la un sistem informatic, și anume furtul celor cinci fotografii personale. Iar pentru violarea vieții private prin publicarea pozelor intime pe 31 de site-uri pentru adulți, a fost dispusă „disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor”.
“Scandaloasa închidere a dosarului de kompromat, fără a identifica un singur vinovat și fără a stabili vreo vinovăție, reprezintă un eșec major al justiției din România, care arată că, atunci când persoanele anchetate au funcții publice și influență politică, acestea pot fi mai presus de lege”, scrie Emilia Șercan într-un material în care dezvăluie mai multe amănunte despre caz.
- UPDATE iunie 2023: Dosarul în care Emilia Șercan a depus plângere împotriva fostului ministru de Interne Lucian Bode, pentru că ar fi implicat în organizarea scurgerii probei din poliție a fost clasat. Detalii aici. În celelalte cinci dosare deschise în urma plângerilor depuse de jurnalistă, anchetele sunt în stadiul de cercetare in rem, același status pe care îl aveau și acum șase luni.
În fiecare dosar văd câte o nemernicie. La un dosar înregistrat de aproape un an de zile nu am acces. Despre acest dosar nu știu absolut nimic. Nici măcar nu am fost audiată. Scopul lor este să închidă dosarele cât mai repede. Deja unul a fost închis, a declarat jurnalista pentru Context.ro.
- UPDATE 17 Februarie 2023: La un an de la scurgerea în presă a unei probe depusă la un dosar penal, autoritățile au în lucru șase dosare. În cinci dintre acestea, procurorii au început urmărirea penală in rem, neavând niciun suspect în vedere.
Aceste dosare și modul în care se comportă în ele justiția, care e cu un bocanc politic pe grumazu-i fin, reprezintă un indicator despre cum funcționează democrația în țara noastră și despre cât mai contează în România statul de drept, afirmă Emilia Șercan după 12 luni în care s-a derulat o operațiune de denigrare și intimidare împotriva sa.
În raportul anual de monitorizare care prezintă situația libertății presei în Europa în 2022, Media Freedom Rapid Response atrage atenția asupra atacurilor la adresa jurnalistei. Detalii aici.
Mai multe organizații internaționale și locale, care apără libertatea presei, au lansat un nou apel public către autoritățile și politicienii din România, dar și către instituțiile europene, în sprijinul jurnalistei. Organizațiile solicită autorităților să dea prioritate anchetei, să-i dedice resurse suficiente și să comaseze dosarele pentru a crește eficiența și a accelera cercetările.
- UPDATE 3 februarie 2023: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 spune, într-un răspuns trimis Context.ro, că s-a început urmărirea penală in rem pentru violarea vieții private și fals informatic, dar fără să fi identificat un suspect. În acest dosar, jurnalista a depus plângere după ce pozele furate au fost publicate din nou, în iunie, pe site-ul lui Cristian Rizea. În total, sunt patru dosare în care s-a început urmărirea penală, însă în niciun caz nu a fost identificat vreun suspect.
- UPDATE 26 ianuarie 2023: După 11 luni de la tentativa de intimidare a jurnalistei Emilia Șercan, autoritățile au început urmărirea penală în trei dosare. Procurorii au constatat că legea a fost încălcată în aceste cazuri, dar nu au reușit să identifice vreun suspect. (detaliile, aici)
- Update octombrie 2022: Jurnalista Emilia Șercan spune că cele zece plângeri pe care le-a depus după ce poze personale i-au fost furate, postate pe site-uri pentru adulți și apoi scurse dintr-o investigațíe oficială au rămas fără rezultat. Au trecut nouă luni de când fotografiile private ale jurnalistei au devenit instrument pentru intimidarea și denigrarea sa în spațiul public. Context.ro a inventariat dosarele penale deschise în acest caz.
Pe 16 februarie 2022, jurnalista Emilia Șercan a primit, printr-un mesaj pe Facebook, cinci fotografii personale făcute în urmă cu 20 de ani. Pozele erau încărcate pe zeci de site-uri destinate adulților încă din septembrie 2021. Șercan a făcut o captură de ecran cu mesajul primit pentru a avea dovada că cineva i-a trimis respectivele imagini, iar a doua zi a depus o plângere la Secția de Investigații Criminale a Poliției Capitalei.
Data depunerii plângerii: 17 februarie 2022
Număr dosar: 1319/P/2022
Parchetul care investighează: Parchetul de pe lângă Tribunalul București
Obiectul plângerii: Furtul fotografiilor și violarea vieții private
Detalii: Jurnalista a reclamat faptul că pozele i-au fost furate de către o persoană necunoscută și urcate pe mai multe site-uri cu conținut pornografic
Status: pentru furtul fotografiilor personale „a intervenit prescripția răspunderii penale”, pentru violarea vieții private prin publicarea celor 5 fotografii pe site-uri pentru adulți a fost dispusă „disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor”
UPDATE octombrie 2023: Dosarul a fost reunit cu cel care era investigat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, 421/P/2022
UPDATE iunie 2023: Dosarul se află în aceeași fază ca și la începutul anului, cercetarea se face in rem și nu există niciun suspect, conform răspunsului transmis de parchet.
UPDATE 26 ianuarie 2023: Potrivit răspunsului comunicat pe 11.01.2023 de Parchetul de pe lângă Tribunalul București la cererea Context, dosarul penal se află în faza de urmărire penală in rem și nu a fost dispusă urmărirea penală față de nicio persoană.
În aceeași zi în care a reclamat că pozele i-au fost furate și încărcate pe site-uri pentru adulți, jurnalista a trimis captura de ecran, pe WhatsApp, polițistei care instrumenta plângerea penală depusă la ora 10.29.
La ora 14:51, site-ul realitateadinmoldova[.]md publica screenshotul și cele 5 fotografii personale. Pagina a fost înregistrată inițial pe numele Realitatea-PHG SRL – societate din Republica Moldova, deținută în proporție de 50% de Cristian Mihai aka Cristian Rizea. În mai 2022, proprietarul domeniului a devenit parlamentarul fugar Cristian Rizea.
Cum se face că acele poze nu au fost exploatate de nimeni într-o operațiune de kompromat din septembrie 2021 și până pe 17 februarie 2022, după ce am aflat accidental despre existența lor și m-am dus la poliție să reclam furtul pozelor și violarea vieții private? (…) Am realizat instantaneu că singurul mod în care putea să ajungă în presă era ca cineva din Poliție să o fi scurs în mod intenționat – a scris Emilia Șercan într-un articol publicat în Pressone.
Șercan a depus o nouă plângere penală la Direcția Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române în care reclama scurgerea pozelor personale. Plângerea sa a fost trimisă inițial către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, declinat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și, ulterior, cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
Data depunerii plângerii: 18 februarie 2022
Număr dosar: 421/P/2022
Parchetul care investighează: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București
Obiectul plângerii: Divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice și violare a vieții private
Detalii: Șercan a denunțat că proba depusă la dosar (captura de ecran) a fost scursă din Poliție și a ajuns să fie publicată pe site-ul realitateadinmoldova[.]md. Screenshotul nu mai fusese trimis altcuiva decât polițistei.
UPDATE septembrie 2024: Curtea de Apel București a decis redeschiderea dosarului de kompromat privind publicatea fotografiilor personale alea jurnalistei.
Status: clasat pe 24 octombrie 2023 – „fapta nu este prevăzută de legea penală”
UPDATE iunie 2023: În acest dosar sunt “administrate mijloacele de probă impuse de specificul cauzei, audieri de martori, administrarea probei cu înscrisuri etc.”, a transmis parchetul la cererea Context.
UPDATE 26 ianuarie 2023: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a răspuns la solicitarea Context.ro că, până la data de 6 ianuarie 2023, deși “au fost efectuate acte de urmărire penală în mod ritmic”, nu a fost identificat niciun suspect, iar dosarul este în continuare în lucru. În dosar au fost audiați atât subcomisara Adriana Răvaș, cât și șeful Poliției Române, chestorul Benone Matei, dar și Bogdan Berechet, directorul general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Matei și Berechet au declarat că au șters conversațiile de pe WhatsApp. Berechet a admis în fața anchetatorilor că a trimis captura de ecran primită de la Răvaș altor cinci colegi, însă niciunul dintre aceștia nu au fost audiați până în prezent.
Luând în calcul și posibilitatea ca telefonul mobil să îi fi fost spionat, Emilia a solicitat trei expertize independente la instituții internaționale specializate în detectarea breșelor de securitate informatică, inclusiv a indiciilor de spionaj și hacking: Amnesty Tech, Citizen Lab și Bitdefender. Potrivit experților, nu a fost găsită nicio dovadă de spyware sau hacking prin care captura de ecran să-i fi fost sustrasă din telefon în intervalul de timp dintre momentul în care a fost făcută (16 februarie, ora 20:45) și cel în care a fost publicată (17 februarie, ora 14:51).
Jurnalista l-a informat și pe ministrul Lucian Bode despre faptul că o probă depusă la un dosar penal s-a scurs din poliție și a fost publicată pe site-ul lui Rizea. Ministrul Afacerilor Interne a asigurat-o pe Emilia că va solicita o anchetă internă la nivelul Poliției Române.
Articolul de pe realitateadinmoldova[.]md, care conținea cele 5 fotografii private ale Emiliei, a fost preluat pe alte 74 de site-uri, dintre care 59 aparțin grupului de presă Realitatea Media/Realitatea Plus.
Data depunerii plângerii: 19 februarie 2022
Număr dosar: 421/P/2022
Parchetul care investighează: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București
Obiectul plângerii: Violarea vieții private
Detalii: Jurnalista a depus plângerea pentru violarea vieții private pentru faptul că 74 de site-uri au publicat cele 5 fotografii personale pe care deja le reclamase ca fiind furate
UPDATE septembrie 2024: Curtea de Apel București a decis redeschiderea dosarului de kompromat privind publicatea fotografiilor personale alea jurnalistei.
Status: clasat pe 24 octombrie 2023 – „fapta nu este prevăzută de legea penală”
UPDATE iunie 2023: În acest dosar sunt “administrate mijloacele de probă impuse de specificul cauzei, audieri de martori, administrarea probei cu înscrisuri etc.”, potrivit răspunsului transmis de parchet la cererea Context.
UPDATE 26 ianuarie 2023: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a răspuns la solicitarea Context.ro că, până la data de 6 ianuarie 2023, deși “au fost efectuate acte de urmărire penală în mod ritmic”, nu a fost identificat niciun suspect, iar dosarul este în continuare în lucru.
În luna mai, Emilia a aflat că imaginile cu ea în ipostaze personale au circulat pe grupuri de WhatsApp folosite pentru comunicare internă în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. Pozele erau inserate în materiale denigratoare la adresa sa, dar și a altor persoane.
Șercan a depus o nouă plângere penală.
Data depunerii plângerii: 20 mai 2022
Număr dosar: 9331/P/2022
Parchetul care investighează: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București
Obiectul plângerii: Violarea vieții private
Detalii: Șercan a depus plângerea după ce a aflat că cele cinci fotografii personale ale sale au circulat pe mai multe grupuri de comunicare ale Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, stabilite pe WhatsApp
Statusul investigației: cercetare in rem
UPDATE iunie 2023: Parchetul a răspuns, la solicitarea Context, că “efectuează cercetări in rem, nefiind formulată nicio acuzație penală față de o persoană determinată până la acest moment”.
UPDATE 26 ianuarie 2023: Într-un răspuns oficial din 10.01.2023, transmis la cererea Context, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 București spune că în acest caz a fost începută urmărirea penală in rem cu privire la infracțiunea de fals informatic și că în cauză nu a fost dispusă începerea urmăririi penale față de nicio persoană.
O analiză făcută de Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor – Poliția Română a indicat site-ul patrianoastra[.]com ca sursă care ar fi publicat prima imaginile, pe 17 februarie, ora 5:45, adică cu mai bine de patru ore înainte ca Emilia Șercan să furnizeze poliției captura de ecran.
Pe 9 martie 2022, jurnalista a trimis scrisori de informare cu privire la campania pornită împotriva sa către președintele și premierul României, ministrul Afacerilor Interne, procurorul general al României și șeful Poliției Române. A doua zi după expedierea scrisorilor, site-ul indicat de Poliția Română ca fiind „sursa zero” (patrianoastra[.]com) a fost închis, fiind nefuncțional și azi.
Cele cinci poze cu Emilia au fost șterse de pe www.realitateadinmoldova[.]md, pe 7 mai, în urma unei acțiuni a ong-ului Access Now din SUA. Dar imaginile au apărut din nou pe internet, pe 20 iunie, atât pe realitateadinmoldova[.]md, cât și pe realitateadinmoldova[.]net și ulterior au fost preluate pe alte peste 40 de site-uri aparținând grupului Realitatea Media/ Realitatea Plus.
Data depunerii plângerii: 20 iunie 2022
Număr dosar: 5822/P/2022
Parchetul care investighează: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București
Obiectul plângerii: Violare a vieții private
Detalii: Șercan a depus o plângere penală în care a reclamat violarea vieții private, după ce a constatat că cele 5 fotografii furate au fost din nou publicate pe www.realitateadinmoldova[.]md
Status: clasat pe 24 octombrie 2023 – „fapta nu există”
UPDATE octombrie 2023: Dosarul a fost reunit cu cel care era investigat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, 421/P/2022
UPDATE iunie 2023: La solicitarea Context, parchetul a răspuns că în acest dosar “se efectuează cercetări in rem”, însă “până în acest moment, nu s-a formulat o acuzaţie în materie penală faţă de o persoană determinată”.
Potrivit Emiliei Șercan, în acest caz au fost audiați în calitate de martori Alexandra Păcuraru și Cosmin Păcuraru și au fost efectuate acte de procedură judiciară în mai 2023. Avocatul jurnalistei nu a primit înștiințare pentru a putea participa la ele, deși o cerere în acest sens a fost aprobată din ianuarie. Șercan a solicitat audierea lui Cristian Rizea, dar procurorul de caz a respins cererea motivând că „nu prezintă utilitate pentru cercetarea penală”.
UPDATE 03 februarie 2023: Parchetul a transmis, la cererea Context, că în această cauză s-a dispus urmărirea penală in rem pentru violarea vieții private și fals informatic, precizând că nu a fost dispusă urmărirea penală față de nicio persoană.
UPDATE 26 ianuarie 2023: Plângerea a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care nu a răspuns la solicitarea Context de a comunica stadiul anchetei în acest caz. Emilia Șercan spune că nici ea nu are vreo informație despre dosar.
Pe 5 iulie, Emilia Șercan a făcut public faptul că proba depusă la poliție, captura de ecran, a ajuns la mai mulți șefi din Poliția Română în aceeași zi în care ea a furnizat-o organelor de cercetare, având bănuiala că pe această filieră imaginea a ajuns să fie publicată pe site-ul www.realitateadinmoldova.md, la aproximativ 4 ore și 30 de minute după ce i-a transmis-o pe WhatsApp polițistei.
Data depunerii plângerii: 06 iulie 2022
Număr dosar: 421/P/2022
Parchetul care investighează: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București
Obiectul plângerii: Abuz în serviciu
Detalii: Jurnalista a reclamat faptul că, după ce a furnizat captura de ecran drept probă la dosar, fiind dovada că cineva deține fotografiile sale personale, polițista care instrumenta dosarul a transmis screenshotul către mai mulți șefi din Poliție, iar ulterior captura a fost publicată pe www.realitateadinmoldova[.]md
UPDATE septembrie 2024: Curtea de Apel București a decis redeschiderea dosarului de kompromat privind publicatea fotografiilor personale alea jurnalistei.
Status: clasat pe 24 octombrie 2023 – „fapta nu există”
UPDATE iunie 2023: În acest dosar sunt “administrate mijloacele de probă impuse de specificul cauzei, audieri de martori, administrarea probei cu înscrisuri etc.”, după cum a transmis parchetul la cererea Context.
UPDATE 26 ianuarie 2023: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a răspuns la solicitarea Context.ro că, până la data de 6 ianuarie 2023, deși “au fost efectuate acte de urmărire penală în mod ritmic”, nu a fost identificat niciun suspect, iar dosarul este în continuare în lucru.
Qurium, o fundație suedeză care militează pentru libertatea de exprimare, drepturile omului și ale jurnaliștilor, a analizat site-urile pe care au apărut fotografiile cu Emilia Șercan. În raportul publicat pe 11 iulie, experții au arătat că patrianoastra[.]com, site-ul indicat de Poliție, a fost folosit pentru a ascunde sursa reală și că imaginile au apărut prima dată pe realitateadinmoldova[.]md.
Pe 12 iulie, Cristian Rizea a afirmat, într-o transmisiune live pe Facebook, că site-ul său a fost cel care a publicat inițial pozele cu Emilia Șercan, a mai menționat că a fost audiat în Republica Moldova, în cadrul unei comisii rogatorii, și că a depus probe împotriva Emiliei Șercan.
Data depunerii plângerii: 20 iulie 2022; 6 septembrie 2022
Număr dosar: 421/P/2022; 6328/P/2022
Parchetul care investighează: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București; Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4
Obiectul plângerii: Violarea vieții private, hărțuire, amenințare, șantaj; tăinuire, obstrucționarea justiției și mărturie mincinoasă
Detalii: Șercan a depus o plângere pentru că fotografiile sale personale, pe care nu le-a distribuit niciodată unei alte persoane, au fost republicate în 20 iunie pe site-ul realitateadinmoldova[.]net, iar materialul a fost preluat de alte zeci de pagini, reprezentând o violare a vieții private și consideră că face parte dintr-o campanie de hărțuire la adresa sa, iar în urma declarației făcută în spatial public de către Cristian Rizea s-a simțit amenințată și șantajată.
A doua plângere a fost depusă în urma audierii lui C. Rizea din 12 iulie, care a avut loc la Inspectoratul Național de Investigații din cadrul Inspectoratului General al Poliției din Republica Moldova, pentru că acesta ar fi dat declarații mincinoase care contribuie la tăinuire și la obstrucționarea justiției. Plângerea a fost direcționată de Parchetul Curții de Apel București la Parchetul Judecătoriei Sector 4, unde a fost înregistrat dosarul 6328/P/2022, pe 23 septembrie 2022. O lună mai târziu, procurorul de caz a dispus declinarea acestuia la Parchetul Curții de Apel București pentru a fi reunit cu dosarul 421/P/2022.
UPDATE septembrie 2024, dosar 421/P/2022: Curtea de Apel București a decis redeschiderea dosarului de kompromat privind publicatea fotografiilor personale alea jurnalistei.
UPDATE 17 februarie 2023: Procurorul șef al Parchetului Curții de Apel București a respins preluarea dosarului 6328/P/2022 la PCAB, astfel că dosarul a fost restituit la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4.
Status dosar 421/P/2022: clasat pe 24 octombrie 2023 – „faptele nu există”
Status investigație, dosar 6328/P/2022: cercetare in rem
UPDATE iunie 2023: Dosarul penal nr. 6328/P/2022 se află în etapa de urmăririe penală in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă. “Până la acest moment nu s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de vreo persoană fizică/juridică şi în consecinţă nu există suspect în cauză”, a răspuns parchetul la solicitarea Context.
În dosarul 421/P/2022 sunt “administrate mijloacele de probă impuse de specificul cauzei, audieri de martori, administrarea probei cu înscrisuri etc.”, după cum a transmis parchetul la cererea Context.ro.
UPDATE 17 februarie 2023: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 a transmis, la cererea Context, că s-a început urmărirea penală in rem pentru mărturie mincinoasă, fără să fi identificat un suspect.
UPDATE 26 ianuarie 2023: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a răspuns la solicitarea Context.ro că, până la data de 6 ianuarie 2023, deși “au fost efectuate acte de urmărire penală în mod ritmic”, nu a fost identificat niciun suspect, iar dosarul este în continuare în lucru.
Șercan a depus plângere penală pe numele lui Cristian Rizea, Cosmin-Sorin Păcuraru și Alexandra Păcuraru, respectiv firmele deținute de aceștia. Rizea a fost audiat în Moldova în cadrul unei comisii rogatorii și a afirmat că a primit un stick USB ce conținea pozele cu jurnalista, dar și captura de ecran cu trei zile înainte să publice. Screenshotul a fost făcut pe 16 februarie, ora 20:45, trimis polițistei a doua zi, la ora 10:29, iar articolul a fost publicat pe site la data de 17 februarie, ora 14:51. Ulterior, jurnalista a depus plângerea pentru tăinuire, obstrucționarea justiției și mărturie mincinoasă.
Deși ministrul Bode a asigurat-o pe Emilia că va solicita o anchetă internă la nivelul Poliției Române pentru a se stabili dacă proba depusă la dosar a fost scursă către site-ul realitateadinmoldova[.]md, acesta nu a cerut niciodată derularea unei astfel de anchete.
Data depunerii plângerii: 28 iulie 2022, 6 septembrie 2022
Număr dosar: 2822/P/2022
Parchetul care investighează: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Obiectul plângerii: Abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului, omisiunea sesizării
Detalii: Emilia a reclamat că, deși era informat cu privire la suspiciunea unei divulgări a informaților nepublice, ministrul L. Bode nu a cerut efectuarea vreunei anchete interne pentru a se stabili vinovații, considerând că astfel a protejat persoana care a scurs proba din dosar către realitateadinmoldova[.]net
Statusul investigației:
UPDATE aprilie 2024: Plângerea depusă de Emilia Șercan împotriva soluției de clasare a dosarului în care l-a acuzat pe fostul ministru Bode de favorizarea făptuitorului a fost admisă de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Jurnalista a contestat anul trecut soluția de clasare a dosarului în care l-a acuzat pe fostul ministru de Interne Lucian Bode de favorizarea infractorului, abuz în serviciu și omisiunea sesizării, după ce o probă dintr-un dosar penal și pozele sale intime au fost publicate de zeci de alte pagini și folosite în materiale denigratoare care au circulat pe grupuri de WhatsApp ale Academiei de Poliție „A.I. Cuza”. Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat doar o parte a ordonanței de clasare și a admis plângerea în ceea ce privește clasarea infracțiunii de “favorizarea făptuitorului”, iar dosarul va fi trimis la procuror pentru a completa urmărirea penală.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus clasarea dosarului
UPDATE iunie 2023: Parchetul a dispus clasarea cauzei la 1 februarie 2023, potrivit răspunsului oficial al parchetului, motivând că nu există probe care să susțină că fostul ministru ar fi fost implicat în activitatea de compromitere a jurnalistei sau că acesta ar fi sprijinit cumva întârzierea cercetărilor ori că le-ar fi împiedicat în vreun fel (Art. 16 alin. 1 lit b din Codul de procedură penală). Șercan a atacat în instanță decizia de clasare la finalul lunii mai, iar Curtea Supremă a stabilit termen de judecată în septembrie 2023.
UPDATE 26 ianuarie 2023: Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis, în data de 10 ianuarie 2023, la cererea Context, că în acest dosar s-a dispus începerea urmăririi penale in rem.
Jurnalista a depus plângerea inițială pe numele ministrului având suspiciunea că acesta ar fi organizat mușamalizarea scurgerii probei din poliție prin încărcarea capturii de ecran și a pozelor pe patrianoastra[.]com și prin antedatarea materialului astfel încât să fie creată aparența că screenshotul a apărut online înainte ca ea să îl pună la dispoziție poliției.
Pentru că ministrul nu a solicitat anchetă internă, Șercan a depus a doua plângere împotriva acestuia.
Lucian Bode a fost audiat de procurori în septembrie anul trecut. De atunci, dosarul nu a mai avansat.
Jurnalista spune că, în opinia ei, autoritățile nu investighează și încearcă să închidă dosarele. „Modul în care anchetele s-au derulat în aceste dosare mie îmi arată faptul că statul român este complicele unor infractori care au încercat să organizeze o operațiune de kompromat împotriva mea și că statul român face tot posibilul să îngroape plângerile mele și să îi favorizeze pe acești infractori, ceea ce, potrivit Codului Penal, este o infracțiune”, a declarat Emilia Șercan pentru Context.ro.
sursa foto: INQUAM Photos/ Octav Ganea
