Parchetul General a clasat dosarul în care Emilia Șercan l-a acuzat pe Lucian Bode de mușamalizarea scurgerii unei probe din poliție. Jurnalista a atacat decizia în instanță

Parchetul General a clasat dosarul în care Emilia Șercan l-a acuzat pe fostul ministru de Interne Lucian Bode de implicarea în mușamalizarea scurgerii unei probe din poliție. Jurnalista a depus plângerea după ce dovada că poze personale îi fuseseră furate și postate pe site-uri cu conținut pentru adulți a fost scursă în presă și, ulterior, s-a încercat camuflarea site-ului care a publicat-o inițial. 

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus clasarea dosarului în care Șercan a depus plângere pe numele lui Lucian Bode pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu și omisiunea sesizării, la 1 februarie 2023, motivând că nu există probe care să susțină că fostul ministru ar fi fost implicat în activitatea de compromitere a jurnalistei sau că acesta ar fi sprijinit cumva întârzierea cercetărilor ori că le-ar fi împiedicat în vreun fel. 

Emilia Șercan a atacat în instanță decizia de clasare la finalul lunii mai, iar Curtea Supremă a stabilit termen de judecată în septembrie 2023. 

sursa foto: INQUAM Photos/ Octav Ganea

Context

În februarie 2022, Emilia Șercan a primit, printr-un mesaj pe Facebook, câteva fotografii personale făcute în urmă cu 20 de ani. Pozele fuseseră încărcate, în septembrie 2021, pe zeci de site-uri pentru adulți, iar un necunoscut i-a trimis dovada.

Șercan a făcut o captură de ecran cu mesajul pentru a putea proba că cineva i-a trimis respectivele imagini. Următoarea zi, jurnalista a depus o plângere penală referitoare la furtul fotografiilor personale și la violarea vieții private.

După ce Șercan a furnizat captura mesajului primit unei polițiste, screenshotul a fost publicat pe site-ul realitateadinmoldova[.]md. Pagina a fost înregistrată inițial pe numele Realitatea-PHG SRL, iar în mai 2022, proprietarul domeniului a devenit parlamentarul fugar Cristian Rizea, potrivit unei analize realizată de Qurium.

Jurnalista a depus o nouă plângere, prin care a reclamat divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice și violarea vieții private, pe 18 februarie. 

În dimineața aceleiași zile, Șercan a discutat cu ministrul Afacerilor Interne, îngrijorată că proba din dosar a fost publicată în presă. Lucian Bode a asigurat-o pe Emilia Șercan că va cere o anchetă internă.

La nici două ore după discuția cu ministrul, captura de ecran și pozele au apărut pe site-ul patrianoastra[.]com, într-un material ce aparent fusese publicat pe 17 februarie, ora 05:45, adică cu mai bine de patru ore înainte ca Șercan să furnizeze poliției screenshotul. 

O analiză făcută de Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor – Poliția Română a indicat pagina patrianoastra[.]com ca fiind site-ul care ar fi publicat primul imaginile, sursa originală.

Însă Șercan a solicitat trei expertize independente la instituții internaționale specializate în detectarea breșelor de securitate informatică și a indiciilor de spionaj și hacking și nu a fost găsită nicio dovadă că screenshotul i-ar fi fost sustras din telefon în intervalul de timp dintre momentul în care a fost făcut (16 februarie, ora 20:45) și cel în care a fost publicat pe site-ul lui Rizea (17 februarie, ora 14:51).

În martie 2022, după ce jurnalista a trimis scrisori către președintele României, premierul Ciucă, ministrul Afacerilor Interne, procurorul general al României și șeful Poliției Române, în care îi informa despre scurgerea probei depusă la poliție, site-ul patrianoastra[.]com a fost dezactivat.

O fundație suedeză care militează pentru libertatea de exprimare, drepturile omului și ale jurnaliștilor, a analizat site-urile unde au apărut fotografiile cu Emilia Șercan. Concluzia specialiştilor de la Qurium a fost că patrianoastra[.]com a fost folosit pentru a ascunde sursa reală, adică realitateadinmoldova[.]md. Investigația arată că fotografiile au fost încărcate pe serverul patrianoastra pe 18 februarie, nu la data de 17 februarie așa cum era afișat în articol.

Pe 12 iulie, Cristian Rizea afirma, într-o transmisiune live pe pagina sa de Facebook, că site-ul său a fost cel care a publicat inițial pozele cu Emilia Șercan.

Fostul deputat Cristian Rizea, fugit din România la Chișinău după ce a fost condamnat definitiv pentru corupție, a fost expulzat în România pe 27 aprilie 2023, fiind declarat persoană indezirabilă în Republica Moldova pe un termen de 15 ani. 

În iulie 2022, Emilia Șercan a depus plângere pe numele ministrului de Interne pentru favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu, având suspiciunea că Lucian Bode ar putea fi implicat în organizarea mușamalizării scurgerii probei din poliție prin încărcarea capturii de ecran și a pozelor pe patrianoastra[.]com și prin antedatarea materialului, astfel încât să fie creată aparența că screenshotul a apărut online înainte ca jurnalista să îl pună la dispoziția poliției.

Pe 30 august, procurorul de caz a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunile reclamate de Emilia Șercan – favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu.

Ministrul nu a solicitat declanșarea unei cercetări interne pentru a se stabili dacă proba depusă la dosar a fost scursă din Poliție către site-ul lui Rizea, iar, în septembrie 2022, Șercan a depus plângere completatoare la acest dosar, pentru omisiunea sesizării.

Lucian Bode a fost audiat de procurori pe 5 septembrie anul trecut. A declarat că o cercetare internă nu se mai putea declanșa pentru că sesizarea formulată de Șercan avea să devină obiectul unui dosar penal, după cum l-ar fi informat șeful Poliției Române, Benone Matei. De asemenea, Bode a declarat că nu cunoaște deținătorul site-ului patrianoastră sau activitatea paginii și nici nu a favorizat vreun angajat al MAI în contextul celor reclamate de jurnalistă.

Printr-o ordonanță din 12 septembrie procurorul a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la infracțiunea de omisiunea sesizării.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis, în data de 10 ianuarie 2023, la cererea Context.ro, că în acest dosar s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, însă, în februarie, a fost dispusă clasarea, întemeind decizia pe faptul că acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege (Art. 16 alin. 1 lit b din Codul de procedură penală).

Emilia Șercan a depus plângere împotriva soluției de clasare în martie, însă aceasta a fost respinsă ca nefondată. Jurnalista a făcut o altă plângere la judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție care are, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Prima ședință de judecată a fost programată în luna septembrie.

sursa foto deschidere: Inquam Photos / George Calin