Procesul miliardarului Beny Steinmetz (IV). Un procuror elvețian a cerut reconfirmarea sentinței de cinci de închisoare

Un procuror elvețian a cerut judecătorilor să mențină sentința de cinci ani de închisoare primită anterior de Beny Steinmetz, miliardarul implicat în mai multe afaceri miniere, printre care și proiectul de la Roșia Montană. Steinmetz este judecat în apel, într-un dosar complex de corupție în care este acuzat de dare de mită. Un procuror elvețian l-a acuzat pe Steinmetz că este un „laș” pentru că și-a implicat prietenii și colegii în mușamalizarea mitei pentru a obține licențele de concesionare a unui mare proiect minier. 

Procurorul a făcut afirmația la finalul a nouă zile de audieri derulate la Curtea de Apel din Geneva, în perioada 29 august – 6 septembrie. 

Magistrații elvețieni au judecat apelul făcut de Steinmetz, în vârstă de 66 de ani, și doi dintre foștii săi parteneri. Ei au fost condamnați în ianuarie 2021 pentru mituirea soției defunctului președinte al Guineei, în Africa de Vest, pentru a obține cele mai mari concesiuni pentru exploatarea celor mai mari rezerve de minereu de fier din lume.

Steinmetz a fost condamnat la cinci ani de închisoare și amendat cu 50 de milioane de franci (56 de milioane de dolari), în timp ce Frédéric Cilins, un intermediar care l-a ajutat să obțină drepturile de exploatare minieră, a primit o pedeapsă de trei ani și jumătate.

Sandra Merloni-Horemans, o belgiancă care a administrat sute de companii pentru Steinmetz, se luptă pentru o sentință de doi ani cu suspendare. Ea a administrat și o serie de companii înregistrate în România. Una dintre ele a fost implicată într-un dosar penal care i-a adus lui Steinmetz o altă condamnare de cinci ani de închisoare. 

Sentința în cazul judecat în Elveția nu va fi dată imediat, ci în următoarele luni. Cazul este unul complicat, drept dovadă fiind și cele peste 250 de dosare voluminoase de probe, toate aliniate pe rafturi, în spatele unui complet de trei judecători condus de Catherine Gavin.

Procurorul Yves Bertossa a declarat că nu a văzut „niciun element în favoarea acuzatului”. Steinmetz „nu a ezitat să se folosească de unul dintre prietenii săi” drept intermediar al mitei și l-a folosit pe Frédéric Cilins „ca pion… pentru a face treburile murdare”, a adăugat procurorul.

În comentariile finale adresate instanței, Steinmetz s-a declarat „supărat de ceea ce a spus procurorul general. Sunt nevinovat și nu am nimic să-mi reproșez”.

Steinmetz și avocații săi au susținut că nu au fost date mite pentru a obține drepturile asupra blocurilor 1 și 2 din munții Simandou din Guineea. După ce a obținut drepturile în 2008, compania sa, Beny Steinmetz Group Resources (BSGR), a vândut o participație de 51% gigantului minier brazilian Vale pentru 2,5 miliarde de dolari, echivalentul a de două ori bugetul Guineei la acea vreme.

Avocatul principal al lui Steinmetz, Daniel Kinzer, a declarat că al său client nu a discutat despre drepturile miniere cu Mamadie Touré, soția președintelui de atunci, Lansana Conté, și că „nu a existat corupție activă, ci cel mult lobby sau trafic de influență”, ceea ce, potrivit acestuia, „nu este pedepsit de legislația elvețiană”.

După ce l-a concediat pe avocatul principal în cazul său de anul trecut, Marc Bonnant, Steinmetz l-a adus pentru apel în echipa sa pe avocatul Christian Lüscher – un parlamentar elvețian. În timp ce Kinzer s-a concentrat pe detalii factuale și juridice, Lüscher a reluat acuzațiile potrivit cărora Steinmetz ar fi victima unui complot al finanțatorului miliardar George Soros și al lui Alpha Condé, președintele Guineei care a retras drepturile miniere ale BSGR în 2014.

Condé a fost răsturnat printr-o lovitură de stat militară, în septembrie anul trecut. „Soldații au spus clar” că corupția a fost „motivul pentru care Alpha Condé a fost arestat”, a declarat Lüscher. Bertossa a răspuns că „acesta nu este procesul lui Alpha Condé”.

Procurorii susțin că Steinmetz avea cunoștință deplină de mita dată și că o probă concludentă a fost un contract încheiat pe 20 februarie 2006 între Touré și compania de intermediere a lui Cilins, Pentler, prin care i s-a promis o participație în Simandou în schimbul ajutorului acordat BSGR pentru obținerea drepturilor de exploatare minieră. Ulterior, BSGR a semnat contracte direct cu Touré.

Ani de zile, BSGR și Steinmetz au insistat asupra faptului că aceste contracte erau false, dar în luna mai a acestui an o curte de arbitraj din Paris – Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile – a decis împotriva companiei într-un litigiu cu Guineea și a declarat că aceste contracte erau autentice. „Am luat cunoștință de aceste acorduri mult mai târziu”, a declarat Steinmetz în fața instanței. „Dacă cineva le-a semnat, nu am fost eu”.

Autoritățile elvețiene i-au acordat lui Steinmetz permisiunea de a părăsi țara înainte de anunțarea verdictului. Întrebat dacă, în cazul în care va pierde, Steinmetz va sesiza Curtea Supremă a Elveției, Tribunalul Federal, purtătorul său de cuvânt, Marc Comina, a declarat: „Este o certitudine”.

În decembrie 2020 Beny Steinmetz a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție din România la cinci ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Un complet condus de judecătorul Ionuț Matei a constatat că Steinmetz a finanțat retrocedarea frauduloasă a zeci de hectare de terenuri în București și Snagov. Proprietățile au fost cerute spre retrocedare de către prințul Paul, nepotul regelui Carol al II-lea. În decembrie 2021, Steinmetz a fost reținut pe aeroportul din Atena pentru că pe numele său exista un mandat de arestare emis în România. A fost eliberat pe cauțiune și apoi judecătorii din Grecia au respins cererea de extrădare a autorităților române. 

În 2015, Beny Steinmetz Group (BSG), compania controlată de omul de afaceri, era unul dintre cei mai importanți acționari ai Gabriel Resources Canada, care printr-un șir de offshore-uri era acționarul principal al RMGC, compania care opera proiectul minier de la Roșia Montană. Gabriel Resources Canada a deschis atunci un proces împotriva statului român și a cerut daune de peste 4.4 miliarde de euro. Gabriel Resources a fost împiedicată de statul român să exploateze aurul de la Roșia Montană. Acest proces este judecat de Curtea de Arbitraj Internațional a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții de la Washington.

• Acest text este o adaptare a unui material publicat aici de organizația internațională Organized Crime and Reporting Project (OCCRP). Context.ro este partener al OCCRP în România, alături de Rise Project și Átlátszó Erdély.

Autor al știrii originale: Daniel Balint-Kurti

Photo: Daniel Balint-Kurti, OCCRP, All Rights Reserved