Problemele refugiaților ucraineni din România

Ca urmare a invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, milioane de ucraineni s-au refugiat peste granițele națiunii devastate de război, căutând siguranță în alte țări. A fost cel mai mare exod din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. 

Peste șase milioane de refugiați ucraineni au intrat în România vecină de la începutul războiului, majoritatea dintre ei fiind doar în tranzit către alte țări din Uniunea Europeană. Dar aproximativ 85.000 de persoane au rămas încă în România, unde se confruntă acum cu o multitudine de provocări.

„Este foarte greu pentru noi să trăim aici. Este foarte greu pentru toți ucrainenii”, a declarat Evheniia Tsymbal pentru Context.ro. Femeia locuiește în București împreună cu soțul ei și cei patru copii. „Guvernul pur și simplu nu își asumă responsabilitatea pentru cei pe care i-a primit.”

În luna mai a anului trecut, la scurt timp după declanșarea războiului, guvernul României a lansat așa-numitul program „50/20”, care a fost conceput pentru a atenua criza umanitară prin furnizarea de elemente de bază, cum ar fi adăpost și hrană pentru refugiați. Programul prevedea pentru proprietarii români care ofereau locuințe refugiaților să fie decontat 50 de lei pe zi de persoană și 20 de lei în plus pentru hrană, pe care aceștia trebuiau să o furnizeze. 

Cu toate acestea, unii refugiați au convenit informal cu gazdele lor să le dea banii alocați pentru a-și cumpăra singuri hrana. 

În cele din urmă, programul a fost afectat de corupție, au fost reclamate abuzuri, iar în ianuarie plățile au fost blocate.

Pe 10 septembrie, aproximativ 100 de refugiați ucraineni au organizat un protest la București pentru a-și exprima furia față de guvernul român pentru că le-a blocat fondurile. Pe una dintre pancartele protestatarilor scria: „Ați promis protecție, sprijin și siguranță”.

Tsymbal, care este originară din Kryvyi Rih, a locuit într-un apartament în cadrul programului 50/20 timp de cinci luni, dar a povestit pentru Context că proprietarul nu a oferit familiei sale hrană în ultimele trei luni. 

„Am supraviețuit datorită faptului că diferite organizații neguvernamentale au venit la noi și ne-au adus mâncare”, a spus ea. „Proprietarii ar fi trebuit să ne ofere alimente în valoare de 9.000 de lei sau să ne dea acești bani, dar acest lucru nu s-a întâmplat”.

„Nu știm pe ce au cheltuit acești bani”, a adăugat ea. „Proprietarii au crezut că, dacă organizația ne-a adus mâncare, e suficient pentru noi”.

Comisia Europeană a anunțat, în primăvara anului trecut, că a pus la dispoziție fonduri pentru membrii UE care găzduiesc refugiați ucraineni, fonduri care ar putea fi realocate din alte programe existente ale Uniunii, în funcție de fiecare națiune în parte. 

O investigație Context.ro a arătat că aproximativ 2 miliarde de euro din diverse programe ale UE ar fi putut fi folosite de stat pentru a acoperi cheltuielile pentru susținerea refugiaților. Deși nu este clar ce procent din această sumă ar fi putut fi  disponibil pentru ucraineni, știm că în programul REACT-EU erau 1,8 miliarde de euro din care blocul comunitar a spus României că poate folosi pentru refugiați.

Unii refugiați ucraineni au declarat pentru Context.ro, în cadrul acelei anchete, că s-au întors în țara lor devastată de război pentru că statul român le-a blocat luni de zile banii de ajutor. 

Rimma Vasylko, mamă a doi copii din regiunea sud-estică Dnipropetrovsk, a declarat că prima gazdă nu i-a asigurat hrana, ceea ce a făcut ca ea și cei doi copii ai săi să caute alternative pentru a supraviețui până când au fost nevoiți să găsească o altă locuință, în perioada în care programul 50/20 era încă în vigoare. 

„Salariile pe care le primim aici sunt mici, abia acoperă chiria”, a spus ea. „Nu există plăți de la guvern, cel mai probabil luna viitoare va trebui să ne întoarcem în Ucraina. Nu sunt suficienți bani pentru a trăi.”

Regulile au fost schimbate

În luna mai a acestui an, guvernul României a stabilit condiții pentru acordarea ajutorului financiar pentru refugiații din Ucraina, ceea ce a atras numeroase critici. Plățile au fost întârziate cu lunle de către stat, ceea ce a făcut ca aceștia abia să se descurce.

Ucrainenii trebuie să îndeplinească acum mai multe criterii. Pentru prima lună, cei care au statut de protecție temporară primesc 600 de lei de persoană pentru hrană și 2.000 de lei de familie pentru cazare, în timp ce persoanele singure primesc 750 de lei pentru plata chiriei. După trei luni, refugiații trebuie să fie înregistrați la o agenție de ocupare a forței de muncă sau să fie angajați și să aibă copiii înscriși în sistemul de educație.

Începând cu a cincea lună, aceștia trebuie să fie angajați pentru a primi în continuare ajutor. De la aceste reguli sunt exceptați refugiații cu vârsta de peste 65 de ani, cei înscriși la universitate sau care pot dovedi că au un handicap sau că au în grijă un copil de până la doi ani.

Proasta gestionare de către România a fondurilor UE care erau disponibile pentru a ajuta refugiații a creat însă probleme.

Schimbarea regulilor și gestionarea defectuoasă au făcut ca mulți dintre zecile de mii de refugiați să se afle într-o situație dificilă.

Vasylko, mamă a doi copii, se teme acum că va trebui să se întoarcă acasă în Ucraina, în timp ce războiul se prelungește, într-o zonă care a fost deja lovită de cel puțin trei rachete rusești.

„Dacă am fi știut că nu vor exista fonduri, poate că am fi plecat în altă țară”, a spus ea pentru Context.ro.

A contribuit: Yana Skoryna

sursa foto deschidere: Inquam Photos / George Călin