Eșecul Task Force Ucraina: Guvernul a blocat banii europeni pentru refugiați cu proiecte fantomă

Refugiații ucraineni au povestit pentru Context.ro că au fost nevoiți să se întoarcă în zonele bombardate pentru că luni de zile statul român a blocat banii de ajutoare. Am descoperit că guvernul nu a folosit banii europeni destinați refugiaților, deși o putea face. În loc să deconteze hrana și cazarea ucrainenilor, autoritățile se chinuiau, în februarie anul acesta, să cheltuiască fondurile europene pe măști de protecție pentru elevi sau alte achiziții legate de pandemie.

Informații esențiale:

• Documentele arată că autoritățile cumpărau în 2023 dezinfectanți sau măști pentru anul școlar 2021-2022
• Guvernul a suspendat astfel peste un miliard de euro, în timp ce înregistra restanțe de zeci de milioane de euro pentru programele destinate ucrainienilor
• Acum, un ministru al cabinetului Ciolacu spune că una din cauzele pentru care avem un deficit mai mare sunt cheltuielile legate de refugiați

La final de august, președintele Klaus Iohannis lăuda eforturile umanitare și solidaritatea românească: „Solidaritatea României față de Ucraina a rămas de neclintit. Am primit peste 5,7 milioane de ucraineni, am coagulat eforturi umanitare internaționale de anvergură (…) Vom continua să sprijinim multidimensional și cuprinzător Ucraina, atât timp cât va fi necesar”. După zeci de cereri de informații publice, interviuri și discuții am constatat că situația nu e cum o descrie președintele, cel puțin nu în ce privește modul în care autoritățile au gestionat această criză.

Să luăm cazul Katerinei, care a fugit în noiembrie anul trecut din Hersonul bombardat de armata rusă. A găsit în România o gazdă care i-a pus la dispoziție o casă pentru ea și copilul ei. La scurt timp, a observat că banii pe care statul român i-a promis ca ajutor n-au mai venit. „Când condițiile programului pentru ucraineni au început să se schimbe, (n.r. gazdele) au continuat să ne plătească în avans, mie și copilului, din bugetul propriu, bani pentru mâncare. Deși proprietarii apartamentului nu au primit încă fonduri de la guvern pentru luna aprilie (…) În cadrul noului program, până în prezent nu am primit nimic de la guvernul român”. A primit sprijin financiar de la un ONG, dar și acești bani sunt acum pe terminate și fondurile publice pare că nu ajung la ea. Katerina spune că îi rămâne doar să se întoarcă acasă, unde o așteaptă tirul bombelor trimise de armata rusă.

„Herson este un oraș în care au loc constant bombardamente, este foarte înfricoșător acolo. Dar suntem forțați să ne întoarcem la război, cel puțin acolo avem propria noastră locuință. Cu toate acestea, nu-mi pot imagina cum voi trăi acolo cu copilul meu în condiții de război. Dacă guvernul român ar continua să ajute familiile vulnerabile, am rămâne în București”, spune Katerina.

Maria a venit din Nikolaev împreună cu fiul de 3 ani și mama sa, dar după șase luni a fost nevoită să se întoarcă în Ucraina. „Chiriile au crescut foarte mult (…) Nu pot munci pentru că am un copil mic și o mamă bolnavă”, a povestit Maria pentru Context.ro.

Mai mult, a avut și o experiență neplăcută cu gazda din România. Conveniseră să le dea cei 20 de lei de persoană pentru mâncare, dar Maria a primit doar suma pe două luni, numai după ce a depus plângeri la mai multe instituții. Gazda le-a spus într-un mesaj că nu le poate plăti pentru că n-a primit banii de la stat. Maria s-a întors în Nikolaev, o regiune aflată sub bombardamentul armatei ruse.

Banii au trecut pe la Arafat

Libertatea și alte publicații au relatat despre cum ucrainenii sunt nevoiți să se întoarcă în zona de război pentru că nu mai pot locui în România, o cauză majoră fiind faptul că statul român a blocat resursele financiare prin care aceștia aveau acces la o locuință. Mai precis, statul plătea gazdelor din România masa și cazarea refugiaților.

Cazuri ca ale Mariei și Katerinei s-au repetat printre zecile de mii de refugiați ucraineni. În martie anul acesta, în jur de 200 de ucraineni au ieșit în stradă, în Constanța, după ce proprietarii i-au anunțat să își găsească alte locuințe. Aceștia au explicat că ei nu-i mai pot caza pentru că nu au mai primit bani de la stat ca să acopere cheltuielile.

În schimb, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, s-a plâns recent la Bruxelles că România are un deficit mare din cauza cheltuielilor cu refugiații. De banii refugiaților s-a ocupat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), instituție aflată sub controlul secretarului de stat Raed Arafat. IGSU ne-a transmis că nu a achitat peste 310 milioane de lei, bani de chirie și mâncare pentru refugiații Ucrainei. Restanța e din perioada aprilie-iulie 2023.

Când s-a gripat programul 50/20

La începutul conflictului, guvernul a activat programul național 50/20. Cei care găzduiau oameni ce fugeau din țara lovită de război beneficiau de decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea, în valoare de 20 de lei/zi/refugiat pentru mâncare și 50 de lei/zi/refugiat pentru cazare. Punctul de plecare al banilor era Ministerul de Interne și IGSU-ul aflat în coordonarea lui Arafat, banii plecau de aici în teritoriu, la primării și, în final, la românii care găzduiau refugiați.

În octombrie anul trecut au început să apară primele probleme, adică parte din banii publici nu au mai ajuns la gazde. Din ianuarie anul acesta, programul s-a blocat și gazdele din România n-au mai primit deloc banii pentru cazare și hrană. Abia în luna mai au început să plătească decontările pentru primele trei luni ale anului, însă pentru aprilie banii nu au fost decontați nici azi. Dintr-un răspuns oficial trimis de IGSU rezultă că blocajul a apărut la nivelul instituției superioare, adică la Ministerul Afacerilor Interne. Inspectoratul ne-a spus că imediat ce primește banii îi trimite în teritoriu.

Datele statistice arată că exact în perioada în care au apărut sincopele legate de bani, numărul refugiaților ucrainieni a scăzut. De la peste 113 mii în februarie, la 86 de mii la început de iunie.

UE ne-a dat bani pentru refugiați 

După invazia rușilor care a dus la criza refugiaților, Comisia Europeană a anunțat că a făcut rost de bani pentru țările care găzduiau ucraineni. Fondurile erau de fapt banii neutilizați din diverse programe aflate în derulare. Astfel că statul român putea să folosească pentru refugiați banii europeni pe care n-a fost în stare să-i cheltuiască. 

Reporterii Context.ro au calculat că aproximativ 2 miliarde de euro din diverse programe europene puteau intra în calculele guvernului pentru decontarea cheltuielilor cu refugiații. Nu e clar ce procent din cele 2 miliarde erau disponibile pentru ucraineni. Știm că din cele 2 miliarde, mare parte, adică 1.8 miliarde, erau din programul REACT-EU, despre care UE a transmis României că îi poate utiliza pentru refugiați. REACT-EU este o linie de finanțare prin care UE dorea să ajute țările să amelioreze efectele negative economice produse de pandemie. Banii puteau fi investiți în sistemul sanitar sau pentru noi joburi sau scheme de ajutor pentru companiile lovite de pandemie.

Statul cumpără în 2023 măști și combinezoane pentru 2021  

Am întrebat Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene de ce nu a decontat cheltuielile pentru ucraineni din fondurile europene. Ministerul a spus că n-avea cum să facă decontările din programul european REACT-EU pentru că banii erau deja antamați. Datele oficiale contrazic însă afirmațiile ministerului.

Un document postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului în februarie 2023 (când banii pentru ucraineni erau blocați) consemnează că unul dintre programele românești, finanțat din REACT-EU, era întârziat și banii europeni nu erau absorbiți. Practic, din banii REACT-EU despre care ministerul Fondurilor ne-a spus că nu erau accesibili pentru ucraineni, statul român dorea să cumpere măști de protecție, dezinfectanți, combinezoane, aparatură destinată dezinfecției pentru școli și alte echipamente pentru spitale.

1.5 miliarde necheltuite, dar blocate

Guvernul a aprobat, în 2021-2022, peste 1000 de proiecte pentru școli și spitale în valoare de peste 1 miliard de euro. Problema e că mare parte nu au fost duse la sfârșit nici în 2023. „Deși aceste măsuri aveau un caracter de urgență, creând premisele unei implementări de scurtă durată, progresul în implementare nu a fost cel scontat, iar gradul de absorbție a fost sub nivelul alocării, respectiv de aproximativ 10% pentru unitățile de învățământ de stat și respectiv aproximativ 55% pentru unitățile sanitare publice”, spune documentul semnat chiar de ministrul Fondurilor Europene. Astfel că banii europeni nu erau cheltuiți nici după un an de la începutul războiului. În februarie, numai din programul dedicat școlilor statul avea aproximativ 900 de milioane de lei necheltuiți.

O statistică la zi arată că și în acest moment România are necheltuiți peste 1.5 miliarde de euro din REACT-EU, adică fix programul din care Uniunea ne-a spus să luăm pentru a-i ajuta pe vecinii din Ucraina.

Faptul că existau bani europeni pentru refugiați e dovedit chiar de un comunicat oficial al Comisiei Europene. La începutul războiului, forul european a anunțat că a făcut o plată de 450 de milioane de euro către România și că acești bani erau destinați refugiaților. Era vorba tot de linia de finanțare REACT-EU care, din perspectiva guvernului, era de neatins pentru ucraineni. Ministerul Fondurilor Europene a insistat însă că banii erau deja puși deoparte pentru alte cheltuieli și nu puteau intra în circuitul destinat ucrainenilor

Grosul banilor europeni au ajuns la Ministerul de Interne abia în iunie anul acesta. Anul trecut, doar puțin peste 39 de milioane de euro au venit din fondurile UE. Ministerul condus de Adrian Câciu ne-a precizat că a căutat și găsit surse alternative de fonduri europene la REACT-EU. A fost nevoie de peste un an ca 200 de milioane de euro să ajungă în conturile MAI pentru decontările cu hrana și cazarea refugiaților. Nu e clar dacă MAI a dat banii mai departe la IGSU. Am întrebat ministerul, care încă nu ne-a răspuns.

Update, septembrie 2023: Într-un răspuns oficial la cererea Context.ro, MAI precizează că anul acesta a accesat doar o finanțare de 100 de milioane de euro din fonduri europene, virată în iunie la bugetul de stat, și că s-a mai semnat un contract prin care România va primi 400 de milioane de euro, bani europeni, pentru a continua plățile în programul de sprijin pentru refugiați. Numai că, pentru ca acești bani să ajungă la ucraineni, “este necesară fie aprobarea de către Guvern a unei rectificări bugetare, fie suplimentarea limitelor de cheltuieli din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”, potrivit MAI.

Cazul Jirlău: În 2023 au cumpărat măști de protecție pentru 2020-2021

Peste 700 mii de lei din REACT-EU, fondul din care statul putea lua bani pentru refugiați, au fost cheltuiți de comuna Jirlău din Brăila, în 2023. Primăria a semnat în aprilie 2022 un contract pentru achiziția a zeci de mii de măști de protecție, mii de litri de dezinfectanți, porți de termoscanare și alte astfel de produse. Într-un comunicat de presă, primăria spune că a cumpărat în aprilie 2022 și 2023 măști de protecție pentru „diminuarea riscului de propagare a bolii Covid-19 în anul școlar 2020-2021 prin dotarea unităților de învățământ”. Starea de alertă pe fondul pandemiei a încetat oficial în martie 2022, iar proiectul din Jirlău a început la o lună după ce statul a decis că nu mai avem nevoie de măsuri speciale anti-Covid.

Bani fără număr și fără verificări 

Pentru a-i fi decontate cheltuielile cu hrana și cazarea refugiaților, gazda trebuia să depună la autoritățile administrației publice locale o cerere în care preciza numărul persoanelor găzduite, numele acestora, localitățile din care declară că provin și intervalul de timp pentru care solicită decontarea cheltuielilor, o declarație pe propria răspundere cu privire la realitatea informațiilor, copia actului său de identitate și documente care atestă dreptul de folosință asupra locuinței în care sunt cazați refugiații. Însă nu se impunea ca la dosar să fie depus vreun document sau o declarație a cetățenilor ucraineni. Verificările le-au făcut angajații primăriilor care au primit cererile gazdelor, dar nu a existat nicio prevedere prin care aceste controale să fie obligatorii.

Task force Ucraina: mult PR, puține date

De altfel, nicio autoritate publică nu pare că are o evidență clară a refugiaților care au beneficiat de sprijin prin programul 50/20, datele nefiind centralizate la nivel național. Asta în condițiile în care, la începutul conflictului, guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă a înființat un comitet special denumit Task force Ucraina, iar ulterior a apărut „Comisia Ucraina”. Aveau exact acest rol, să colecteze și să indexeze date despre războiul din Ucraina și despre situația refugiaților.

Cheltuielile cu programul 50/20 pentru sprijinirea refugiaților ucraineni s-au ridicat la 1,4 miliarde lei, însă autoritățile pare că nu știu câți refugiați ucraineni au beneficiat de sprijin prin acest program.

Am cerut de la IGSU o situație mai detaliată, ca să înțelegem unde s-au dus banii, dar fără a avea succes. Inspectoratul General ne-a spus că dacă nu scrie în vreo lege că trebuie să numere banii cheltuiți și ucrainenii la care s-au dus fondurile, n-avea de ce s-o facă. Ne-a trimis să cerem informații de la inspectoratele județene pe care le coordonează.

Am făcut și asta, dar ne-am lovit de netransparență. Doar 28 de inspectorate din cele 41 ne-au răspuns. Dar nici informațiile de la inspectoratele județene nu clarifică situația. Unele inspectorate ne-au spus că nu pot garanta pentru acuratețea datelor.

Hotărârea de guvern prin care s-a trasat circuitul birocratic al decontărilor a prevăzut ca primăriile să trimită tabele în care să fie menționate numele gazdelor care urmau să primească banii, numărul de refugiați pe care i-au găzduit și zilele de cazare. Refugiații n-au mai fost identificați cu nume, prenume și CNP-ul primit odată cu documentele prin care au fost luați în evidență de statul român. Inspectoratele din subordinea lui Arafat spun însă că au primit doar date condensate. Astfel că IGSU afirmă că nu are o contabilitate clară prin care să reiasă că pentru refugiatul X s-au decontat Y zile de hrană și cazare.

Zeci de dosare penale pentru deconturi false

Procurorii și polițiștii au deschis dosare penale pentru fraudele legate de banii pentru refugiați. Metoda prin care banii erau sifonați era una simplă: proprietarii de locuințe au cerut bani pentru cazare și masă fără să fi găzduit refugiați.

De exemplu, în județul Maramureș, în perioada martie 2022 – iulie 2023, peste 500 de persoane, între care și funcționari publici, au obținut ilegal bani, după ce au declarat în fals că au cazat refugiați ucraineni și au fost deschise 44 de dosare penale pentru obținere ilegală de fonduri și fals în înscrisuri sub semnătură privată, potrivit răspunsului Inspectoratului de Poliție Județean la cererea Context.

În Petrova, o comună cu 2.500 de locuitori, din Maramureș, peste 100 de persoane sunt bănuite de oamenii legii că au primit ilegal 2,6 milioane de lei. Sunt acuzați că au declarat în fals că au cazat cetățeni ucraineni. Urmau să încaseze alți peste 9,7 milioane de lei dar banii au fost blocați până la finalizarea cercetărilor.

Potrivit Libertatea, primarul comunei, care e suspect în dosar, spune că e cu conștiința împăcată și că n-a încasat niciun ban: „Vă jur pe sufletul meu, cu mâna pe Biblie, că vă spun adevărul (…) Șase sau șapte” dintre cei 19 oameni care lucrează în primărie ar fi făcut nereguli, deși edilul i-ar fi avertizat.

În județul Constanța, unde statul a decontat, în total, peste 300 milioane lei în programul 50/20, autoritățile au depistat recent că proprietarii unor locuințe au cerut decontarea a 1,2 milioane lei pentru cheltuieli cu cazarea și hrana unor refugiați ucraineni, deși cetățenii străini care figurau în cereri nici măcar nu se aflau în România în perioada martie 2022 – ianuarie 2023 pentru care s-au solicitat decontările.

Poveștile refugiaților și ale gazdelor

Concomitent cu blocarea banilor guvernamentali au apărut și relatările despre experiențele dintre refugiați și proprietarii caselor care-i găzduiau. Unii refugiați acuzau proprietarii că palmează banii de la stat, proprietarii că refugiații le-au distrus casele sau alții care s-au înțeles și s-au ajutat în ciuda problemelor generate de lipsa banilor.

Un avocat specializat în drept penal cu care Expert Forum a colaborat pentru a consilia cetățenii ucraineni care susțin că nu au primit hrană sau bani pentru alimente de la cei care i-au găzduit, consideră că din cauza reglementărilor neclare s-au creat astfel de probleme.

Emil Toma, un alt avocat, are 26 de cazuri ale unor refugiați ucraineni. „Persoanele care mi s-au adresat mie susțin că nu li s-a asigurat hrana (…) În patru cazuri cetățenii români (n.r. gazdele) au plătit integral, într-unul din cazuri a plătit parțial, iar în restul cazurilor au invocat faptul că le-a fost distrus parțial, că au avut pierderi, pagube ca urmare a șederii cetățenilor ucraineni acolo și au refuzat să plătească”, a explicat avocatul pentru Context.ro.

„Au plecat cu televizorul în valiză”

O femeie din Iași a pus la dispoziție locuința sa pentru 30 de refugiați, în total, în perioada martie-august 2022. A povestit pentru Context că a găzduit oameni care au apreciat ajutorul primit, dar a avut parte și de neplăceri.

„Am avut o familie cu trei copii, singurii pentru care pot să spun: nota 10. Mi-a părut rău că n-au rămas în România. Au plecat în Germania. A fost familia după care am plâns când au plecat”, spune cu emoție doamna Luci.

„Am avut o experiență proastă. Mai avusesem anterior un cuplu de ucraineni și au plecat cu televizorul într-o valiză”, și-a amintit doamna Luci în discuția cu reporterul Context.

Iar ultima familie cazată a reclamat-o că nu le-a asigurat hrană, deși gazda a putut proba ulterior, cu bonuri și imagini de pe camera de supraveghere, că le ducea alimente.

„După această reclamație am decis să nu mai iau ucraineni. Mi-e milă, au probleme… Faptul că am fost plimbată la poliție, că mi-a fost pusă sub semnul întrebării corectitudinea… Am renunțat”, a povestit femeia.

De cealaltă parte, Oana Tănase, managerul unui hotel din Constanța, ne-a povestit că, în ciuda faptului că statul nu a plătit, refugiații n-au fost dați afară din camere. „La un moment dat, s-au dat banii mai greu și acum mai e o singură lună (n.r. plată restantă aprilie). Am avut mulți, veneau, plecau… 300, 400, 500 (n.r. refugiați) într-o lună. Noi i-am acceptat și în aprilie, nu i-am scos din hotel, indiferent că am luat banii mai greu. A fost greu atunci (…) Noi am suportat tot ce a însemnat cheltuieli”, a povestit ea.

• Dacă ești refugiat și ai probleme cu gazda ta din România trimite-ne povestea ta aici!
• Dacă ai găzduit refugiați și statul nu ți-a plătit cheltuielile trimite-ne povestea ta aici!

La documentarea articolului au contribuit și colegele noastre din Ucraina, Alina Okolot și Yana Skoryna