Observatorul Crimei Organizate și al Corupției. Ediția regională nr. 4: Corupția în domeniul sănătății. Partea a II-a

Zeci de mii de maghiari se află pe liste lungi de așteptare pentru îngrijiri medicale din cauza întârzierilor dintr-un sistem de sănătate corupt. Reporterii de investigație au descoperit că guvernul lui Viktor Orban a cheltuit sute de milioane de euro pe echipamente medicale nefolosite în timpul pandemiei COVID-19, banii publici ajungând în buzunarele unor oameni de afaceri dubioși. În Slovacia, membrii parlamentului au fost acuzați că au primit mită pentru reformele proaste în domeniul sănătății, iar familia tartorului achizițiilor Covid a primit sute de mii de euro în timp ce acesta a manipulat licitațiile publice pentru a avantaja anumite companii private. În ultimele luni, reporterii de investigație din România au descoperit rele tratamente grave aplicate persoanelor în vârstă în casele de bătrâni și faptul că aproape jumătate din spitalele românești prezintă risc de incendiu pentru pacienți din cauza instalațiilor electrice vechi. În Bulgaria, fondurile de asigurări de sănătate sunt sifonate cu ajutorul unui sistem de spitalizare fals.

Mită pentru tratament preferențial 

În ciuda eforturilor recente ale Ungariei de a combate problema corupției, persistă îngrijorările și cazurile de corupție raportate în sectorul sănătății. Una dintre formele comune este mituirea profesioniștilor și administratorilor din domeniul sănătății pentru tratament preferențial sau servicii specifice. Această practică lipsită de etică a devenit profund înrădăcinată în sistemul de sănătate din Ungaria. Din cauza salariilor mici și a condițiilor de muncă nefavorabile din acest sector, mulți medici și asistente medicale acceptă astfel de plăți de la pacienții care doresc o îngrijire mai bună. 

Cu toate acestea, începând din 2021, Ungaria a incriminat oferirea și primirea de recompense pentru tratamente medicale, într-un efort de a combate această formă istorică și omniprezentă de corupție. În 2022, Serviciul Național de Protecție (NVSZ), o agenție de poliție anticorupție, a raportat unsprezece cazuri în care s-a dat mită pentru a primi îngrijiri medicale, cuprinse între 25 și 2.000 de euro.

Pandemia de COVID a influențat în mod semnificativ dezvoltarea asistenței medicale private. Acest lucru se datorează, în principal, faptului că listele de așteptare lungi au devenit și mai lungi, scăderii calității serviciilor oferite de instituțiile publice și inaccesibilității crescute la serviciile publice legate de asistența medicală, inclusiv la asistența medicală de bază și la dispensare. Datele oficiale indică faptul că numărul actual de pacienți aflați pe listele de așteptare pentru asistență medicală în Ungaria este de aproape 40.000, și nu este neobișnuit ca anumite proceduri să fie programate după perioade de așteptare de peste șase luni. Atlatszo a lansat un sondaj la nivelul întregii țări pentru a afla adevărata durată a listelor de așteptare din spitale și cât timp trebuie să aștepte oamenii pentru a primi îngrijiri medicale într-o instituție publică. Sondajul a arătat că pacienții așteaptă luni sau peste un an pentru intervenții chirurgicale cruciale.

Sute de milioane de euro pentru ventilatoarele chinezești nefolosite  

În primul an al pandemiei de coronavirus, guvernul ungar, parțial prin intermediul organizațiilor de stat și parțial prin intermediul unor companii cu trecut tulbure, a acumulat cea mai mare cantitate de ventilatoare din lume, proporțional cu populația. Cele 17.000 de aparate de ventilație i-au costat pe contribuabilii unguri peste 300 de miliarde de forinți (772 de milioane de euro). În 2022, guvernul a predat sute de ventilatoare, cu titlu gratuit, unor țări precum Cehia, Slovacia, Ucraina și Serbia, precum și Bosniei, Libanului, Iordaniei, Kârgâzstanului, Ugandei, Moldovei și Tunisiei. 

Avioane cu produse din China la începutul pandemiei (sursa foto: reserves.gov.sk)

Atlatszo.hu a investigat o achiziție prin care, în timpul pandemiei COVID-19, Ministerul ungar al Afacerilor Externe a cumpărat 1.000 de ventilatoare de la Celitron – o companie olandeză israeliană cu sediul în Vác, județul Pest – în timp ce echipamente chinezești achiziționate anterior, în valoare de sute de miliarde de forinți, au rămas nefolosite. Atlatszo.hu a mai aflat că János Hiszem, un personaj-cheie din Ungaria, legat de scandalul Laundromat din Azerbaidjan, este unul dintre marii beneficiari ai afacerii pandemiei: compania sa a furnizat ventilatoare și alte echipamente medicale în valoare de 79 de milioane de euro în baza unui contract cu Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria. 

Laundromatul azer dezvăluit de OCCRP a fost o schemă de spălare a banilor și un fond secret folosit de elitele azere pentru a masca originea a miliarde de dolari, pentru a achiziționa bunuri și servicii și pentru a face plăți secrete către companii și persoane fizice din Uniunea Europeană. De asemenea, a fost folosit pentru a îmbogăți direct politicieni azeri puternici și cu relații puternice.

Un intermediar dubios pentru vaccinul chinezesc împotriva Covid

În timpul pandemiei, Atlatszo a investigat, de asemenea, diverse instituții guvernamentale din întreaga lume care au avut probleme cu măștile de protecție fabricate de un anumit producător chinez. Chiar și având aceste informații, guvernul ungar a cumpărat poate peste 7 milioane de bucăți din același produs pentru a le distribui medicilor, lucrătorilor medicali, membrilor poliției și armatei. Societatea comercială care a obținut contractul a primit în total 38,5 milioane de dolari de la guvernul maghiar pentru livrările legate de Covid. De asemenea, am aflat că, după ce guvernul a negociat direct cu producătorul, Ungaria a cumpărat vaccinurile Sinopharm împotriva coronavirusului printr-un intermediar, la un cost mai mare. Compania de intermediere trecuse printr-o schimbare de imagine chiar înainte de această afacere, mutându-și sediul din Ploughland în centrul orașului Budapesta. De asemenea, și-au schimbat proprietarul, noul proprietar având un istoric de afaceri dubioase.

Sute de mii de euro pentru țarul achizițiilor din pandemie

La începutul pandemiei Covid, Administrația slovacă a Rezervelor Materiale de Stat, aflată sub conducerea lui Kajetan Kičura – un prieten apropiat al fostului prim-ministru Robert Fico – a cumpărat echipamente de protecție, măști, câmpuri chirurgicale sau mănuși de protecție de la companii mici și necunoscute. 

În martie 2020, autoritatea a semnat un contract de achiziție cu Lacorp de 35 de milioane de euro pentru măști de protecție. Organizațiile neguvernamentale au criticat achiziția ca fiind semnificativ supraevaluată. Cu toate acestea, Administrația Rezervelor Materiale a semnat un alt contract cu o companie nou înființată, A-test. În ciuda faptului că nu a făcut niciodată afaceri cu statul, această firmă trebuia să îi furnizeze câmpuri chirurgicale de unică folosință pentru 13 milioane de euro. În cele din urmă, compania nu a livrat produsele și a refuzat să returneze avansul de aproape 4 milioane de euro. 

Poliția slovacă a făcut publică o imagine cu unul dintre cele 20 de lingouri de aur găsite în seiful lui Kicura

Aceste achiziții au dus la demiterea lui Kajetán Kičura de către noul guvern, la scurt timp după ce acesta a fost înființat în 2020. O lună mai târziu, Agenția Națională de Combatere a Criminalității l-a acuzat de luare de mită și de legalizarea profiturilor obținute din activități infracționale. 

Când Administrația Rezervelor Materiale a încheiat contractele dubioase, fiul lui Kičura a cumpărat două apartamente pentru sute de mii de euro fără un credit ipotecar. Potrivit procuraturii, licitațiile pentru achiziționarea de dispozitive medicale, cum ar fi măști și câmpuri chirurgicale, manipulate de Kičura, ar fi costat statul până la 5 milioane de euro.

Kičura se confruntă cu acuzații de corupție în alte cazuri din perioada în care a fost șef al Administrației Rezervelor Materiale de Stat, care a durat opt ani. Poliția a găsit în seiful său 20 de lingouri de aur în valoare de 250 de mii de euro și a identificat operațiuni suspecte în conturile tatălui lui Kičura în valoare de peste 200 de mii de euro.

Cazul Gorilla: Parlamentari acuzați că au primit mită pentru reformele din sănătate 

Cu doar câteva zile înainte de Crăciunul din 2011, o analiză a Serviciului slovac de Informații, cu nume de cod Gorilla, a fost scursă în spațiul public. Unul dintre cele mai mari scandaluri politice și de corupție din istoria modernă a Slovaciei a arătat influența grupului financiar Penta și a fostului său șef Jaroslav Haščák în cercurile politice și de afaceri și cum ar putea profita de pe urma acestuia. De asemenea, grupul financiar a fost interesat în mod deosebit să câștige influență în sectorul sănătății.  

Potrivit stenogramelor din dosarul Gorilla, serviciile secrete slovace au monitorizat și înregistrat întâlnirile secrete ale lui Haščák într-un apartament din Bratislava între 2005 și 2006. Fostul șef al Penta ar fi trebuit să se întâlnească acolo cu politicieni și personalități proeminente. Documentul scurs a dezvăluit afacerile din culise, contactele sale cu politicieni de nivel înalt și acuzațiile de corupție.

Petrecerea lui Marian Kočner, acuzat că a ordonat asasinarea lui Kuciak (de la stânga la dreapta: Eduard Maták – acționat Penta până în 2021 și lider al businessului în sănătate, Jaroslav Hascak, Karolina Kocnerova – fiica lui M. Kocner, Marian Kocner) – sursa foto: OCCRP

Grupul financiar Penta a fost mult timp activ într-o serie de sectoare importante, precum energia, imobiliarele și industria media. Sectorul sănătății este unul dintre cele mai importante din portofoliul său. Penta deține cea mai mare companie privată de asigurări de sănătate din țară, spitale și farmacii. După cum indică documentele Gorilla, grupul financiar a încercat să obțină controlul direct asupra Ministerului Sănătății. „Pentru Penta, asistența medicală este un sector cheie și dorește să facă afaceri în acest domeniu cu o marjă rezonabilă”, se arată în document, într-o secțiune care ar fi surprins o dezbatere secretă între Haščák și fostul prim-ministru Robert Fico. 

Echipa specială de anchetă în dosarul Gorilla a obținut, în mai multe rânduri, indicii de activitate infracțională legată de acest caz. Aceștia au investigat, de asemenea, două acuzații de mituire a unor parlamentari de către Penta în timpul aprobării reformelor în domeniul sănătății introduse în 2004. Se presupune că sumele respective au fost de 3 și 20 de milioane de coroane slovace. În cele din urmă, echipa specializată a închis ambele dosare, concluzionând că nu a fost comisă nicio infracțiune. Cu toate acestea, într-unul dintre cazuri, anchetatorii au recunoscut că „anumite indicii confirmă faptul că un număr de parlamentari ar fi putut fi corupți într-un fel sau altul în aprobarea reformelor”. Cazul Gorilla rămâne nerezolvat în prezent. Jaroslav Haščák și Penta neagă orice abatere.

Un film de groază cu bătrâni maltratați crunt, în România

La începutul anului 2023, Buletin de București și Centrul de Investigații Media au publicat trei anchete care dezvăluiau rele tratamente în mai multe centre pentru persoane cu dizabilități și vârstnici din Ilfov. La conducerea acestor centre se aflau persoane care aveau legătură cu ministrul Familiei și Egalității de Șanse de la acea vreme, Gabriela Firea. Jumătate de an mai târziu, procurorii DIICOT au descoperit că două grupuri de crimă organizată operau centrele din Ilfov și primeau sprijin de la funcționari publici pentru a-și continua afacerile.

sursa foto: Buletin de București și Centrul de Investigații Media

Ministrul Muncii, Marius Budăi, și ministrul Familiei, Gabriela Firea, au demisionat în urma acestor dezvăluiri, iar mai multe persoane din conducerea instituțiilor responsabile de controlul acestor centre au fost demise sau suspendate din funcție.

Instalațiile electrice din secțiile de terapie intensivă din România prezintă un risc major de incendiu 

În ultimii ani, zeci de români au murit în incendii în spitalele vechi din țară, multe dintre evenimentele mortale fiind atribuite unor defecțiuni electrice. Imaginile tulburătoare de după incidente, cu paturi de pacienți carbonizate, saloane înnegrite și rămășițe de corpuri arse, au fost întipărite în psihicul colectiv – un simbol al unui sistem de sănătate cu probleme profunde, care necesită măsuri urgente. 

Incendiu la Spitalul din Iași, 2021 (sursa foto: Captură youtube)

Context.ro, membru OCCRP, a petrecut luni de zile investigând acest fenomen îngrijorător, inclusiv luptând – și câștigând – o bătălie juridică împotriva Ministerului Sănătății din România, care dorea să blocheze accesul publicului la informații despre infrastructura electrică din toate spitalele din țară. Ceea ce a descoperit Context.ro este alarmant: aproape jumătate dintre spitalele de stat din țară au unități de terapie intensivă cu instalații electrice vechi de peste două decenii. Un caz penal care s-a încheiat cu condamnări la închisoare a confirmat că instalația electrică veche și defectă din secția de terapie intensivă a unui spital a fost principalul motiv pentru un incendiu care a curmat în mod tragic viața a șase bebeluși. La câteva zile după ce Context.ro a dezvăluit că mai multe spitale se află în aceeași situație, premierul României, Marcel Ciolacu, a comentat situația: „Acesta este sistemul public [de sănătate] în acest moment”.

Banii din asigurări de sănătate sifonați prin spitalizări false

Sistemul de sănătate din Bulgaria este cunoscut ca fiind subfinanțat, neprietenos cu pacienții și generează adesea scandaluri publice. Sistemul include spitale publice construite în perioada sovietică, spitale private noi și centre medicale. Agenția Națională de Asigurări de Sănătate (NZOK) le finanțează pe ambele. Bugetul NZOK este de aproximativ 3,5 miliarde de euro anual, 2 miliarde de euro provenind din taxa de asigurare de sănătate pe salarii, iar restul de la bugetul de stat. Dar pacienții trebuie să plătească, de asemenea, un supliment în numerar în multe cazuri, iar acest sistem este perceput ca fiind foarte nedrept și corupt. În plus, Bulgaria se străduiește de ani de zile să introducă un sistem electronic modern de asistență medicală, ceea ce duce la o slabă trasabilitate a cheltuielilor de sănătate. Criza COVID a scos la iveală în mod dramatic fluxurile din sistemul de sănătate din Bulgaria. Bulgaria a înregistrat a doua cea mai mare mortalitate excesivă legată de pandemie la nivel mondial, după Peru. 

Dezvăluirile reporterilor de investigație au declanșat mai multe scandaluri publice sonore în ultimii ani, inclusiv scandaluri legate de furtul de bani din fondurile pentru Covid.

Jurnalista de investigație Mirolyuba Benatova a dezvăluit în 2021 că în spitalul de stat „Lozenets” a fost pus în aplicare un sistem care permitea sifonarea banilor din NZOK cu ajutorul unor pacienți falși. Spitalul a declarat spitalizări false și a primit 200.000 € în plus. Aceasta nu este o sumă mare în comparație cu bugetul general al NZOK, dar se crede că multe spitale folosesc același sistem în întreaga țară. După aceste dezvăluiri, Parchetul a început să investigheze, dar până în prezent nu a fost formulată nicio acuzație.

Tratamentele costisitoare pentru cancer au fost facturate de două ori 

Ancheta Valiei Ahchieva, publicată de Bivol, un alt centru membru OCCRP, a dezvăluit cum același pachet cu un medicament anticancer costisitor a fost distribuit la două spitale diferite și facturat de două ori la NZOK. Cu toate acestea, doar un singur pacient a beneficiat de medicament; celuilalt i s-a injectat un placebo, iar medicamentul scump a fost vândut în străinătate. Ancheta a demonstrat că această afacere oribilă este posibilă din cauza lipsei unei trasabilități electronice eficiente. Și în acest caz, a fost dezvăluită o singură situație, dar se crede că sistemul este generalizat, iar re-exportarea de medicamente scumpe, care privează pacienții bulgari de un tratament normal, este ceva obișnuit.

Transplanturi ilegale în spitalul de stat „Lozenetz”

Spitalul „Lozenets” din Sofia a fost în perioada sovietică și până în anii 2000 cea mai luxoasă instituție medicală de stat. Avea statutul de spital al guvernului și era văzut ca un simbol al nedreptății și aroganței de care dădea dovadă clasa conducătoare.

Spitalul din Lozenets

În 2022, noul ministru al sănătății Stoycho Katzarov a ordonat un audit al spitalului și a publicat un raport care dezvăluia multiple abateri, inclusiv transplanturi ilegale de rinichi de la cetățeni ucraineni și moldoveni săraci către pacienți bogați din Emiratele Arabe Unite, Japonia și alte țări. Donatorii pretindeau în mod fals că sunt rude apropiate ale pacienților – singurul caz acceptat de legislația bulgară pentru astfel de transplanturi.

Centrul de investigații BIRD.BG a dezvăluit că secretarul Consiliului de Miniștri Vesselin Dakov a primit un transplant de ficat după ce a luat locul pe lista de așteptare al unui alt pacient cu nevoi mai urgente. Investigația a scos la iveală o lacună care permitea reordonarea listei pacienților fără a respecta regulile sistemului.

Jaful banilor din fondurile Covid

Pandemia SARS-COV-2 a afectat grav sistemul de sănătate din Bulgaria și a dezvăluit în mod brutal nepotismul și corupția din spatele aparentelor reguli de conduită. La începutul pandemiei, oligarhul Kiril Domuschiev a ocolit sistemul, trimițând pacienții cu COVID la o unitate specializată din Spitalul Militar. În schimb, el a mers la un spital privat și a fost pus în carantină, privându-i astfel pe ceilalți pacienți de îngrijiri adecvate. Politicienii și personalitățile publice au primit cele mai bune îngrijiri posibile în cele mai renumite unități spitalicești din Sofia, în timp ce oamenii mureau din cauza lipsei de oxigen în micile spitale regionale.

În același timp, cheltuielile statului cu echipamentele medicale au ridicat multiple semne de întrebare. O investigație a Bivol a dezvăluit un transport din China de măști de protecție care pretindeau a fi măști medicinale de calitate, dar, în schimb, produsul real era o mască FFP de proastă calitate. Transportul a fost plătit cu bani europeni, iar EPPO a investigat cazul. Un alt transport scandalos din China, cu măști la prețuri exagerate, a fost dezvăluit tot de Bivol. Iar cel mai curios caz a fost așa-zisa donație de materiale medicale din Emiratele Arabe Unite, care s-a dovedit a fi un transport de… curmale.