Observatorul Crimei Organizate și al Corupției. Ediția regională nr. 1: Milioane furate din fondurile UE

27 mart., 2023

Unele anchete jurnalistice recente au dezvăluit mai multe cazuri de fraudare a fondurilor UE în mai multe țări din Europa de Est. Ungaria a investit 26 de milioane de euro într-o instalație de ultimă generație de tratare a deșeurilor, care a luat foc în mod misterios. Centrul maghiar de investigații Átlátszó a descoperit că statul a semnat un acord secret cu contractanții și nu a mai anchetat cazul. Recent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis o anchetă oficială care analizează potențiale infracțiuni financiare. În Slovacia, jurnaliștii de investigație au descoperit că un grup de oameni de afaceri au fraudat milioane de euro dintr-un fond de ajutor Covid de 1,4 miliarde de euro. Fondurile UE ar fi trebuit să ajute companiile locale să își mențină operațiunile în timpul pandemiei, dar au ajuns, în schimb, în conturile bancare ale unor firme offshore secrete. Iar în România, un fond UE de 1 miliard de euro alocat pentru Delta Dunării, care este o zonă protejată UNESCO, a fost fraudat de afaceriști locali, conectați politic.

Deșeuri și fraude în Ungaria

În noiembrie 2022, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a anunțat că a descoperit cazuri de administrare defectuoasă a fondurilor, într-un proiect maghiar de gestionare a deșeurilor, finanțat de UE. OLAF i-a recomandat Uniunii Europene să recupereze 11 milioane EUR de la Ungaria, pentru proiectul eșuat. 

Acest episod a venit după o investigație din 2019, asupra proiectului de management al deșeurilor, în urma căreia s-a descoperit miezul problemei. Ancheta a început după ce localnicii din apropierea lacului Balaton, din Királyszentistván, s-au plâns de poluarea aerului rezultată după ce o groapă de gunoi a luat foc de trei ori într-un an. Aceste incendii au acoperit zona cu fum negru gros, funingine și cenușă. 

Groapa de gunoi din Királyszentistván a fost înființată ca parte a unui proiect de dezvoltare UE, în valoare de 26 de milioane de euro. Aprobat în 2003, acesta trebuia să colecteze și să trateze în mod corespunzător deșeurile menajere din 158 de orașe și sate. Elementul critic a fost reprezentat de construirea unei stații regionale de tratare a deșeurilor, în Királyszentistván.

Foto caption_ In 2011 the Királyszentistván EU funded project burned down. Credits_ Csondor Hentrietta-MTI

Sursa foto: Csondor Hentrietta/ MTI

Un război juridic declanșat de ONG-urile locale de mediu, care s-au opus construirii stației de tratare a deșeurilor, a întârziat proiectul. O preocupare majoră a fost reprezentată de faptul că locația planificată a stației era într-o zonă sensibilă de protecție a calității apelor subterane. În 2008, ONG-urile au pierdut lupta în instanță și a început construcția.

În aprilie 2011, după construirea stației, s-a încheiat perioada de probă de trei luni întreprinsă de consorțiul public de inginerie. Totuși, cu două zile înainte de predarea oficială a obiectivului, în luna mai, un incendiu misterios a ars hala de tratament biologic-mecanic, abia construită.

Cazul a fost soluționat între participanți — consorțiul constructor și asociația municipală de gestionare a deșeurilor — fără implicarea instanței. Consorțiul a fost de acord să plătească 60% din daunele estimate, pentru a finanța reparațiile. A rămas însă neclar modul în care s-a stabilit această sumă, cine a fost responsabil pentru incendiu și în ce circumstanțe a izbucnit focul. Reparația clădirii a durat doi ani, întârziind și mai mult proiectul, dincolo de termenul său inițial.

Acest lucru a afectat în mod critic separarea și tratarea deșeurilor organice care ar fi trebuit să aibă loc în hala biologico-mecanică. Astfel, cele mai multe deșeuri organice au ajuns într-o groapă de gunoi, contrar planurilor inițiale ale proiectului și politicii UE privind deșeurile.

În decurs de un an, locuitorii din apropiere au început să se plângă de mirosuri oribile. În 2017, experții au dovedit că sursa duhorii era în mod clar instalația Királyszentistván, în primul rând depozitul (zona în care sunt aruncate, în cele din urmă, deșeurile), rezervorul de levigat și hala biologică (unde sunt încărcate și tratate deșeurile biologice). Uneori, mirosul se simțea de la o distanță de 3-5 km.

Investigațiile jurnalistice au scos la iveală faptul că utilajele halei de tratare se stricaseră de câțiva ani, împiedicând sortarea și manipularea mecanică a deșeurilor organice. În plus, deși materialele combustibile recuperabile, precum lemnul, erau sortate și tratate corespunzător, ele nu erau transportate în altă parte, pentru utilizare. Proprietarul le lăsa la fața locului unde erau adesea aruncate la groapa de gunoi. Iar, în 2019, materialele combustibile au luat chiar foc.

Ca urmare a nemulțumirilor publice legate de mirosurile urâte, între 2018 și 2021 nu s-au tratat deșeuri biologice în instalația Királyszentistván, ci au fost transferate la un alt depozit.

În anii respectivi, asociația municipală a deșeurilor a câștigat alte trei granturi mari pentru dezvoltare de la UE, primind aproximativ 20 de milioane de euro (sumă calculată la cursul de schimb actual) pe lângă grantul inițial de 26 de milioane de euro, din 2003. Toate cele trei proiecte erau menite să dezvolte și mai mult sistemul de management al deșeurilor. Totuși, instalația Királyszentistván a oferit performanțe foarte slabe în acești ani, după cum s-a arătat mai sus.

Ca răspuns la întrebările puse de Átlátszós, organizația care operează sistemul North Balaton a confirmat că a făcut obiectul investigațiilor OLAF. Totuși, a negat legitimitatea acuzațiilor OLAF.

Ginerele lui Orban s-a îmbogățit din fonduri UE

Proiectele finanțate de UE în Ungaria au prețurile umflate artificial în mod regulat, într-o manieră centralizată – așa cum a stabilit în 2015, studiul intitulat „Riscul de corupție a fondurilor UE în Ungaria” realizat de Transparency International Ungaria (TI). Studiul a identificat diferitele metode utilizate pentru a sifona fondurile UE din proiecte de achiziții publice, personalizându-se adesea proiectele pentru a-i oferi unui anumit ofertant capacitatea de a influența procesul de selecție.

Conform raportului anual pe 2021 al Agenției UE Antifraudă, Ungaria este țara cu cele mai multe recomandări OLAF privind recuperarea fondurilor UE. Datele fiind colectate pentru intervalul 2017 – 2021. În acești patru ani, OLAF a realizat 26 de anchete privind utilizarea abuzivă a fondurilor și i-a recomandat Comisiei UE să recupereze 0,69% din plățile făcute către Ungaria. Cu toate acestea, procurorii locali maghiari au emis doar patru puneri sub acuzare, pentru utilizarea abuzivă a fondurilor UE.

De-a lungul mai multor ani, Centrul maghiar de investigații Atlatszo a descoperit o corupție masivă în cadrul proiectelor finanțate de UE. Atlatszo a fost primul care a făcut public cazul Elios care îl implică pe István Tiborcz, ginerele primului ministru. În acest scandal, Elios Zrt, o companie co-deținută de Tiborcz, a primit zeci de milioane de euro pentru modernizarea luminilor stradale din toată Ungaria.

Atlatszo a concluzionat că majoritatea licitațiilor câștigate de Elios Zrt nu ar trece testele efectuate de OLAF, biroul antifraudă al UE. Ulterior, OLAF a confirmat aceste concluzii într-un raport oficial. Totuși, autoritățile de investigație și procuratura din Ungaria au sabotat ancheta în cazul Elios, iar contribuabilii maghiari au ajuns să plătească oalele sparte în locul lui Tiborcz.

Acesta este doar unul dintre multele cazuri raportate pentru prima dată de instituțiile de presă și de jurnaliștii de investigație, care s-au transformat ulterior în anchete OLAF și în dosare penale naționale. Sentințele sunt uneori pronunțate în secret: după cum a aflat Atlatszo în 2022, un miliardar maghiar a fost condamnat pe furiș de către o instanță, într-un caz de fraudare a licitațiilor UE, fără a se publica nicio știre despre caz sau despre verdict.

Guvernul maghiar a decis să nu participe la înființarea Parchetului European (EPPO) în 2021. Un an mai târziu, în 2022, Comisia Europeană și-a anunțat intenția de a îngheța peste 7 miliarde de euro din fondurile de dezvoltare economică destinate Ungariei, din cauza eșecului acestei țări de a combate corupția. Comisia a anunțat că Ungaria trebuie să îndeplinească unele condiții esențiale pentru a accesa fondurile de redresare și reziliență și trebuie să pună în aplicare măsuri de combatere a corupției, inclusiv înființarea unei Autorități de Integritate și a unui grup operativ anticorupție. Între timp, site-ul oficial al Ministerului de Interne din Ungaria afirmă că „Potrivit studiilor naționale, europene și internaționale, Ungaria este afectată de corupție, moderat”.

„Avem sute de dosare înregistrate la EPPO România” 

România are un istoric îndelungat de fraudare a fondurilor UE, dovedit atât de anchete penale cât și jurnalistice. Un raport din 2021 al Parchetului European (EPPO) a menționat că România este depășită doar de Italia  în ceea ce privește sumele suspectate a fi fraudate prin metode penale. „Avem sute de dosare înregistrate la EPPO România”, a declarat Laura Kovesi, șefa EPPO, într-un interviu acordat publicației Context.ro. Potrivit lui Kovesi, unul dintre cele mai importante dosare penale instrumentate de echipa sa este legat de fondurile UE alocate pentru Delta Dunării. Acest dosar penal a început după ce publicația din România Info-Sud-Est.ro și Süddeutsche Zeitung au dezvăluit că un grup de oameni de afaceri conectați politic a fraudat cel puțin 100 de milioane de euro dintr-un total de 1 miliard de euro. Fondul ar fi trebuit să fie investit în comunitatea locală, dar nu a ajuns niciodată pe malul Deltei Dunării.

kovesi context1

Laura Codruța Koveși, procurorul șef al Parchetului European (sursa foto: Context.ro)

Anul trecut, EPPO a raportat 44 de investigații active, cu daune în valoare totală de 1,3 miliarde EUR. Unele dintre cazurile investigate aveau componente transfrontaliere, iar Kovesi consideră că grupurile criminale organizate sunt foarte active în UE. „Am observat imensa flexibilitate a acestor grupuri organizate, căile de comunicare dintre ele sunt foarte simple și clare”, a spus ea. Kovesi spune că cea mai mare problemă de implementare este pur și simplu aceea de a detecta implicarea acestor grupuri criminale.

Caption 2022 EPPO Report on Romania credits EPPO

Captură din raportul EPPO pentru anul 2022

Un exemplu recent este o anchetă a OCCRP publicată anul trecut, referitoare la furtul unui grant de 20 de milioane de euro din fonduri UE, destinat să-i hrănească pe cei mai vulnerabili cetățeni români. Fondurile ar fi fost furate de membrii a două grupuri criminale organizate: unul cu sediul în Bulgaria și altul cu sediul în România. O anchetă transfrontalieră realizată de Rise Project și Bivol a arătat cum fondurile furate au ajuns în achiziții de lux și imobiliare din Bulgaria.

România: Mita reprezintă 50% din contracte

Frauda se află pe radarul Comisiei Europene, iar un raport din 2021 plasează România în fruntea listei țărilor în care fondurile UE sunt fraudate. Raportul din 2020 a constatat 237 de nereguli care acoperă peste 166 de milioane EUR în granturi UE. Un raport recent al OLAF a identificat, de asemenea, România drept una dintre țările cele mai predispuse la fraudă, arătând că două dintre cele mai grave cazuri de fraudă investigate implicau România.

Rapoartele OLAF sunt uneori transmise către Direcția Națională Anticorupție din România. Potrivit unui raport DNA din 2022, numărul cazurilor de fraudă penală este mare, departamentul înregistrând 590 de cazuri noi privind fondurile UE, cu o valoare estimată de 25 de milioane de euro. Mita este o componentă comună a acestor cazuri; uneori „mita negociată ca procentaj a fost de până la 50% din suma obținută”.

Slovacia: Țara în care crescătorii de bovine dețin Cheia de Aur spre bunătățile finanțate de UE

În octombrie 2021, Centrul de Investigații al lui Ján Kuciak (ICJK) a raportat cum au ajuns 24 de milioane de euro în conturile unor companii fictive. Povestea a dezvăluit faptul că unele firme fantomă slovace au fost folosite pentru a se fura fonduri UE.

Schema a fost demarată în timpul pandemiei de COVID-19. Guvernul slovac a decis să înființeze un fond de urgență de 1,3 miliarde de euro numit „Primul ajutor”, susținut cu bani din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Conform anunțurilor Guvernului, programul „Primul ajutor” a fost conceput pentru a le oferi ajutor financiar rapid întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți, din cauza restricțiilor pandemice impuse de stat. Companiile puteau primi bani pentru plata chiriei sau a angajaților. Acest lucru le-a permis să primească sute de mii sau chiar milioane de euro pentru nu fi nevoite să concedieze angajați, în timpul pandemiei.

ICJK a identificat mai multe companii care au primit ajutoare de milioane, deși nu aveau angajați, nu au depus situații financiare sau evidențe fiscale anuale, iar proprietarii lor erau toți cetățeni străini. Cercetările ulterioare ale ICJK au dezvăluit că acești „proprietari” erau de fapt fictivi, cu nume care, cel mai probabil fuseseră inventate.

Până în toamna anului 2022, procurorii și polițiștii slovaci au pus sub acuzare angajații Biroului Muncii care au aprobat plățile către aceste compani și mai mulți membri ai unui grup infracțional organizat, inclusiv doi dintre presupușii lideri ai acestuia. Se pare că multe dintre plățile identificate au fost oprite, dar costurile estimate ale statului (și prin extensie, ale Uniunii Europene ) au depășit 13,7 milioane EUR.

Țara neregulilor

Slovacia este un beneficiar net al bugetului UE după ce aderat la uniune în 2004. În cadrul exercițiului financiar 2021-2027, peste 12,8 miliarde EUR au fost alocate Slovaciei. În același timp, Slovacia este una dintre cele mai nepricepute țări la cheltuirea fondurilor UE. Ea nu a reușit să cheltuiască aproximativ 6 miliarde EUR din exercițiul financiar anterior.

Iar, din ceea ce reușește să cheltuiască, banii merg adesea către proiecte care prezintă cel mai mare număr de „nereguli”. Timp de mulți ani, rapoartele anuale OLAF au indicat cele mai mari rate de detectare a neregulilor și impactul financiar al acestora asupra fondurilor structurale și de investiții europene și în agricultură. În 2020, 15,41% din plățile făcute pentru proiectele slovace au prezentat „nereguli”. Acesta este cel mai ridicat procentaj din UE; pe locul doi se află România cu 8,03%, iar pe trei, Grecia, cu 1,97%. Totuși, s-au înregistrat progrese – în 2019, rata neregulilor în Slovacia era de 21,03%.

Este important de reținut că acest lucru nu înseamnă că o cincime dintre proiectele din Slovacia sunt corupte. În trecut, autoritățile slovace de control au explicat că acest număr ridicat reprezenta un semn că acolo există cel mai robust sistem de raportare a neregulilor. Totuși, ideea că fondurile UE sunt un teren propice pentru corupție este larg răspândită în rândul publicului slovac. Ideea că toată lumea trebuie să plătească o mită standard de 20%, pentru ca solicitările de fonduri UE să le fie aprobate, este o legendă urbană. Totuși, această percepție este întărită cu fiecare caz de corupție din fondurile UE care iese la iveală – cazuri care continuă să crească în număr și care ajung uneori până la cele mai înalte eșaloane ale societății slovace.

Lista scandalurilor de corupție legate de fondurile UE de-a lungul anilor este lungă și epuizantă. În ultimii ani, Parchetul European (EPPO) a preluat din ce în ce mai multe dintre aceste cazuri. Pentru 2021, raportează 42 de investigații active, în mare parte legate de fraude în domeniul TVA, dar unele dintre ele „…se referă fie la corupție în alocarea fondurilor europene, fie la utilizarea efectivă a fondurilor europene”, potrivit procurorului european Juraj Novocký.

În mai 2022, EPPO a formulat prima acuzație în Slovacia. Trei persoane au fost inculpate pentru crearea unui grup organizat care a fraudat Fondul European de Dezvoltare Regională cu 375.000 de euro.

În noiembrie 2020, a ieșit la iveală un caz regional. Un om de afaceri, deținător al unui proiect de plasare a forței de muncă, susține că a fost abordat de un membru al consiliului regional din Košice, care face parte și din comisia care decide asupra proiectelor finanțate de UE, și care i-a cerut mită. Un alt om de afaceri a explicat că, din suma aprobată, el nu primește decât 80%. Acest lucru confirmă, din nou, suspiciunile larg răspândite referitoare la o „rată” fixă ​​a mitei, de 20%.

10 milioane de euro mită în programul crescătorilor de bovine  

Începând din 2018, când uciderea jurnalistului de investigație slovac Ján Kuciak și a logodnicei sale Martina Kušnírová a zguduit țara și peisajul politic, nu doar aceste cazuri mărunte și regionale generează proteste publice și interes judiciar.

În martie 2020, Agenția Națională a Criminalității (NAKA) a început o anchetă cu numele de cod „Dobytkár” (Crescător de bovine). În vizorul său se află unul dintre cele mai mari cazuri de corupție din Slovacia. NAKA susține că unii solicitanți de finanțare din Politica Agricolă Comună a UE au fost forțați să dea mită pentru a -și primi plățile. Se presupune că nu a fost vorba doar de un număr de cazuri izolate, ci de corupție sistematică. Și, potrivit anchetatorilor, s-au plătit mite în valoare de cel puțin 10 milioane de euro. 

În dosarul „Dobytkár” au fost puse sub acuzare 19 persoane. Printre ele s-au numărat birocrați de rang înalt, precum foștii lideri ai Agenției de Plăți Agricole (APA) Juraj Kožuch și Ľubomír Partika și cunoscuții oligarhi Martin Kvietik și Norbert Bödör. Acesta din urmă este cunoscut pentru legăturile sale cu partidul politic al lui Robert Fico, SMER-SD, care a fost la putere în perioadele 2006-2010 și 2012-2020.

Norbert Bödör, oligarch with close ties to party SMER-SD – Source of photo SME_Jozef Jakubčo

Oligarhul Norbert Bödör (sursa foto: SME/ Jozef Jakubčo)

Prietenul premierului de la Cheia de Aur

În 2014 și 2015, Robert Fico a ținut un discurs în orașul regional Nitra, la o petrecere găzduită de Bonul, o companie privată de securitate deținută de Norbert Bödör. De remarcat, în acei ani, Bonul câștigase numeroase licitații publice. După discursul său, premierul de atunci nu s-a întors la Bratislava, ci a preferat să meargă la hotelul „Zlatý kľúčik” (Cheia de Aur), care a fost de ani de zile cunoscut drept unul dintre locurile preferate ale politicienilor SMER-SD.

Luxurious Hotel Zlaty Klucik, Nitra, Slovakia. Source zlatyklucik.sk

Hotelul de lux Zlaty Klucik (sursa foto: zlatyklucik.sk)

Jurnalistul de investigație ulterior ucis, Ján Kuciak, a fost cel care a dovedit, în 2017, că Zlatý Kľúčik era deținut de Norbert Bödör, deși, pe hârtie era deținut de două companii necunoscute. S-a dezvăluit că aceste două companii au primit zeci de milioane de euro de la APA, inclusiv 2,4 milioane de euro în 2016, pentru a cumpăra și renova hotelul Zlatý kľúčik. Un grant care a fost, după cum scria Kuciak, nejustificat, date fiind cerințele fondurilor UE, dar care a fost totuși aprobat de șeful APA, Partika.

Oportunitatea te transformă în hoț?

Norbert Bödör a fost inculpat în dosarul Dobytkár. Procesul a început în februarie 202 și continuă și astăzi. Cu toate acestea, Bödör nu este singurul oligarh care are acum probleme. Ci și Jozef Brhel, care se presupune că ar fi tot unul dintre „sponsorii” partidului SMER-SD.

După cum a dezvăluit ICJK în 2021, mai multe dintre companiile lui Brhel au primit licențe profitabile pentru a construi centrale solare în 2009, iar cel puțin trei dintre ele au fost construite cu 11,4 milioane de euro din granturile fondurilor structurale ale UE. În prezent, el este inculpat și judecat într-un alt dosar, „Mýtnik” (Colectorul de taxe), pentru corupție și spălare de bani în legătură cu alte proiecte. Dosarul „Primul Ajutor” încă n-a început să fie judecat de magistrații slovaci.

Și, la doar câteva luni după ce ICJK a dezvăluit această poveste, a mai dezvăluit una, în care un alt grup de companii a primit granturi de „Prim ajutor” în valoare de 700.000 de euro, pentru a-și acoperi cheltuielile cu chiria. Acești bani ar fi trebuit să ajute întreprinderile care trebuiau să plătească chirie, în pofida faptului că erau închise din cauza pandemiei. Companiile despre care a scris ICJK au primit subvenții, deși sediile lor fuseseră închise înainte de pandemie. Spre deosebire de schema cu angajările descrisă mai sus, autoritățile nu investighează acest caz.

Acest lucru arată că în Slovacia persistă în continuare o dorință de a pune mâna pe o parte din pradă, în special cea finanțată de UE. Cu exercițiul financiar multianual al UE pentru 2021-2027, care conține 12,8 miliarde EUR destinate Slovaciei și cu cele 6,3 miliarde EUR suplimentare alocate pentru planul slovac de redresare și reziliență, oportunitățile și stimulentele pentru fraudă sunt din ce în ce mai mari. Depinde de poliția națională și de mass-media independentă să continue să descopere aceste scheme frauduloase, pentru a se asigura că aceste fonduri sunt cheltuite în mod adecvat.

Tomáš Madleňák/ Centrul de Investigații al lui Ján Kuciak – Slovacia
Tamás Bodoky / Centrul de Investigații Atlatszo – Ungaria
Orsolya Fülöp / Centrul de Investigații Atlatszo – Ungaria
Bianca Albu/ Rise Project -România
Attila Biro/ Proiectul de Jurnalism de Investigație Context – România

sursa foto deschidere: Josef Šlerka/ Investigace.cz

Despre autor: Context

Leave A Comment

Pe aceeasi tema

Pe aceeasi tema