Gruparea Tocia de la Constanța. Cum funcționa rețeaua de contrabandă cu țigări pe ruta Ucraina-Grecia-România

Un om de afaceri din Constanța și un fost vameș au coordonat o rețea de contrabandă cu țigări produse în Ucraina. Telefoane de unică folosință și întâlniri conspirative sunt câteva din metodele folosite de cei doi pentru a trafica țigări în valoare de sute de mii de euro. Cei doi sunt acum condamnați și încarcerați, iar Context.ro a descoperit detaliile acestei operațiuni. 

Pe 16 decembrie 2020, la nouă seara, în parcarea subterană a unui bloc din cartierul Dristor din București a intrat un Peugeot 508. Era așteptat de un bărbat care avea la el 60.000 de lei pentru 20 de baxuri de țigări. Șoferul scoate din mașină 10 baxuri de țigări. Partenerul de afaceri îi spune că a venit doar cu jumătate din comandă. Șoferul îi cere cheile de la un X6 ca să aducă și cealaltă jumătate de transport.

După două ore, X6-le și țigările ajung în același subsol. Șoferul își primește plata și pleacă cu Peugeot-ul cu care venise. Încheiase una din operațiunile de contrabandă cu țigări ale unei rețele coordonate de Stelian Tocia și Cristian Ionuț Apostol.

Primul este un om de afaceri local care a deținut clubul Morgana din Constanța. A devenit viral printr-un filmuleț în care făcea paradă cu un teanc de bancnote de 500 de euro. A fost investigat și trimis în judecată în mai multe dosare de evaziune, furt, înșelăciune și contrabandă.

La finalul anului 2023 a fost reținut după ce, potrivit DNA, ar fi oferit, în mai multe rânduri, unor persoane cu atribuții de control din cadrul portului Constanța Sud Agigea, sume între 120 de mii și 200 de mii de euro pentru fiecare container cu țigări și 3-5 euro/kilogram de tutun de narghilea, pentru a „închide ochii” și a permite intrarea pe teritoriul României a mărfurilor pentru care nu dețineau documente de proveniență..                             

Despre partenerul său, Cristian Apostol, presa a relatat că a fost inspector la Autoritatea Vamală Română. A fost trimis în judecată pentru contrabandă cu țigări și constituire de grup infracțional organizat, însă a fost achitat în 2016.

Care era traseul contrabandei 

O parte din țigările marca President, Ashima, Marble și Pall Mall, provenite din Ucraina, urma să ajungă în Elveția, printr-un traseu complicat. Schema s-a derulat în 2020, cu doi ani înainte de invazia Federației Ruse în țara vecină. Țigările făceau ocolul Europei de Est în camioane cu portocale.

Drumul țigărilor de contrabandă începea în Ucraina, unde erau produse, și trimise pe mare în portul Salonic. Nu știm în ce zonă a Ucrainei erau produse țigările, însă știm din documentele consultate că unele urmau să ajungă să fie comercializate în Elveția.

Odată ajunse în Salonic, țigările erau preluate de rețeaua de transport rutier a celor doi români. 

Șoferul camionului primea prin coordonate geografice locația de unde trebuia să-și parcheze TIR-ul. Decupla remorca și părăsea parcarea. Remorca era preluată de un alt traficant care se deplasa la un depozit secret. Țigările erau încărcate și remorca era adusă la loc în parcare. Șoferul român primea actele aferente transportului. Țigările marca President, Ashima, Marble și Pall Mall erau ascunse în camioane care transportau fructe. În spatele paleților cu cutii de portocale erau ascunse baxurile de țigări.

Șoferul mai primea și două telefoane. Prin ele urma să primească indicații cum să treacă prin vamă. Primul telefon îl folosea cu 30 de kilometri înainte de vama dintre Grecia și Bulgaria. Primea indicații despre ora și banda de rulare sau spre ce cântar să se îndrepte ca să nu fie verificat. După ce confirma că a trecut, arunca telefonul. Cel de-al doilea îl folosea când se apropia de România și primea detalii despre ora sau ziua în care să treacă. 

Camioanele treceau prin vamă la o anumită oră pentru că tranzitarea era posibilă cu ajutorul unor ”cunoscuți” pe care-i avea Ionuț Cristian Apostol la vamă, cu care cooperau deja de multă vreme, potrivit documentelor consultate de Context.ro. 

Odată introduse în țară, urmau să fie depozitate în cadrul unui service auto, dar și în locuințele membrilor rețelei. Ulterior, erau preluate cu diverse autovehicule și vândute în toată țara.

De ce e bănoasă contrabanda 

Țigările vândute de cei doi contrabandiști erau mult mai ieftine față de cele comercializate legal în magazine. Din convorbirile telefonice interceptate de polițiști, reiese că rețeaua de contrabandiști avea „comenzi” în orașe precum: București, Constanța, Tulcea, Târgoviște, Bistrița, iar prețul unui pachet de țigări pornea de la 6 lei și era negociat în funcție de volum. 

În plus, pentru că ele nu erau înregistrate oficial, nu se plătea niciun fel de taxe. În mod normal, taxele pentru un pachet de țigări sunt de 76%, iar acestea sunt introduse în prețul plătit de clienții finali, adică de fumători.

În total au traficat 268.500 pachete, adică 537 de baxuri. Prejudiciul stabilit de procurori a fost de aproape 4 milioane de lei. Stelian Tocia a fost condamnat la opt ani şi șase luni închisoare, în timp ce partenerul său a primit șapte ani de închisoare și la plata unui prejudiciu de peste 3.5 milioa de lei.

Apărătorul lui Cristian Apostol a precizat pentru Context.ro că i-a “lăsat un gust amar rău de tot dosarul acela, cum a fost instrumentat”. Avocatul George Chițu susține că nu vrea să lase impresia că e subiectiv. “Dacă instanța a rămas în pronunțare definitivă înseamnă că e vinovat, dar eu am alt punct de vedere (…) pentru că deși am adus argumente, nu au fost avute în vedere de către instanță”, a mai afirmat avocatul.

Fabricile de țigări de contrabandă relocate din Ucraina în România

În cel mai recent raport al DIICOT, contrabanda cu țigări în România este catalogată drept o ”vulnerabilitate determinată de conflictul din Ucraina”. Experții DIICOT spun că este constantă tendința de relocare pe teritoriul național a fabricilor clandestine de producere a țigaretelor, logistica și coordonarea acestora fiind asigurate de cetățeni străini, ucraineni. 

O noutate este implicarea companiilor românești pe lanțul de contrabandă. Prin intermediul lor se cumpără sau se închiriază terenurile aferente „construcțiilor și în cadrul cărora sunt angajați, cu o largă aparență de legalitate, muncitori în cadrul acestor fabrici”, spun specialiștii DIICOT.

Deși numărul cazurilor de contrabandă este în scădere (în 2023 au fost raportate 313 comparativ cu 435 în 2022), fenomenul reprezintă o amenințare gravă la adresa securității României, notează același raport. Concluziile unui alt raport internațional pe tema criminalității organizate din România puteți citi aici.