România, „autostradă pentru droguri” și „vulnerabilă la crime financiare”. Concluziile unui raport internațional pe tema criminalității organizate

România rămâne o destinație propice rețelelor de trafic de persoane, arme, substanțe ilegale, atacuri cibernetice și infracțiuni financiare, este concluzia studiului internațional realizat de Global Initiative against Transnational Organized Crime (GI-TOC) pentru anul 2023. 

România a înregistrat un scor de 4.58 din 10 în măsurarea nivelului de criminalitate din țară, potrivit studiului citat. Din acest punct de vedere, țara noastră se situează pe locul 27 la nivel european (din 44 de state) și pe locul 15 la nivelul Europei Centrale și de Est (din 17 state).

„Vulnerabilă la crime financiare”

Experții afirmă că România este vulnerabilă la crimele financiare, fiind raportate cazuri de fraudă financiară online, atacuri directe și complexe asupra ATM-urilor sau sistemelor bancare, înșelăciuni de tip phishing, precum și evaziune fiscală. Alte amenințări asupra mediului economic și financiar sunt reprezentate de: potențiale fraude cu TVA, injectarea de fonduri ilicite și achiziționarea de bunuri și servicii în scopuri de spălare a banilor, acțiuni favorizate de natura intensă în numerar a economiei României.

Conform analizei, în București se concentrează cele mai puternice grupări mafiote, iar la frontierele țării par să funcționeze rețele criminale mai slabe. Tendința lor este de a-și ascunde activitățile în spatele investițiilor în companii de fațadă sau imobiliare și operează prin corupție, falsificare de documente și spălare de bani.  

„Autostradă pentru droguri”

Cât despre traficul de droguri, studiul arată că țara noastră face parte din ruta nord balcanică folosită pentru traficul de heroină. Drumul heroinei pornește din porturile georgiene de la Marea Neagră cu feribotul către Odesa sau alte destinații din UE precum România sau Bulgaria, după care intră în ramura estică a rutei balcanice, destinația fiind Țările de Jos și alte țări din Europa de Vest și Centrală. 

România a devenit și o autostradă pentru drogurile din America de Sud. În ultimii ani, grupurile criminale balcanice, cum ar fi cele albaneze, sârbo-muntenegrene și bulgare, au fost tot mai implicate în contrabanda cu cocaină pe rute maritime și în porturile Mării Negre din Bulgaria și România. Canabisul rămâne a fi cel mai consumat drog de către români, însă nici producția de amfetamine și ecstasy nu stă pe loc, înregistrând o creștere notabilă în ultimii ani și o scădere a prețurilor, potrivit sursei citate.

„Centru de tranzit pentru arme ilegale”

De asemenea, România este un centru de tranzit în Europa de Est pentru armele ilegale destinate continentului, arată raportul menționat. Așadar, tot aici se desfășoară una dintre principalele rute pentru armele care sunt aduse în și scoase din Ucraina. Mai mult, experții menționează prezența, în România, a unor grupuri de crimă organizată care vorbesc albaneză, grupuri de crimă organizată balcanică, rusă, georgiană și turcă, iar în cadrul tranzacțiilor, armele de foc pot fi schimbate pe alte bunuri scumpe și profitabile, cum ar fi drogurile și lansatoarele de grenade.

Totodată, printre concluziile studiului se mai regăsește că România este un punct de intrare în UE pentru bunuri contrafăcute, iar cererea pentru produsele de tutun ilicite este semnificativă. 

Fruntașă la numărul victimelor traficului de persoane

Raportul menționat mai arată că România se află printre țările europene cu cel mai mare număr de victime ale traficului de persoane. Acestea sunt de obicei exploatate în industria sexului, agricultură, construcții, servicii domestice, hoteluri sau obligate să cerșească sau să fure, copiii de etnie romă  fiind cei mai vulnerabili în fața exploatării. 

În acest sens, potrivit studiului GI-TOC, diaspora străină joacă un rol important în facilitarea traficului de persoane și a activităților de contrabandă în și din România, întrucât contrabanda cu migranți constă din membri din ambele țări, sursă și tranzit.

Volum alarmant de tăieri ilegale. Mass-media e un instrument de propagandă

Alte două capitole tratate de GI-TOC se referă la infracțiunile de mediu, cele din online și modul în care presa funcționează în țara noastră. Specialiștii notează despre volumul alarmant de lemn recoltat din tăieri ilegale care depășește 50% și privatizarea abuzivă a fâșiilor forestiere. De asemenea, experții precizează existența comerțului ilegal cu caviar și nisetru.

Studiul mai arată că mass-media este denunțată ca un instrument de propagandă, iar sursele de finanțare a instituțiilor media sunt considerate a fi corupte. Organizațiile societății civile sunt adesea intimidate de politicieni și alți actori, și suferă, de asemenea, de lipsa fondurilor. ONG-urile nu au acces liber la fondurile structurale ale UE, în principal datorită managementului deficitar al fondurilor de către guvern. Libertatea presei este caracterizată de creșterea cenzurii politice, iar atacurile asupra jurnaliștilor, pădurarilor și activiștilor pentru mediu au devenit o problemă sistematică în România, în ultimii ani.