Fraudă la caserole. Cum să furi milionul de euro cu 400 de lei

Un om de afaceri din Vrancea e acuzat că a fraudat Uniunea Europeană cu un milion de euro. N-ar fi reușit dacă nu profita de un ieșean amărât. L-a plătit cu 400 de lei ca să devină omul său de paie într-o firmă bulgărească care a tăiat trei facturi și a produs documente false. Cu ele a luat bani europeni pentru o fabrică de caserole de plastic.

În 2015, ieșeanul Bogdan Andrievici locuia cu părinții, n-avea un loc de muncă și nici bani. I-a venit “în ajutor” un amic, care i-a spus că dacă semnează niște acte pentru o firmă poate face rost de bani. Așa l-a întâlnit pe omul de afaceri Sorin Eduard Gârboiu.

„Gârboiu mi-a spus că dorește să mergem în Bulgaria unde urma să deschidem o firmă pe numele meu. Nu l-am întrebat de ce, dar mi-a spus că nu voi avea o problemă în legătură cu firma respectivă. Am fost de acord”, a povestit Bogdan Andrievici în fața procurorilor.

Sorin Eduard Gârboiu este un om de afaceri din Vrancea, judecat acum pentru fraudă cu fonduri europene.

Drumul peste Dunăre

Gârboiu l-a dus pe Andrievici la Ruse, un mic oraș din Bulgaria aflat la mai puțin de 15 km peste Dunăre de Giurgiu. Acolo s-au întâlnit cu consultantul Radu Cezar Gheorgheza. Ieșeanul susține că pe drum a semnat mai multe coli albe. La Ruse, în biroul lui Radu Cezar Gheorgheza, el a devenit omul de paie, interpusul firmei bulgărești Gotares Eood. Adevăratul patron era Eduard Gârboiu.

birou ruse

Sediul firmel de contabilitate din Ruse, Bulgaria (sursa foto: Inquam Photos/ George Calin)

Firma, al cărei patron în acte era ieșeanul Andrievici, a fost pionul principal al unei fraude cu fonduri europene. Consultantul Gheorgheza a fost audiat de procurori și a recunoscut că a pus pe roate compania dar și că Andrievici era un om de paie. El a explicat că, deși în acte Andrievici era administrator și asociat, toate discuțiile pentru cesiunea acesteia au fost purtate cu Gârboiu, căruia i-au fost predate și documentele și ștampila societății.

Andrievici a declarat că s-a ales cu 400 lei de la Gârboiu și că a semnat mai multe coli albe și documente pentru firma bulgărească.

Săracul bogat în acte 

Jurnaliștii Context.ro au mers la reședința lui Bogdan Andrievici din Iași, pentru a discuta despre rolul său în firma înființată în Bulgaria. Am fost întâmpinați de către tatăl acestuia, Scarlat Andrievici. Potrivit bărbatului, Bogdan Andrievici suferea de o boală gravă și a murit la sfârșitul lunii aprilie, la vârsta de 48 de ani.

IMG 1287

Casa din Iași unde locuia Bogdan Andrievici

În timp ce firma pe care o conducea, în acte, furniza echipamente de peste un milion de euro în cadrul unor  proiecte europene, el trăia împreună cu părinții săi, “avea camera lui” în casa de dimensiuni modeste a familiei. Întrebat despre firma bulgară Gotares, Scarlat Andrievici a declarat că nu cunoaște detalii despre companie sau despre dosarul de fraudă din instanță, deoarece fiul său nu avea obiceiul de a vorbi despre problemele sale.

Pe urmele banilor europeni – Schema fraudei

Compania bulgărească în care Andrievici era interpus pentru Gârboiu a fost furnizor într-un proiect finanțat din fonduri europene. Firma bulgărească a produs acte din care rezulta că a vândut utilaje de 1,3 milioane de euro. Cumpărător era Mira Consulting Import-Export SRL, companie din România administrată de același Gârboiu. Prin ea a obținut, în perioada 2014-2015, două proiecte cu fonduri europene ca să construiască și să utileze o mică fabrică de caserole de plastic.

fabrica de caserole

sursa foto: Inquam Photos/ George Calin

Procurorii l-au acuzat pe Gârboiu pentru că în timp ce controla atât compania din România, cât și cea din Bulgaria, ar fi fraudat aproximativ 1,8 milioane de euro din fondurile europene.

Mai precis, firma românească a plătit firmei bulgărești 1,3 milioane de euro pentru echipamente care fuseseră importate din China cu 370.000 de euro. Diferența de aproape un milion de euro a ajuns, în final, tot în buzunarele lui Gârboiu. Asta a fost paguba dintr-un singur grant european folosit pentru fabrica de caserole. Din al al doilea grant Gărboiu a mai luat 300 000 de euro.

Procurorii susțin că Gârboiu a falsificat trei facturi și alte 20 de documente ca să justifice banii europeni, care pe hârtie au ajuns în Bulgaria. Ele arătau că diverse utilaje au fost importate din Bulgaria, că au trecut granița și că au fost instalate într-o hală din Dâmbovița.

Muncitori la negru și banii din offshore 

În acte, hala apare că a fost ridicată de aceeași firmă bulgărească controlată de Gârboiu. În realitate, șantierul a fost populat cu mai mulți muncitori zilieri care erau plătiți la negru de către afaceristul vrâncean. Documentele consultate de noi arată că hala nu a fost racordată niciodată la rețeaua de curent, astfel că nici linia de producție nu a putut funcționa. Actele justificative trimise pentru decontarea banilor europeni spuneau însă contrariul. În plus, Andrievici a susținut în fața procurorilor că multe din semnăturile sale pe aceste acte erau falsificate.

*Ce s-a ales din fabrica de caserole construită cu fonduri europene

Reali au fost însă banii europeni care au ieșit din bancă și au ajuns la Gârboiu. Firma din Bulgaria avea în contul deschis de Gârboiu cu ajutorul lui Andrievici peste un milion de euro, diferența dintre costul utilajelor chinezești și prețul plătit în final între firmele controlate de omul de afaceri vrâncean. De aici, parte din bani au plecat către un offshore din Cipru, de unde au revenit în România la Gârboiu.

Omul de afaceri este acum trimis în judecată, iar procurorii au cerut recuperarea tuturor banilor din proiectul finanțat cu fonduri europene.

Avatar of Gabriel Mateescu, Adrian Anton

Leave A Comment

Pe aceeasi tema

Pe aceeasi tema