Kovesi: “Lupta împotriva fraudei cu TVA nu este o prioritate pentru România / În continuare nivelul de detectare este foarte scăzut / Nu vreau să transformăm România într-un paradis al evaziunii fiscale (Interviu cu șefa EPPO)

Nu vreau să transformăm România într-un paradis al evaziunii fiscale, afirmă procurorul șef al Parchetului European, Laura codruța Kovesi, într-un interviu acordat Context.ro. Imaginea de ansamblu creionată de șefa EPPO este sumbră: “Lupta împotriva fraudei cu TVA nu este o prioritate pentru România” și, în continuare, “nivelul de detectare în țara noastră este foarte scăzut”. Asta se întâmplă în contextul în care această infracțiune nu mai este națională, ci se internaționalizează, iar grupurile de crimă organizată devin din ce în ce mai mobile și se “profesionalizează”, iar pe teritoriul României “sunt foarte multe firme fantome, sunt foarte multe tranzacții care trec și care nu sunt detectate”. “Dacă vrem salarii mai bune, dacă vrem să avem un buget mai bun în România, trebuie să reducem frauda cu TVA și trebuie să reducem frauda pe evaziune fiscală”, mai spune Kovesi în interviul acordat Context.ro.

*România a pierdut în 2021 șapte miliarde de euro din cauza fraudelor la taxa pe valoarea adăugată, cunoscută mai simplu drept TVA, iar Europa pierde în fiecare an peste 50 de miliarde de euro din din această infracțiune.

Principalele declarații:

• Europa pierde în fiecare an peste 50 de miliarde de euro din frauda cu TVA, care nu mai este infracțiune națională, este deja infracțiune internațională.
• Nu există nicio țară curată în ceea ce privește corupția și frauda cu TVA. 
• Între grupurile organizate care fac trafic de droguri, trafic de persoane și infracționalitate financiară există foarte mare legătură. Ele nu pot exista separat. Traficul de droguri nu poate exista dacă nu e finanțat și nu poate exista dacă cineva nu spală banii. Ia-le banii și o să vezi că nu mai poate să existe trafic de droguri. Deci doar să lupți cu traficul de droguri în România, fără să lupți și cu evaziunea fiscală și cu frauda cu TVA pe termen lung nu va aduce rezultate
• În România, să lupți cu frauda cu TVA nu este o prioritate. În foarte puține țări lupta cu evaziunea fiscală și cu frauda cu TVA a fost o prioritate. A fost ignorată ani de-a rândul. Și atunci grupurile organizate normal că se reprofilează.
• În continuare nivelul de detectare în România este foarte scăzut, foarte scăzut. Noi avem acum în investigare sub 10 cazuri din România.
• Ca să spunem simplu unui cetățean român, dacă vrem salarii mai bune, dacă vrem să avem un buget mai bun în România, trebuie să reducem frauda cu TVA și trebuie să reducem frauda pe evaziune fiscală.
• Dacă vă uitați în ultimul raport al Comisiei Europene, cel mai mare deficit de încasare a TVA-ului este în România – 32% – aproape dublu față de celelalte state membre. 
• Nu putem crește salariile, nu putem avea spitale mai bune, nu putem avea școli, nu putem avea drumuri, nu putem avea bandă pentru cei care au handicap sau, nu știu, pentru bicicliști sau pentru ce este nevoie. Pentru că nu sunt bani la buget. De ce nu sunt bani la buget? Una din cauză este și frauda cu TVA. 
• Avem în acest moment la nivel european înregistrate peste 300 de dosare cu TVA, valoarea estimată a daunelor în aceste dosare este peste 10 miliarde de euro.
• Ani de zile am auzit că s-a luptat cu mafia, ani de zile s-a luptat cu traficul de droguri, ani de zile s-a luptat cu traficul de persoane și suntem în același punct.
• Cel puțin în cazurile pe care noi le-am investigat cu TVA, banii care au fost obținuți au fost trimiși în afara Uniunii Europene, în Dubai, în China, în Singapore, în diverse state terțe, după care au fost reintroduși în Europa prin diverse metode.
• În general, acestea sunt metodele, în terenuri, în clădiri, deci scot banii în afara Uniunii, după care se fac diverse tranzacții fictive pentru a justifica proveniența banilor și banii sunt din nou reinvestiți și readuși în Europa.
• Nu vreau să transformăm România într-un paradis al celor care fac fraude cu TVA și cu evaziune fiscală. 
• Sunt foarte multe firme fantome care sunt pe teritoriul României, sunt foarte multe tranzacții care trec prin România și care nu sunt detectate.
• Întotdeauna frauda financiară, corupția, spălarea de bani vor fi o problemă care ține de securitate. Din păcate, prietenii noștri ucraineni au realizat acum cât de grav i-a afectat corupția, nu?

Video: Monica Lăzurean, Eduard Pârvu, Ciprian Moraru

• Reporter: Care este mandatul Parchetului European când vine vorba de criminalitatea financiară? Ce poate investiga EPPO și cum coordonați echipe din 27 de state membre?

Laura Codruța Kovesi: EPPO a fost creat în primul rând pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene, mai exact a proteja bugetul Uniunii Europene și în cele din urmă bugetul cetățenilor europeni. Cea mai mare parte a competențelor noastre este de a investiga fraudele cu fonduri europene și infracțiunile de TVA care produc pagube mai mari de 10 milioane de euro, dar în același timp investigăm fapte de corupție, crimă organizată, spălare de bani, dacă sunt în legătură cu aceste infracțiuni. Prioritatea EPPO este în primul rând să lupte cu criminalitatea organizată, iar cea de-a doua prioritate principală este recuperarea prejudiciilor, pentru că cele două sunt legate. În EPPO participă 22 de state membre și, prin crearea EPPO, practic am creat zona EPPO, în care suntem un parchet unic în care acționăm în 22 de state membre. Cu celelalte cinci state nonparticipante la EPPO avem relații de cooperare, în care folosim instrumentele clasice de cooperare. 

• Rep: Cum coordonați toată această activitate? Sunt procurori din țări diferite, legislații diferite, culturi diferite.

LCK: Este foarte provocator, ca să zic așa, să acționezi ca o singură identitate folosind 22 de coduri penale diferite, 22 de proceduri diferite. Vorbim despre sisteme de parchet care sunt organizate foarte diferit în Europa, despre sisteme diferite. În cadrul EPPO avem două structuri: Avem structura centrală aici în Luxemburg, și avem structurile teritoriale, avem 40 de birouri în 22 de state membre, unde avem în jur de 130 de procurori europeni delegați. Ei au aceleași puteri ca și procurorii naționali. Dacă ar fi să iau exemplul României, avem patru birouri în România. Avem în București, Iași, Cluj și Timișoara. Anul acesta a fost operaționalizat 100% tot biroul EPPO România, cu cele patru birouri.

Acești procurori fac investigațiile în temeiul legislației naționale, iar în Luxemburg avem câte un procuror european din fiecare țară, împreună și cu procurorul șef, constituind colegiul EPPO. Colegiul EPPO este cel care decide strategiile, este cel care ia decizii strategice în ceea ce privește politica penală EPPO, care emite regulile pe baza cărora lucrăm și tot ce este important ca această structură să funcționeze. Totodată, avem camere permanente. Avem 15 camere permanente, care sunt constituite din trei procurori europeni din fiecare țară, spre exemplu, eu sunt camera permanentă numărul unu. Sunt împreună cu un coleg din Franța și cu un coleg din Letonia. Împreună monitorizăm cazurile care ne sunt alocate printr-un sistem electronic de gestionare a cazurilor. Aceste cazuri sunt alocate aleatoriu pentru fiecare cameră permanentă și supraveghem toate celelalte cazuri din România, din Bulgaria, din Spania, din Italia.

Periodic, citind dosarele, vedem care este linia de anchetă pe care procurorul o are, care sunt principalele decizii pe care le-a luat, trebuie să aprobăm decizii, trebuie să dăm instrucțiuni, trebuie să verificăm ceea ce procurorul face în dosare. La final, când se ia o decizie, fie de trimitere în judecată, fie că deplasare a dosarului, această cameră permanentă trebuie să verifice soluția și să fie de acord sau nu cu decizia pe care procurorul care investighează dosarul o ia. Dacă este, spre exemplu, o trimitere în judecată sau o procedură simplificată, cazul este trimis în fața instanțelor naționale care judecă, la fel ca orice alt caz penal care este pe rolul instanțelor de judecată. Nu este ușor să ai o singură regulă, să ai același mod unic de a acționa în 22 de state diferite, cu legislații diferite, dar este foarte important să subliniem că acest regulament EPPO și legislația europeană trebuie să fie aplicate cu întâietate față de legislația națională.

Apoi, ceea ce este important în activitatea noastră și ceea ce noi întotdeauna am cerut procurorului european este ca atunci când există un conflict între legislația națională și legislația europeană sau există dubii cu privire la modul în care trebuie interpretat regulamentul, să ridice aceste întrebări prealabile în fața instanțelor, iar aceste cauze să fie aduse aici la Curtea Europeană de Justiție, pentru a avea toți aceeași interpretare asupra modului în care trebuie să aplicăm legislația. 

• Rep: Am văzut în cel mai recent raport al Parchetului European că valoarea prejudiciilor este de miliarde de de euro. De unde provine, de unde se fură acești bani? 

LCK: În principal din fraude cu fonduri europene, dar și din fraude cu TVA. Doar ca să vă dau un exemplu pe ceea ce înseamnă frauda cu TVA, din rapoartele de estimare ale Europol, vedem că Europa pierde în fiecare an peste 50 de miliarde de euro.

Acest lucru s-a întâmplat de-a lungu a zeci de ani, în fiecare an. De ce? Pentru că frauda cu TVA nu mai este infracțiune națională, este deja infracțiune internațională. Mai vedem că aproximativ toate cazurile pe care le avem cu TVA au un element de internaționalitate, faptele sunt comise pe teritoriul mai multor state membre. Într-adevăr, competența EPPO este un pic diferită, pentru că noi teoretic investigăm doar acele cazuri care produc prejudicii de 10 milioane de euro. Dar observăm că această fraudă cu TVA a devenit un fenomen european. Într-un singur dosar, ca să vă dau un exemplu, în cazul Admiral pe care EPPO l-a investigat, cazul a început în Portugalia ca un caz relativ mic, cei de acolo, de la Finanțe, au detectat o companie care nu a plătit taxele la stat, dar am văzut că acea companie era în legătură cu alte companii din alte state membre.

Prejudiciul nu era 10 milioane de euro, pentru că această competență, care se referă la prejudiciu, noi trebuie să avem 10 milioane de euro cu toate celelalte state membre, dar în acel moment știau că s-a înființat EPPO. Știam că modul de lucru al EPPO este total diferit, pentru că noi nu avem frontiere, totul merge mai eficient și mai rapid când este vorba de cooperare internațională, tocmai având acest sistem și această rețea de procurori specializați în toate statele membre și am trimis acel dosar la noi. În cadrul structurii centrale Luxemburg avem investigatori financiari, avem analiști, avem acces la toate bazele de date din statele membre, dar și la baze de date de la nivel european și putem să conectăm foarte ușor toate legăturile. Într-un an jumate, în acest dosar am reușit să dovedim că existau legături între 9000 de companii, sunt implicate peste 600 de persoane fizice. Prejudiciul care a fost creat este de peste 2,2 miliarde de euro, iar faptele s-au comis pe teritoriul tuturor statelor membre, plus pe teritoriul a aproximativ 10 state din afara Uniunii Europene. 

Ce ne arată acest dosar? Ne arată că acest fenomen extrem de complex nu mai este unul național, ci este unul care se desfășoară pe teritoriul tuturor statelor membre. De aceea de foarte multe ori probabil m-ați auzit zicând că nu există nicio țară curată în ceea ce privește corupția și frauda cu TVA. 

• Rep: Pentru public, pentru cetățeni, pentru că vorbim cu ei la nivelul cel mai simplu, cum arată fraudele astea, furtul ăsta din TVA, taxa pe valoare adăugată, că probabil mulți nici nu ne dăm seama unde apare ea și ce se întâmplă? Nu ne trebuie o explicație completă. Cum ați traduce dumneavoastră unei rude din România această cauză? 

LCK: Frauda cu TVA în termeni foarte simpli este o infracțiune de evaziune fiscală. Practic, tu trebuie să plătești la stat o taxă pe care tu nu o plătești și acest lucru pot să faci în diferite forme. Spre exemplu, eu am cutie de 100 de laptopuri în România, întocmesc documente că am exportat acele laptop-uri în Germania, fie nu declar această tranzacție și nu plătesc niciun fel de taxe, sau declar această tranzacție, pot să declar că am mai puține bunuri, pot să declar o valoare mai mare. În acel moment eu primesc de la stat TVA-ul înapoi după care în realitate eu nu trimit marfa în Germania, o țin pentru mine. Îmi creez în Germania o firmă fantomă, mai creez în Spania o firmă fantomă, mai creez în Olanda o firmă fantomă, întocmesc în fals documente cum că aceste bunuri pe care eu le-am exportat au trecut prin aceste țări, după care marfa, teoretic, se întoarce în România. Marfă pe care eu niciodată n-am trimis-o, doar am făcut documente false. În România vând marfa, iau banii și uite așa mă îmbogățesc. 

Este un sistem care este foarte bine pus la punct. Ce vedem noi în dosarele noastre în ultima perioadă de timp, o reorientare a grupurilor organizate spre acest fenomen, pentru că este o mentalitate care, din păcate, se regăsește în aproape statele membre, nu numai în România, că infracționalitatea economică, financiară nu este atât de gravă. Oamenii nu simt efectele, la fel ca și corupția. Când cineva îți fură banii simți că nu mai ai banii. Când cineva te lovește simți durerea, dar când un primar ia mită nu simți nimic. Când o companie face evaziune fiscală și nu plătește taxele la stat, teoretic, tu personal nu simți nimic. Și atunci există o tendință de a tolera acest fenomen și acest fenomen a fost foarte tolerat. În foarte puține țări lupta cu evaziunea fiscală și cu frauda cu TVA a fost o prioritate. A fost ignorat ani de-a rândul. Și atunci grupurile organizate normal că se reprofilează. 

Ceea ce trebuie să se înțeleagă foarte clar este că între grupurile organizate care fac trafic de droguri, trafic de persoane și infracționalitate financiară există foarte mare legătură. Ele nu pot exista separat. Din păcate, în mentalitatea generală există această tendință, că ele sunt diferite, aud de foarte multe ori – trebuie să lupt cu traficul de droguri, că am o problemă. Păi traficul de droguri nu poate exista dacă nu e finanțat și nu poate exista dacă cineva nu spală banii și produsul infracțional pe care tu-l obții din traficul de droguri. Ia-le banii și o să vezi că nu mai poate să existe trafic de droguri. Acest gen de infracționalitate afectează inclusiv securitatea. Și aici nu mă refer numai la securitatea Românie, ci în general, la securitatea Europei.

Dacă tu ai câteva grupuri organizate pe care noi le-am identificat și care acționează în Europa și produc prejudicii de 50 de miliarde de euro, asta este o problemă, inclusiv de securitate. Ce am observat noi ca tendință la aceste grupuri – sunt foarte bine organizate, foarte bine structurate, foarte flexibile, se mută dintr-o țară în alta foarte ușor, sunt foarte sofisticate. Au început să-și facă propriile sisteme de comunicare, propriile platforme online ca să vândă bunuri. Dacă folosește o platformă online clasică, nu știu dacă am voie să dau un exemplu, da să zicem Ebay, sau Amazon sau oricare alta, departe de a face reclamă, dar doar ca să dau un exemplu, în momentul în care tu vinzi bunurile acolo tu trebuie să dovedești proveniența bunurilor, trebuie să depui facturi, nu poți să pui o factură că tu vinzi 10 laptopuri și în realitate tu vinzi 100.

Și atunci ei ce fac? Își creează propriile lor platforme comerciale unde pot să gestioneze inclusiv documente false și pot să gestioneze foarte bine activitatea infracțională. De ce? Pentru că dacă un procuror sau un polițist merge să verifice tranzacțiile, merge să verifice documentele, știu exact ce documente trebuie să arate, când să le arate. Folosesc foarte multe firme fantomă. Deci observăm că aceste grupuri organizate sunt foarte sofisticate în ultima perioadă de timp. Apoi, mai există două elemente extrem de importante. Primul: se orientează. În România, să lupți cu frauda cu TVA nu este o prioritate. Eu dacă vreau să fac o fraudă cu TVA, unde m-aș duce? M-aș duce într-o țară, cum este Italia sau Germania, unde știu că administrația financiară vine și mă verifică regulat și mă poate detecta și nivelul de detectare este bun? Nu, m-aș muta în România, m-aș muta în Bulgaria, m-aș muta poate în Franța, unde nivelul de detecție a acestor fapte este foarte scăzut, unde pot trăi liniștit că nu mă deranjează nimeni și pot să fac foarte mulți bani. Iar al doilea element foarte important, inclusiv grupurile de organizate din mafie, grupurile organizate care lucrau pe trafic de droguri, de exemplu, se reorientează. De ce? Este foarte simplu. Dacă ești prins cu trafic de droguri, riști o pedeapsă foarte mare în pușcărie. Toată lumea luptă cu traficul de droguri, cu traficul de persoane, este o prioritate peste tot. Dar este foarte simplu dacă vrei să faci fraude cu TVA – îți trebuie să ai un contabil, îți trebuie să ai un avocat, îți trebuie să ai o persoană care știe să discute cu cine să discute și poți să faci bani foarte mulți. E foarte simplu.

Noi asta vedem în dosarele noastre și această tendință de a ignora severitatea acestui fenomen este extrem de îngrijorătoare, mai ales acum, în contextul în care e inflație, sunt războaie, toată lumea vrea bani mulți la buget. Ca să spunem simplu unui cetățean român, dacă vrem salarii mai bune, dacă vrem să avem un buget mai bun în România, trebuie să reducem frauda cu TVA și trebuie să reducem frauda pe evaziune fiscală. 

• Rep: Ați spus că în România vedeți că fraudele astea cu TVA nu sunt sub radarul autorităților neapărat. Într-un interviu precedent mi-ați spus că cei de la ANAF, din România, nu prea vă trimit petiții, nu vă trimit plângeri. S-a schimbat situația, vin informații din România, vedeți că se mișcă ceva acolo? 

LCK: Din păcate, această tendință am văzut-o la începutul activității noastre în aproape jumătate din statele membre ale Uniunii Europene unde timp de un an de zile, de exemplu, nu am primit nicio informație referitoare la fapte cu TVA, inclusiv în România. Sigur, am avut discuții la Ministerul Finanțelor, am explicat mai concret competența noastră, pentru că nu trebuie să aștepți în România ca o companie să facă un prejudiciu de 10 milioane de euro. Dacă tu ai prejudiciu de 300.000 euro și vezi o legătură cu o companie din alt stat membru, atunci trebuie să te adresezi EPPO. Acest lucru cred că a fost clarificat, dar în continuare nivelul de detectare în România este foarte scăzut, foarte scăzut. Noi avem acum în investigare sub 10 cazuri. Sigur că și în cadrul EPPO noi am avut 20 de posturi de procuror, anul acesta, în august, a fost prima dată când am ocupat aceste posturi, pentru că am început cu cinci oameni în România, foarte puțin. Am reușit să obținem polițiști care să lucreze în EPPO, structura de suport EPPO a fost operaționalizată, deci cumva anul acesta am reușit să avem 100% tot ce aveam nevoie, dar în toată această perioadă noi am deschis în jur de 10 investigații pe fraude cu TVA. Majoritatea acestor investigații sunt deschise din oficiu de către procurorii noștri, pe baza informațiilor pe care ei le-au obținut de la ceilalți colegi din Europa. Este un lucru pe care l-au spus și autorităților române. Tu poți să te prefaci că totul este perfect în România. România e o țară curată, nimeni nu face evaziune fiscală, poți să pretinzi lucrul ăsta cât vrei, poți să ignori aceste nume, dar cu EPPO, având acești procurori specializați în toate celelalte state membre, noi vedem legăturile cu ce se întâmplă în România în celelalte state, și atunci tu vezi că procurorul din Germania, procurorul din Spania, procurorul din Belgia îți trimite o informație, vezi că ai o companie în România care comite tipul ăsta de infracțiuni și atunci procurorii noștri din EPPO în acest fel au deschis dosarele. Dar noi nu trebuie să așteptăm să vină cineva din afară să spună ce se întâmplă în România, ci acest lucru trebuie îmbunătățit. Nu spun că nu este voință, dar spun că acest fenomen trebuie tratat ca o prioritate. România este frontieră externă a Uniunii Europene. Frauda cu TVA și, în general, lupta cu crima organizată trebuie să fie o prioritate. Nu poți să elimini traficul de droguri și celelalte infracționalități care sunt comise de grupări organizate fără să le tai finanțarea și trebuie să ai personal specializat în a detecta aceste infracțiuni care trebuiesc raportate la EPPO. Deci, dacă eu aș fi ministru de finanțe și aș vedea că eu în fiecare an am deficit de încasare a TVA-ului, sigur mi-aș pune problema de ce? Dacă vă uitați în ultimul raport al Comisiei Europene, cel mai mare deficit de încasare a TVA-ului este în România – 32% – aproape dublu față de celelalte state membre. Și nu este ceva care a apărut acum, este în ultimii 10 ani. Dacă urmărim toate rapoartele Comisiei Europene, vedem că în ultimii 10 ani acest deficit nu se poate explica decât prin fraudă, evaziune fiscală, probabil falimentul unor companii, probabil anumite erori de calcul.

Dar nu poți să ai erori de calcul până la 30% și atunci te întrebi cum rezolvi această situație și trebuie să fie un compartiment dedicat să investigheze aceste fraude. Nu este doar situația României. Mai sunt și alte state membre unde detectarea acestor infracțiuni este extrem, extrem de scăzută. Dar acest lucru este ceva care poate fi îmbunătățit și în acest moment EPPO este cel mai bun instrument la îndemâna miniștrilor de Finanțe să reducă frauda cu TVA și să crească veniturile la buget.

• Rep: Pentru că ați vorbit de bugete și de faptul că din bugetul României lipsesc acei bani din TVA, ultimele cifre arată că gaura datorată din TVA este de 9 miliarde de euro. Ce ne spune cifra asta, având în vedere că, de exemplu, suntem foarte aproape de Germania, care e o țară care are o economie de 16 ori mai mare ca a noastră. Cum interpretați dumneavoastră suma asta destul de mare? 

LCK: La fel cum interpretează și Comisia Europeană, și toți experții care lucrează pe acest domeniu. Mare parte din această, din acest deficit se datorează fraudei fiscale. Nu poate exista altă explicație. Poate 10%, 20%, 30%, hai să ducem la maxim, jumătate din această sumă poate fi explicată prin falimentul firmelor, prin erori de calcul, prin diverse operațiuni financiare. Dar mare parte a acestora se explică numai prin fraudă. 

• Rep: Și lipsa acestor bani, cum se traduce în viața oamenilor? 

LCK: Sunt grupurile organizate care se îmbogățesc. Cum se traduce în viața oamenilor? La fel: Nu putem crește salariile, nu putem avea spitale mai bune, nu putem avea școli, nu putem avea drumuri, nu putem avea bandă pentru cei care au handicap sau, nu știu, pentru bicicliști sau pentru ce este nevoie. Pentru că nu sunt bani la buget. De ce nu sunt bani la buget? Una din cauză este și frauda cu TVA. Eu nu zic că luptând cu această infracționalitate, bugetul va fi perfect și totul va fi perfect în România. Dar vor fi mai mulți bani, bani care nu trebuie să ajungă în buzunarele anumitor oameni, care, din păcate, sunt foarte periculoși. Deci aceste grupuri organizate în acest moment doar produc bani cu care să comită mai multe fraude, cu care să înființeze companii prin intermediul cărora să comită mai multe fraude, bani care sunt spălați de anumite grupuri organizate. Să dau un exemplu, la acest dosar mare pe care l-am avut și erau cinci grupuri organizate implicate, unul dintre grupurile organizate a fost constituit doar pentru a oferi această consultanță. Unde este statul membru cel mai bun să rămâi detectat, să-ți faci tu companii fantomă și companii false ca să poți să faci evaziuni fiscale și fraude cu TVA și să nu plătești taxele vamale. Unde este statul în care este cel mai bine să ai reședința și să rămâi nedetectat. În general, aceste grupuri își stabilesc baza, haideți să spunem într-un anumit stat membru, acolo plătesc toate taxele, desfășoară doar activități legale și produc prejudicii în celelalte state membre. După o perioadă vedem că ele se mută. Am avut un exemplu într-unul din statele membre, un grup organizat care acționa la vamă, era specializat pe fraude vamale și TVA, acționa într-un anumit stat membru. La un moment dat acel stat membru a spus – este o prioritate să luptăm cu TVA-ul și cu frauda vamală specială, era un stat de frontieră externă a Uniunii Europene și a întărit controalele la vamă. Ce a făcut grupul organizat? A zis a, e mai greu, nu mai putem să dăm șpăgi, nu mai putem să facem ce eram noi obișnuiți. Trebuie să ne mutăm. S-au mutat într-un alt stat membru unde noi, acolo, am deschis o investigație și în cursul investigației noastre am descoperit că de fapt, datorită faptului că s-au înăsprit controalele la frontieră, acest grup organizat a trebuit să se mute. 

• Rep: Ați documentat multe cazuri de corupție. Știți cum funcționează fenomenul. Sunt aceste fraude financiare corelate cu nivelul de corupție dintr-o țară? Vedeți lucrul ăsta în analizele dumneavoastră? 

LCK: Vedem foarte multe situații în care corupția apare în dosarele acestea, în special când este vorba de infracțiuni vamale, când este vorba de infracțiuni financiare. Vedem că există anumite rețele care fac importuri, când este de serviciu un anumit grup de oameni în cadrul Vămii, observăm că sunt firme care nu sunt controlate aproape deloc sau dacă sunt controlate, sunt controlate pentru chestii mărunte, nu esențiale. Deci avem în foarte multe dintre investigațiile noastre această conexiune cu corupția, dar de ce este important ca toate statele membre să trateze acest lucru ca o prioritate? Pentru că noi observăm foarte multe conexiuni între companiile dintre statele membre. Avem în acest moment înregistrate peste 300 de dosare cu TVA, valoarea estimată a daunelor în aceste dosare este peste 10 miliarde de euro. Doar în două dintre aceste dosare nu găsim conexiuni între companii sau între persoane implicate în dosar. Deci, ca să vă faceți o imagine, ele sunt atât de bine interconectate în toate statele membre, companiile, aceste rețele, încât trebuie să existe o abordare unitară. Ani de zile am auzit că s-a luptat cu mafia, ani de zile s-a luptat cu traficul de droguri, ani de zile s-a luptat cu traficul de persoane și suntem în același punct.

Deci trebuie să ne întrebăm și noi dacă nu cumva strategia nu a fost cea mai potrivită, pentru că strategia trebuie să fie să le luăm banii, să-i lovim în puterea lor financiară. Dacă te uiți la aceste grupuri organizate, care sunt atât de bine structurate, au putere financiară foarte mare, niciodată un pachet sau poliția nu va avea fonduri nelimitate să lupte cu ei. Acest lucru nu o să-l avem. Sigur, poți să prioritizezi resursele, poți să faci diverse artificii manageriale. Dar cel mai important este să-i lași fără bani, fără resurse. Nu doar corupția este ceva care apare în aproape toate investigațiile, mai este și spălarea banilor. Și acesta este un fenomen foarte larg. În majoritatea investigațiilor pe care noi le avem întotdeauna deschidem o investigație și pe spălarea banilor, încercăm să luăm urma banilor și să recuperăm prejudiciile. La nivel european, ultimul studiu al Europol arată că în toată Europa s-au sechestrat aproximativ 4 miliarde de euro  în toate tipurile de criminalitate care există. Un procent de 10% din această sumă se datorează EPPO, pentru că noi în fiecare an am sechestrat în jur de 400 de milioane de euro și aceștia sunt bani care intră în bugetele statelor membre. Dacă noi în România sechestrăm 100 de milioane de euro, acești bani vor intra în bugetul României. 

• Rep: Legat de spălarea banilor. Cum sunt acești bani produși din frauda cu TVA spălați, în ce sunt convertiți, unde ajung ei? 

LCK: În general ei sunt folosiți ca să se continue activitățile infracționale și ca să se dezvolte schema infracțională. Noi am observat că, cel puțin în cazurile pe care noi le-am investigat cu TVA, banii care au fost obținuți au fost trimiși în afara Uniunii Europene, în Dubai, în China, în Singapore, în diverse state terțe, după care au fost reintroduși în Europa prin diverse metode. Spre exemplu, cumperi un hotel să creezi o aparență de legalitate a afacerii. Din păcate, sunt încă în anumite state membre, ai posibilitatea de a face plăți cash cu sume destul de mari de bani. Banii sunt investiți în obiecte de lux, ceasuri de lux pe care tu dacă ai niște persoane pe care le plătești cu sume modice, vin în avion și aduc 10 ceasuri de lux, greu să fie detectate sau 20, sau 30, au o întreagă rețea, aduc și bijuterii. În general, acestea sunt metodele, în terenuri, în clădiri, deci scot banii în afara Uniunii, după care se fac diverse tranzacții fictive pentru a justifica proveniența banilor și banii sunt din nou reinvestiți și readuși în Europa. Dar mare procent din acești bani sunt folosiți pentru a face alți bani. Înființez alte firme, angajez alți contabili, alți oameni de paie care pot să-ți facă ție toate activitățile infracționale. 

• Rep: În documentarea noastră am observat că o parte din ce înseamnă evaziunea pe TVA în România e făcută cu ajutorul unor companii din Bulgaria, înființate, după cum spuneați și dumneavoastră, cu ajutorul unor oameni de paie. Ați observat fenomenul ăsta specific, nu neapărat cazuri precise, dar dacă le-ați observat și dumneavoastră prin dosare? 

LCK: Da, există o legătură cu Bulgaria. Normal că în România există o legătură, în primul rând pentru că avem frontieră comună, există această legătură, dar în România de asemenea, am văzut foarte multe legături, de exemplu, cu Germania. În Germania avem foarte multe dosare cu fraude cu TVA în care sunt implicate mașini de lux. Într-un singur dosar, în care prejudiciul este de aproape 225 de milioane de euro, noi am descoperit că s-au vândut 10.000 de mașini. A fost o acțiune unită, acțiunea Uraganul, care a fost finalizată acum câteva săptămâni. Întotdeauna dacă sunt mașini în România implicate în aceste fraude cu TVA avem o legătură cu Germania sau cu Italia, dar sunt legături în general și cu alte state din Uniunea Europeană. Dar Bulgaria, Italia și Germania sunt cele mai, să spun, cele mai obișnuite legături pe care noi le-am sesizat în dosarele pe care le avem cu TVA. Am avut legături și cu Spania și un pic cu Olanda, în cazurile noastre, dar în aceste cazuri au fost cele mai dese legături. 

• Rep: Ați văzut sisteme, ați văzut țări care au un sistem prin care această evaziune la TVA e combătută eficient? Unde, cine este premiantul clasei? Că România și Bulgaria nu sunt premianții clasei. 

LCK: Motoarele EPPO în ceea ce privește frauda cu TVA sunt Italia și Germania, din două motive diferite. În Germania nivelul de detectare este foarte ridicat, foarte ridicat – 90% din cazurile pe care noi le investigăm în Germania sunt cazuri cu TVA. În general, prejudiciile pe care le investigăm în acele cazuri sunt de minimum 40-50 de milioane de euro. În majoritatea acestor cazuri vedem că sunt legături cu cel puțin șase sau șapte state membre, sunt investigații foarte complexe, iar în Italia, datorită faptului că avem Guardia di Finanza, este o structură cu 60.000 de oameni, în momentul în care EPPO a fost înființat, au reorganizat această structură de poliție în așa fel încât în fiecare oraș unde EPPO are un sediu să fie o întreagă structură a Guardia di Finanza care sprijină investigațiile noastre. Guardia di Finanza este și foarte activă. Există și o legislație foarte flexibilă, așa și haideți să zicem, o experiență îndelungată de ani de zile în care a făcut doar acest tip de investigații. Sunt foarte specializați. De aceea noi am creat în luna septembrie Academia EPPO împreună cu Guardia di Finanza și rolul acestei academii va fi să specializăm procurorii din toate celelalte state membre. 

Dar ca să vă dau un exemplu al eficienței, într-un dosar în Italia am sechestrat bunuri de 58 de milioane de euro într-o singură investigație. Bugetul EPPO pentru anul trecut a fost 51,2 milioane de euro. Acești bani sunt înghețați printr-o decizie a unui judecător. În momentul în care dosarul va fi judecat și va exista o hotărâre de condamnare definitivă, banii sunt transferați direct în buget. Deci, iată că avem aceste două modele care funcționează foarte bine într-un stat în care nivelul de detectare este foarte bun și în celălalt stat în care poliția economică este foarte puternică.

Încercăm să exportăm acest model și să transmitem acest model în toate celelalte state membre. Din păcate, sunt state membre care nu au personal specializat pentru a face aceste investigații, nu au stabilit ca prioritate efectuarea acestor investigații. Dar acest lucru, încet-încet, cu EPPO sperăm că va fi schimbat. 

• Rep: Care e pericolul pentru o țară ca România să aibă un nivel atât de mare al evaziunii pe TVA, dar și al evaziunii în general? Ce se poate întâmpla dacă fenomenul ăsta continuă la nesfârșit? 

LCK: În primul rând, o mare lipsă de bani în buget, care va fi resimțită întotdeauna de cetățeni. Și în al doilea rând, nu vreau să transformăm România într-un paradis al celor care fac fraude cu TVA și cu evaziune fiscală. Dacă eu conduc un grup organizat și știu că mă duc în România și nu mă deranjează nimeni, mă duc acolo și mut acolo. Sunt foarte multe firme fantome care sunt pe teritoriul României, sunt foarte multe tranzacții care trec prin România și care nu sunt detectate. Deci, din perspectiva mea de procuror, acestea sunt cele două riscuri pe care le văd și indirect, o criminalitate mult mai mare și pe ceea ce înseamnă trafic de droguri, trafic de persoane și pe dezvoltare a grupărilor criminale, care sunt și foarte violente, pentru că ele tot timpul vor avea această putere financiară și tot timpul vor fi finanțate și tot timpul se vor dezvolta. 

Deci doar să lupți cu traficul de droguri în România, fără să lupți și cu evaziunea fiscală și cu frauda cu TVA pe termen lung nu va aduce rezultate. Sigur, poți să prinzi un traficat de droguri cu 10 kile, 100 kg de droguri, foarte bine, el va fi pedepsit, l-ai scos de pe piață, foarte bine, dar există această capacitate a grupurilor organizate de a înlocui oamenii și de a-și continua activitățile. Trebuie să le luăm banii, trebuie să-i lăsăm fără resurse financiare și în momentul în care i-am prins trebuie să fim siguri că am urmărit și spălarea de bani și că le-am și luat banii. 

• Rep: Este asta și o vulnerabilitate la securitatea statului? De exemplu, suntem într-un context în care avem un război la graniță. 

LCK: Sigur că da. Sigur că da. Întotdeauna frauda financiară, corupția, spălarea de bani vor fi o problemă care ține de securitate. Din păcate, prietenii noștri ucraineni au realizat acum cât de grav i-a afectat corupția, nu? Când vezi că tu cumperi gloanțe care nu sunt de calitate, ai veste antiglonț care nu sunt de calitate din cauza corupției, modul în care s-au făcut procedurile de achiziție. Sigur că există efecte. Dar România, pe de altă parte, este și frontieră externă a Uniunii Europene, deci și din perspectiva asta este o vulnerabilitate. Sigur că este mai greu, dar ceea ce România trebuie să înțeleagă este că această poziție ca frontieră externă a Uniunii Europene poate să facă România puternică. Practic, tu ești păzitorul Europei, tu ai cheia de la poarta Europei, întărește, întărește lupta cu criminalitatea și vei fi puternic. 

Pentru că poziția noastră geografică în extremitatea Europei ne creează și acest avantaj. Într-adevăr, sunt foarte multe tentații, sunt foarte multe provocări, pentru că dacă ne uităm la contrabandă care venea dinspre Ucraina înaintea războiului, dinspre Tulcea, sigur că sunt foarte multe încercări de penetrare a teritoriului României în diverse metode, dar nu trebuie să vezi asta ca o vulnerabilitate. Trebuie să o vezi ca pe o putere pe care poți s-o ai, pentru că întotdeauna cel care are cheia de la graniță și deschide ușa este cel care are și puterea, nu? 

• Rep: Pentru că am vorbit de acest context. În investigațiile dumneavoastră, în ultima perioadă, ați observat că există oameni de afaceri din Rusia implicați, îi aveți în dosare, sunt cei care ajută cumva efortul de război, ajută armata rusească? I-ați găsit în aceste dosare pe TVA, în corupția legată de fonduri europene? Ce puteți face în ceea ce privește efortul de a pune sancțiuni pe oligarhii ruși?

LCK: Aici sunt două chestiuni diferite. Prima, în investigațiile noastre am văzut legături cu cetățeni ruși, au fost implicați cetățeni ruși. Noi verificăm întotdeauna dacă acești cetățeni apar pe lista de sancțiuni. Se pare că în anumite investigații avem și astfel de companii acolo. Avem o parte din competență deja în ceea ce privește contrabanda. Una dintre tipologiile de a evita sancțiunile impuse de Uniunea Europeană este contrabanda. Avem câteva cazuri de contrabandă de acest fel. Nu sunt dosare publice. Deci nu pot să vorbesc foarte mult, dar în acest moment EPPO nu are competență specifică pentru a investiga eludarea sancțiunilor Uniunii Europene.

Este o inițiativă franco-germană care dorește să dea această competență Parchetului European. Noi am avut o discuție în colegiul EPPO, am decis că da, suntem pregătiți, putem să facem acest lucru și vrem să facem acest lucru, dar trebuie schimbat regulamentul EPPO și trebuie adăugată această competență în cadrul EPPO. Pe de altă parte, comisia a lansat o nouă directivă prin care încearcă să incrimineze aceste fapte și pentru că trebuie să fim siguri că avem aceeași definiție a faptelor peste tot în Europa, din păcate în anumite state membre aceasta este tratată ca și o chestiune administrativă. În alte state membre, acest tip de fapte sunt deja infracțiuni. Deci cumva din start vedem că din punct de vedere legislativ nu avem o armonizare, se încearcă această armonizare și pasul următor ar fi ca această competență să intre la EPPO.

• Rep: Ați zis că în dosare ați văzut cetățeni ruși aflați pe listele de sancțiuni implicați în aceste dosare. Fără să intrăm cu nume, dacă nu puteți să ne dați nume, aveți în minte în ce erau, în ce tipuri de infracțiuni erau implicați?

LCK: O parte dintre ei în fraude cu TVA, dar aici acei cetățeni ruși noi nu i-am găsit pe lista de sancțiuni, încă suntem în investigare, trebuie să verificăm companiile lor. Într-o fraudă cu fonduri europene, spre exemplu, într-un stat membru am descoperit o companie care a fost implicată în acea fraudă cu fonduri europene și care, de curând, a fost pusă pe lista de sancțiuni. 

• Rep: Revenind la fonduri europene, avem Programul European de Redresare și Reziliență și banii au început să curgă, au ajuns și în România. Ați detectat fraude legate de cheltuirea acestor bani în România, de exemplu? 

LCK: Da, avem câteva dosare care vizează acest obiect, sunt în curs de investigare. Majoritatea lor sunt în general fraude care sunt legate de achiziții publice, domeniul IT, infrastructură, achiziții de diverse materiale. La nivelul EPPO noi am înregistrat peste 170 de dosare care au ca obiect aceste fonduri alocate din fondul de reziliență în diverse state membre. 

• Rep: Și în România, aveți o cifră, cam la cât sunt estimate pagubele din PNRR? 

LCK: Doar pe dosarele din România nu am o estimare în acest moment. 

• Rep: Un alt subiect care e în interesul publicului este mediul. Poate EPPO să investigheze zona asta, ce puteți face? Aveți dosare care ating zona asta? 

LCK: Competența noastră este foarte limitată pe acest tip de infracțiuni. Sigur, au fost discuții în spațiul public că ar trebui extinsă competența EPPO pentru acest tip de de infracțiuni. Noi doar tangențial putem să avem astfel de fapte. Dacă, de exemplu, ai fraudă cu fonduri europene care au fost date într-un proiect și în cadrul acelei investigații descoperim o astfel de faptă și considerăm că este o legătură inextricabilă, așa cum zice regulamentul, atunci putem investiga, dar avem o competență foarte limitată. În general, aceste fapte sunt investigate de parchetele naționale.

Notă: Acest material face parte din seria EUROFRAUDA ROMÂNO-BULGARĂ în care am investigat modul în care un ecosistem complex format din firme, consultați, oameni de afaceri câștigă sute de milioane de euro prin fraude financiare care lasă România fără bani la buget pentru investiții și cheltuieli esențiale.