Cum să furi milioane de la Stat în cel mai sărac județ din Ardeal

Firme bulgărești, documente false și oameni de paie plătiți cu câteva sute de euro. Asta a fost rețeta unei fraude de milioane de euro operate de doi afaceriști din Sălaj. Au fost investigați și condamnați, dar au reușit să scape de pușcărie. În plus, statul nu a recuperat niciun leu din pagubă.

Sălajul e al cincilea cel mai sărac județ din România și printre campionii sărăciei în Ardeal. “Nu avem școli, nu avem spitale, nu avem autostrăzi pentru că nu avem bani la buget, nu avem bani la buget pentru că oamenii ăștia își fac de cap”, spune procurorul Florian Crăciun de la parchetul local din Sălaj. A investigat o fraudă de trei milioane de euro.

Procurorul Florian Crăciun

Se întâmpla în perioada 2011-2013, atunci când România se zbătea încă să iasă din criza economică. Cu un an înainte, guvernul fusese nevoit să taie salariile bugetarilor și să reducă pensiile, iar în 2009 a fost nevoie de intervenția FMI pentru a scoate economia din impas. Exact în această perioadă, o rețea specializată în evaziune fiscală păgubea statul de venituri consistente. Oamenii ei și-au întins tentaculele în trei țări și au produs o gaură de 3 milioane de euro la buget.  

Personajele principale: Un cuplu de evazioniști

Soții Johann și Georgeta Bohmer sunt actorii principali. Au pus la punct un circuit transfrontalier care a păgubit bugetul de stat și le-a permis să vândă materiale de construcții sub prețul pieței. Au plimbat, pe hârtie, beton și fier în valoare de milioane de euro din România în Bulgaria și înapoi în România. În realitate, marfa nu a părăsit niciodată teritoriul țării. Ginrom Invest, firma lor, a fentat în acest mod plata a trei milioane de euro taxe către stat.

Soții Bohmer controlau firma românească prin intermediul Liberty Invest Corporation din Delaware – SUA. Adresa la care era înregistrată firma familiei Bohmer este cea folosită de “consultantul” infractor Laszlo Kiss, condamnat pentru că a albit milioane de euro delapidate de la Petrom Service.

Colaj cu cei doi soți dați în urmărire de Poliția Română

În timp ce păgubea statul, Johann Bohmer a reușit să și transfere o parte din bani din România în Elveția. Banii erau scoși din firma evazionistă cu ajutorul unor contracte suspecte. Bohmer își închiria propriul autoturism către Ginrom Invest pentru 3.000 de dolari pe lună. Alți 7.000 de euro erau plătiți de firma din România companiei din Delaware pentru servicii de management.

Un element cheie al afacerii a fost că au utilizat companii bulgărești pentru a scăpa de taxe.

Formal, ele erau ale unor cetățeni români, dar controlate în realitate de soții Bohmer. Schema mai avea un ingredient: SRL-uri românești deținute pe hârtie de muncitori în construcții care erau mințiți că semnează pentru angajare sau studenți fără bani. Aceste firme erau, de fapt, controlate de rețeaua Bohmer. Companiile din România și Bulgaria aveau un scop clar: marfa să fie vândută, dar statul să nu primească nimic. Adică statul nu a mai încasat TVA-ul.

Consultantul care produce firme 

Două dintre firmele bulgărești din această schemă au fost înființate de consultantul Radu Gheorgheza. Job-ul său este să producă firme la comandă. Context.ro a descoperit că unele au ajuns să fie implicate în zeci de de cazuri de fraudă. În 2015, numele lui Gheorgheza a apărut în investigația internațională Panama Papers. Pentru evaziunea implementată de firma de la Sălaj, Gheorgheza a pus la dispoziția soților Bohmer trei firme bulgărești. 

• Citește aici mai multe despre consultantul Radu Gheorgheza

Adresa din Ruse, Bulgaria, unde au fost înființate companiile bulgărești implicate în fraudă (sursa: Inquam Photos/ George Călin)

Oamenii de paie: Studentul la Istorie

Ca să poată păcăli statul, capii rețelei au atras în schema lor români săraci. Le-au dat bani ca să-și pună semnătura pe acte oficiale. Unii au semnat crezând că primesc un loc de muncă, alții abia știau să citească în limba română, dar și-au pus numele pe acte redactate în bulgară. Erau, pe hârtie, patroni de firme care rulau marfă de zeci de milioane de euro. În realitate, plecau să caute de lucru în afara țării.

Vlad Pivaru este unul dintre ei. În 2012 era student în Cluj-Napoca și, așa cum a declarat în fața procurorilor, avea tot timpul nevoie de bani. A aflat că, dacă semnează niște documente, va fi plătit. Așa că a mers la București, unde a preluat, de formă, unul dintre SRL-urile “bidon” din schemă, Grig Art Construct. 

*Firmele de tip bidon” sunt cele care, interpuse în circuitele de fraudare, acumulează în acte TVA de plată, dar nu o plătesc, sau plătesc parțial, la bugetul de stat. 

Cei doi “băieți” cu care s-a întâlnit la Dristor, în București, l-au dus apoi în Bulgaria, unde Pivaru a cumpărat o altă firmă, Komana EOOD, care trecuse anterior prin mâinile lui Cezar Gheorgheza. Ambele firme, și cea din România, și cea bulgărească, aveau conturi deschise în România. În declarația sa în fața procurorilor, Pivaru și-a mai amintit și că a semnat acte în sediile unor bănci. Pentru serviciile lui, clujeanul a primit 200 de euro de la “băieții” cu care s-a întâlnit la Dristor.

Firma pentru care Pivaru a semnat a adunat datorii la stat de 3,7 milioane de lei. Fiscul a cerut intrarea în insolvență abia în 2017. 

„Patronul” de la spălătoria auto

Alt “patron” de firmă folosită în schema evazionistă, muncitor într-o spălătorie auto din România, susține că a fost pur și simplu abordat pe stradă și întrebat dacă nu vrea să facă rost de niște bani. Oferta venea de la Ernest Buțoi, condamnat cu suspendare într-un alt  dosar de evaziune fiscală și aderare la grup infracțional organizat în care au fost implicate firme din Bulgaria. Buțoi a recunoscut că a participat la fraudarea statului cu 8 milioane de lei, TVA neplătit.   

A acceptat să semneze, împreună cu fratele lui, acte în limba bulgară. Procurorilor le-a declarat că “abia citește în limba română și nu cunoaște limba bulgară”. Cei doi frați au primit câteva sute de euro pentru că au preluat, pe hârtie, firma bulgărească Racora, fără spații de depozitare și un singur angajat .

Cum a pierdut statul trei milioane de euro

Ca să livreze materiale de construcții sub prețul pieței și să fenteze plata taxelor către stat, soții Bohmer au folosit o morișcă transfrontalieră de firme fantomă. Familia Bohmer cumpăra oțel și materiale de construcții de la Arabesque, un mare importator, și le revindea altor companii. Pe lanțul de tranzacții au apărut o serie de companii din Bulgaria și România, menirea lor fiind să producă facturi fictive. În final, soții Bohmer au plătit doar o mică parte din TVA-ul datorat statului. Grosul taxelor au fost fraudate cu ajutorul societăților din România și Bulgaria. 

Practic, pentru fiecare livrare erau întocmite două seturi de documente de transport: unul fals, pentru livrările fictive în afara țării, și unul pentru livrările reale, pe teritoriul țării. Transportatorii au declarat că încărcau marfa din depozitele Arabesque și o livrau către firme din țară în baza comenzilor primite de la Ginrom.

Într-o altă schemă, patronii Ginrom au produs documente din care părea că marfa s-a dus din Bulgaria în Ungaria și apoi în România. În realitate însă, ea venea din Bulgaria și din nou TVA-ul nu a mai ajuns la stat.

Procurorii au arătat că în acest mod Ginrom a reușit nu doar să evite plata taxelor, ci și să vândă cu prețuri mult mai mici față de alte firme.     

În 2021, soții Boehmer au fost condamnați de Curtea de Apel Cluj la câte 9 ani de închisoare cu executare. Până să fie duși în penitenciar, cei doi au reușit să plece din țară.

Citește și:

• EUROFRAUDA ROMÂNO-BULGARĂ: Furt fără frontiere
• EXPLICATIV Ce este TVA, cum se fraudează și cum pierdem șapte miliarde de euro anual
• Oamenii din spatele „Fabricilor de firme” de la Ruse. Partea I: ”Paradis fiscal în UE”
• Kovesi: “Lupta împotriva fraudei cu TVA nu este o prioritate pentru România / În continuare nivelul de detectare este foarte scăzut / Nu vreau să transformăm România într-un paradis al evaziunii fiscale (Interviu cu șefa EPPO)
• Fixerul din afacerea Hexi Pharma. Oamenii din spatele „Fabricilor de firme” de la Ruse. Partea II

Notă: Acest material face parte din seria EUROFRAUDA ROMÂNO-BULGARĂ în care am investigat modul în care un ecosistem complex format din firme, consultați, oameni de afaceri câștigă sute de milioane de euro prin fraude financiare care lasă România fără bani la buget pentru investiții și cheltuieli esențiale.