Flota fantomă a Rusiei continuă să funcţioneze cu ajutorul navelor europene (OCCRP)

O investigaţie recentă realizată de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și Follow the Money (FTM) arată că armatorii occidentali au câştigat cel puţin 6,3 miliarde de dolari din vânzarea a sute de nave petroliere vechi către companii fantomă, care au fost ulterior redirecționate către aşa numita “flotă fantomă” a Rusiei. 

Investigaţia arată că aproximativ 230 de nave din occident au fost implicate în susţinerea flotei fantomă a Rusiei. Acestea sunt adesea nave vechi, scoase din uz de către companii occidentale, fiind vândute către firme înregistrate în jurisdicţii precum India, Hong Kong şi Insulele Seychelles. Ulterior, navele continuă să transporte petrol rusesc, evitând restricţiile internaţionale. În mai multe cazuri identificate de OCCRP şi FTM , navele au fost vândute chiar de două sau trei ori printr-o altă ţară înainte de a ajunge în flota fantomă.

Vânzările directe de nave petroliere către entităţi ruseşti sunt interzise prin sancţiunile impuse în urma declanşării războiului din Ucraina. Cu toate acestea, vânzările indirecte către companii din ţări care nu aderă la sancţiuni nu sunt ilegale, ceea ce crează o breşă semnificativă în eforturile de a limita capacitatea Rusiei de a finanţa războiul său împotriva Ucrainei.

De exemplu, potrivit investigaţiei, două nave ale companiei greceşti Marla Tankers – Fos Picasso şi Fos Da Vinci – au fost vândute pentru 84 de milioane de dolari la sfârșitul anului trecut către Phuong Dong Petrol Transportation, o companie cu sediul în capitala Vietnamului, Hanoi. Ambele nave au fost redenumite, iar pavilionul sub care operau a fost schimbat de la Malta la Panama, una dintre ţările care nu aplică reglementările internaţionale maritime. La mai puţin de o lună, înregistrările Sistemului de Identificare Automată (AIS) arată că navele se îndreptau spre Rusia. La portul baltic Ust-Luga, aproape de graniţa cu Estonia, au fost pompate 150 de milioane de litri de petrol rusesc, conform datelor furnizate de Centrul de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA), o organizaţie de cercetare independentă. Valoare petrolului încărcat pe nave este estimată la 60 de milioane de dolari.

Phuong Dong Petrol Transportation nu a răspuns solicitărilor OCCRP de comentarii.

O investigaţie Context.ro arată cum milionarul român Gheorghe Bosînceanu a fost implicat în transportul petrolului rusesc pe mare, chiar şi după începerea războiului din Ucraina. Acesta controlează o flotă petrolieră construită la Constanţa, operând printr-o reţea complexă de firme. Bosînceanu a preluat Şantierul Naval din port în urma unei privatizări controversate, aprobată în mandatul lui Adrian Năstase.

Riscuri pentru siguranța maritimă

Pe lângă faptul că slăbeşte eforturile de a exercita presiune financiară asupra Rusiei, dependenţa flotei fantomă de petroliere învechite creşte riscul de accidente maritime. Multe dintre aceste nave au ajuns la vârsta în care, de obicei, sunt retrase din uz, deoarece costurile de întreţinere depăşesc ceea ce se poate câştiga din vânzarea lor ca fier vechi, iar navele din flota fantomă nu beneficiază de asigurare occidentală pentru deversările de petrol. Această situaţie amplifică probabilitatea unor accidente şi a unor daune grave asupra mediului.

Reacţia autorităţilor internaţionale

Statele Unite, Regatul Unit şi Uniunea Europeană au răspuns extinderii flotei fantomă printr-un efort coordonat de a viza nave individuale cu sancţiuni. Până în prezent, guvernele occidentale au impus sancţiuni asupra aproximativ 300 de nave. În ianuarie 2025, Statele Unite au sancţionat 155 de nave. Aproape 80 din petrolierele corelate de FTM şi OCCRP cu companii occidentale se află printre cele sancţionate.

Totuşi, aplicarea sancţiunilor rămâne inconsistentă, parţial din cauza rezistenţei statelor membre ale UE care depind într-o mare măsură de industria maritimă. Grecia, Cipru şi Malta – ţări cu industrii maritime semnificative – şi-au exprimat îngrijorări cu privire la măsurile mai stricte de aplicare a sancţiunilor.

Preşedintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a declarat pentru Politico în 2023 că ţara sa va sprijini sancţiunile suplimentare ale UE, dar doar dacă va primi compensaţii pentru veniturile pierdute. Industria maritimă a Ciprului a generat un venit mediu anual de 14,1 miliarde de euro între 2018 şi 2021, reprezentând aproape 8% din economia ţării, conform organizaţiei greceşti de cercetare privată Foundation for Economic & Industrial Research.

Citeşte investigaţia completă aici.