Ce (nu) face statul în privinţa schimbărilor climatice în 2025 / Cum (nu) am făcut faţă schimbărilor climatice în 2025

5.700 de morți și 5 miliarde de euro pierderi în ultimii 25 de ani, în urma a peste 70 de fenomene extreme. Acesta este bilanțul schimbărilor climatice în România în perioada 2000-2024, conform studiilor europene. Peste un sfert de milion de români au fost afectați de furtuni, secete, inundații și temperaturi extreme. În toate cazurile, guvernanții preferă să despăgubească în loc să prevină catastrofele, iar statul român este departe de a fi pregătit de noile schimbări. 

Efectele schimbărilor climatice ca pericol la adresa sănătății și economiei apar în draftul Noii Strategii Naționale de Apărare a României. Cu toate acestea, Context.ro a descoperit, într-o documentare care a durat mai bine de șase luni, că țara noastră nu este pregătită pentru noile provocări, deși a avut la dispoziție miliarde de euro din bani europeni pentru a investi în adaptarea la aceste fenomene care afectează milioane de oameni.

Deși studii internaționale arată că un euro investit în prevenție înseamnă 6 euro economisiți, România nu face studii aprofundate și subestimează costurile inacțiunii, care se pot ridica la peste 5,8 miliarde de euro în 2050. Mai multe detalii, aici. 

România a cheltuit peste 7,4 milioane de euro din fonduri europene pentru două proiecte prin care au fost elaborate ultimele două strategii naționale de adaptare la schimbările climatice. În Țările de Jos, un document similar a costat doar 100.000 de euro.

Prin aceste proiecte au fost realizate și niște instrumente de analiză, monitorizare și evaluare a acțiunilor schimbărilor climatice care au costat câteva milioane de euro. Cel puțin așa scrie pe hârtie, pentru că în practică, autoritățile nu evaluează impactul schimbărilor climatice, nici nu monitorizează proiectele și acțiunile climatice. Acest eșec în monitorizarea și evaluarea acțiunilor climatice are loc în condițiile în care de mai bine de 20 de ani România are și o structură care ar trebui să coordoneze acțiunile în această direcție. Citeşte investigaţia completă aici. 

Context.ro a arătat cum banii destinaţi proiectelor pentru adaptare climatică se duc de ani întregi către firme mufate la bani publici, unele cu conexiuni politice, altele cu indicatori financiari de risc sau implicate în scandaluri și suspiciuni de corupție.

În practică, nimeni nu știe exact care sunt sumele cheltuite, proiectele implementate și progresul făcut în adaptarea la schimbările climatice, dar Context.ro s-a uitat la toate proiectele implementate cu bani europeni. Citeşte rezultatele documentării noastre în cea mai recentă investigaţie despre inacţiunea climatică, disponibilă aici.

Proiectele derulate în prezent pe zona de adaptare climatică sunt vechi, începute în exercițiul financiar anterior. Excepție fac proiectele începute cu bani din PNRR, ca cele pentru reabilitarea barajelor și digurilor, care au pierdut însă mare parte din finanțare din cauză că autoritățile s-au mișcat extrem de greu cu documentația și începerea lucrărilor.

În iulie, am arătat cum statul român a cheltuit aproape șase milioane de euro pe un proiect cu un site fantomă și studii cu care să combată dezastrele. Deşi inundațiile amenință peste jumătate de milion de români şi 13% din suprafața țării, ţara noastră aflându-se în topul european al deceselor din pricina inundaţiilor, autoritățile au decis să arunce un milion de euro într-o platformă care acum e nefuncțională. 

În același timp, Context.ro a aflat că, deși statul român avea la dispoziție 340 de milioane de euro (fonduri europene), n-a reușit să repare digurile și barajele care opresc furia apelor. Mai multe detalii, în investigaţia disponibilă aici. 

Nici Ministerul Sănătății nu are o strategie dedicată de adaptare la schimbările climatice, iar Strategia Națională de Sănătate menționează „schimbările climatice” o singură dată. Institutul Național de Sănătate Publică recunoaște că nu are o analiză de risc și așteaptă înființarea unui „Observator” pentru a începe să evalueze problema. Citeşte investigaţia completă aici.