Banii post-Covid. Beneficiarii reali scapă de transparență

29 iun., 2022

Oficialii de la Bruxelles au promis transparență atunci când au negociat bugetul de 723 de miliarde de euro al planului de redresare post-covid. Comisia Europeană a spus că de data asta banii vor fi cheltuiți conștiincios și că guvernele care tolerează frauda și corupția vor fi trase la răspundere. În timp ce riscurile de fraudă și corupție sunt peste medie în cazul fondurilor europene, primele zeci de miliarde au fost distribuite și unele state membre europene au făcut, practic, imposibilul să aflăm la cine ajung în final banii.

de LISE WITTEMAN

Informații Esențiale:

  • Germania s-a opus vehement transparentizării fluxurilor de bani atunci când planul a fost conceput. 
  • În România, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene spune că are o platformă unde datele sunt publicate, dar portalul nu indexează contractele și nici date exacte despre firmele care sunt finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).  
  • La cerere, ministerul transmite date despre firmele care au primit bani europeni, dar, din nou, informațiile sunt trunchiate. 

În februarie anul trecut, Celine Gauer, un înalt funcționar al Comisiei Europene, s-a uitat cu disperare la cei doi jurnaliști care nu încetau să insiste cu privire la informațiile despre sutele de miliarde pe care Bruxelles-ul este pe cale să le distribuie statelor membre. Gauer este cea care trebuie să se asigure că cele 723 de miliarde de euro din planul de redresare post-covid vor ajunge unde trebuie. 

Banii au ca scop să ajute Europa să își revină după epidemia devastatoare de Covid-19, dar și să susțină ambițiile ecologice și digitale ale Uniunii Europene.

În timpul interviului, Gauer părea că nu înțelege ce întreabă reporterii care insistau asupra transparenței cheltuirii banilor publici. „Pur și simplu nu s-a convenit asupra unei baze legale să publicăm cine sunt beneficiarii planului de redresare post-covid”, răspunde Gauer la întrebarea dacă nu ar fi mai bine ca statele membre să publice cine va beneficia de acest imens fond de subvenții. „Nu înțeleg pe cine ar ajuta să avem o listă cu cine și-a renovat casa”, a adăugat funcționarul de la Bruxelles, care a menționat că există proceduri prin care conflictele de interese sunt sesizate de statele membre. Ea a mai precizat că Parlamentul European și Consiliul European au decis să nu prevadă o obligativitate strictă în ce privește publicarea beneficiarilor de fonduri europene. 

Lista beneficiarilor este importantă pentru că în anii trecuți s-a demonstrat cât de mult pot fi manipulate fondurile UE. Banii pot ajunge la rețelele de crimă organizată transfrontaliere sau la afaceriști care se învârt în cele mai înalte cercuri ale guvernelor europene. 

În Ungaria, premierul ungar Viktor Orbán a investit fonduri UE în stadionul de fotbal din satul său natal. A dat bani europeni pentru o cale ferată inutilă, dar și contracte avantajoase pentru prietenii săi afaceriști, care, în schimb, au cumpărat o parte din presa maghiară.  

În plus, sunt studii care au arătat că riscurile de fraudă și corupție sunt extrem de ridicate în cazul fondurilor UE, comparativ cu subvențiile de la bugetele naționale. Cercetătorul universitar maghiar Mihaly Fazekas a studiat în lucrarea sa de doctorat cum sunt risipite miliarde în țara sa. A constatat că percepția despre fondurile europene este că sunt bani „gratis”. În plus, uneori, tipul de proiecte pentru care se dau banii contribuie  semnificativ ca banii de la Bruxelles să fie risipiți. „Bineînțeles că te-ai aștepta ca planul de redresare post-covid să abordeze astfel de riscuri prin controale suplimentare”, a declarat el. „Dar acest lucru nu este stabilit. Nu au fost stabilite cerințe suplimentare pentru procedura de licitație a proiectelor”, completează Fazekas.

Cu toate acestea, încă de la crearea planului de redresare post-covid, care constă în subvenții și împrumuturi ieftine, transparența a fost adusă în prim-plan. În septembrie 2020, în timp ce regulile jocului nu fuseseră încă negociate, președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că „toate pachetele de stimulare ar trebui să fie disponibile în cadrul unor sisteme transparente, astfel încât cetățenii să poată urmări banii și pentru a preveni risipa și corupția”.

Acest apel la transparență a coincis cu discuții aprinse în Europa despre țările care se joacă cu statul de drept. Comisia Europeană și Parlamentul European doreau să împiedice astfel de state membre ale UE, în special Polonia și Ungaria, să poată primi bani europeni dacă nu țin cont de principiile europene de bază. Disputa izbucnită a fost soluționată de către Curtea Europeană în favoarea Comisiei abia în februarie anul trecut.

Dar, în ciuda dezbaterilor aprinse și a ideilor bune, în cazul planului de redresare post-covid nu a fost inclusă nicio obligație de a oferi transparență cu privire la destinația banilor. După cum a spus Gauer în interviul din februarie anul trecut, pur și simplu nu s-a convenit asupra acestui aspect. Acum, când banii au început să fie distribuiți, se poate observa că lipsa de transparență e o problemă.

Rețeaua Recovery Files, coordonată de centrul olandez de investigații Follow the Money, nu s-a împăcat cu ideea, iar în ultimele câteva luni, jurnaliști din peste 15 state membre au investigat cum peste 723 de miliarde de euro din bani publici au fost complet ascunși de opinia publică. Și care sunt consecințele.

Negocierile

Deși anunțul finalizării planului de redresare post-covid din vara lui 2020 a stârnit valuri de bucurie la Bruxelles, tratativele privind modul de cheltuire a banilor nu avuseseră loc. Statele membre erau nerăbdătoare să folosească banii, după ce economia a fost puternic lovită în pandemie, dar Parlamentul European era îngrijorat cu privire la fraudă și corupție. Tana Foarfă, consilier politic al eurodeputatului liberal român Dragoș Pîslaru (Renew Europe), a explicat: „Scopul nostru a fost de a crea o bază de date unică în care să fie colectate toate informațiile despre beneficiari”.

Foarfă a fost și ea prezentă la negocierile cu statele membre reunite în Consiliul UE și Comisia Europeană, în toamna anului 2020. În ciuda Covid, discuțiile dintre negociatori au avut loc fizic, cu măști, în spații cât mai mari, pentru că apelurile video nu au fost o opțiune: „Nu a funcționat, pentru că trebuia să ne putem consulta cu colegii noștri cu privire la cele mai recente evoluții”.

În ciuda eforturilor Parlamentului European, era clar că statele membre nu erau foarte interesate de transparență. Acestea au fost reprezentate acolo de Germania, care a fost președinte al Consiliului în cele șase luni. Din discuțiile cu diverse surse reiese că Germania a fost cea care nu a tolerat nicio marjă de manevră pe această temă.

De exemplu, un înalt funcționar din cadrul departamentului financiar al Comisiei Europene spune, sub rezerva anonimatului, că guvernul german nu era nicidecum interesat de o eventuală obligație de a colecta informații în baze de date centrale și de a le pune la dispoziția publicului. Europarlamentarul german Damian Boeselager (Verzi), care a participat și el la negocieri, confirmă informația. „Reprezentanții guvernului german au fost împotriva publicării numelor beneficiarilor și chiar împotriva obligației de a folosi baze de date interconectate”.

Germania nu numai că a blocat transparența, dar refuză să ne răspundă la întrebări. Și celelalte state membre au lăsat-o baltă și nu au vrut să forțeze Germania să adopte o poziție diferită.

Boeselager consideră că e inacceptabil: „Aceasta se bazează în întregime pe principiul: dacă nu te uiți la mine în cărți, nu mă voi uita nici eu la tine în cărți. De fapt, acceptați că va exista corupție”.

Promisiune încălcată

Între timp, primele zeci de miliarde de euro au fost distribuite de Bruxelles statelor membre. Mai exact, 66 de miliarde de euro sub formă de granturi și 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Dar, pentru moment, din cauza încăpățânării unor state membre, rămâne un mare mister la cine au ajuns miliardele.

Documentarea jurnaliștilor europeni afiliați Recovery Files arată că doar câteva țări, precum Slovacia sau Lituania, sunt pregătite să publice pe un site toți beneficiarii planului de redresare. În mod surprinzător, și Germania s-a jucat cu această idee, anul trecut, potrivit unor documente interne pe care partenerul Recovery Files, Die Welt, le-a parcurs. Dar intenția s-a stins în tăcere după ce guvernul s-a consultat cu diverse ministere pe această temă. De ce? Din nou, guvernul german refuză să răspundă la întrebări.

Simulacru de transparență în România

În România, planul european a fost sincronizat cu nevoile locale de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Context.ro a solicitat acestei instituții să precizeze dacă guvernul va publica date despre beneficiarii finanțărilor din PNRR. Am cerut ca ministerul să menționeze dacă va publica atât lista cu entitățile care vor primi contractele de finanțare, cât și listele cu firmele care vor fi plătite din acești bani. În general, fondurile europene iau forma unor granturi care sunt acordate de instituțiile centrale (ministere sau departamente ale unor ministere) altor instituții (consilii județene, primării etc. – se pot acorda granturi și unor companii private), apoi acestea contractează serviciile unor firme pentru a realiza proiectele. Context.ro a întrebat ministerul dacă va publica date despre ambele tipuri de beneficiari de fonduri europene. Oficialii guvernului au evitat un răspuns direct și au menționat că PNRR benficiază de o platformă online. 

„Mai mult decât atât, secțiunea „Transparență” din cadrul platformei www.proiecte.pnrr.gov.ro este disponibilă tuturor vizitatorilor, fără a fi necesară crearea unui cont dedicat. Informațiile din această secțiune includ: apelurile lansate, date despre aplicanți, inclusiv CUI, valoarea proiectului etc.”, a transmis MIPE. 

Pe plaforma indicată nu sunt însă încărcate fix datele cerute de Context. La secțiunea Transparență există o listă cu instituții publice sau firme, dar în acea listă nu se menționează dacă acestea au accesat banii europeni, câți sau pentru ce proiecte. 

Am revenit cu o nouă cerere și am solicitat o listă cu beneficiarii de fonduri europene și cu firmele care au câștigat licitații pentru proiectele finanțate din banii pentru redresare post-covid. Am primit,  din nou, informații trunchiate. Ministerul a trimis o singură pagină cu date despre 20 de contracte, dar nu a menționat sumele aferente. 

Am mai cerut de la MIPE și lista cu propunerile de proiecte trimise de instituțiile publice în momentul când planul românesc a fost conceput. În 2021, ministerul a primit 1700 de propuneri de proiecte de la autoritățile locale, ONG-uri sau companii. Am cerut ministerului să ne pună la dispoziție aceste propuneri, însă reprezentanții guvernului le-au declarat confidențiale. „În acest sens, vă informăm că fișele/propunerile de proiecte transmise de către instituțiile și partenerii consultați pe perioada elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență reprezintă acte cu caracter confidențial și, pe cale de consecință, lista cu propunerile de proiecte nu poate fi transmisă fără acordul instituțiilor / partenerilor emitente”, menționează MIPE în adresa pe care o puteți consulta aici

În Franța, scenariul s-a repetat aproape identic. Președintele francez Macron, care s-a declarat a fi pro transparență cu atâta ardoare, în realitate pare să aibă și el dificultăți în a-și respecta promisiunea. Atunci când un jurnalist de la ziarul francez Le Monde întreabă guvernul unde pot fi găsite informații despre beneficiari, este trimis de colo-dincolo de către diferite departamente.

După multe solicitări, Ministerul Afacerilor Economice răspunde că nu va fi creată o bază de date unică de informații, dar că datele pot fi găsite în cel puțin 25 de departamente care se ocupă de cele 400 de părți ale planului național francez. Până în prezent, niciunul dintre aceste departamente nu a fost dispus să comunice ziarului Le Monde informațiile, atunci când jurnaliștii le-au cerut.

Anticorupție

Se pare că în cazul mai multor guverne informațiile sunt, în cel mai bun caz, răspândite la diferite niveluri de administrație și, în cel mai rău caz, nu pot fi obținute decât prin eforturi susținute. 

Nu numai pentru jurnaliști e extrem de complicat să afle unde ajung banii. Chiar și supervizorii europeni, care sunt obligați prin norme să obțină informații despre venituri, se confruntă cu o provocare majoră. 

Anul trecut, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a avertizat cu privire la riscurile majore de corupție, dacă statele membre refuză să coopereze pentru a aduna informații clare. Iar Curtea de Conturi Europeană spune că încă nu știe cum vor fi auditate conturile în viitor. „Ne aflăm pe un teritoriu oarecum instabil în ceea ce privește detaliile tehnice ale acestor audituri”, a declarat purtătorul de cuvânt. „Probabil că statele membre vor fi obligate să ne ofere datele. În funcție de fiecare subiect în parte, este posibil să fie nevoie să consultăm și autorități de la diferite niveluri de guvernare”.

Activistul pentru transparență Krzysztof Izdebski, din cadrul Coaliției UE (Open Spending EU Coalition), insistă asupra faptului că statele ar trebui să fie mai deschise la anchetarea corupției, a conflictelor de interese, a felului în care banii publici sunt măsluiți. De exemplu, un studiu a arătat că, cu cât sunt făcute publice mai multe informații despre o licitație, cu atât este mai puțin probabil ca prin aceasta să fie risipiți banii.

Misiune

Follow the Money a decis să preia sarcina pe care Bruxelles-ul a abandonat-o. Vom continua și vom extinde proiectul Recovery Files pentru a dezvălui cât mai multe date și pentru a demasca abuzurile.

Peste treizeci de jurnaliști din cel puțin douăzeci de state membre europene s-au alăturat acum misiunii noastre de a cartografia unde vor ajunge cele 723 de miliarde de euro din planul de redresare post-covid, în următorii ani.

Pentru că, așa cum bine a spus Macron, toate pachetele de stimulare ar trebui să fie disponibile în cadrul unor baze de date transparente, astfel încât cetățenii să poată urmări fluxurile de bani și să prevină risipa și corupția.

sursa foto: Shutterstock

Despre autor: Context

Leave A Comment

Pe aceeasi tema

Pe aceeasi tema