Context.ro, citat într-un raport UE privind dezinformarea în mediul online care consemnează eșecul strategiei românești anti-dezinformare

Observatorul European al Audiovizualului, parte din Consiliul Europei, spune într-un raport privind dezinformarea în mediul online că România are o strategie anti-dezinformare care însă n-a fost aplicată. Raportul citează o investigație a Context.ro care a scos la iveală eșecul strategiei care ani de zile a fost secretizată și a devenit publică la cererea redacției noastre. Raportul european mai consemneză și că România e corigentă la alfabetizare digitală și că finanțarea cercetării publice și a jurnalismului local nu au fost o prioritate. 

Raportul publicat în 2025 de Observatorul European al Audiovizualului în 2025 analizează aplicarea legislaţiei împotriva conținutului ilegal și a dezinformării în mediul online. Sunt prezentate studii de caz din mai multe state, printre care România, Franţa, Turcia, Ucraina şi Marea Britanie. Printre sursele citate în raport se află şi investigaţia Context.ro despre eşecul planului naţional anti-dezinformare, disponibilă aici. 

În 2025, Context.ro dezvăluia că Administrația Prezidențială, serviciile române de informații și guvernul au scris planul național anti-dezinformare în care au promis că vor apăra românii de valurile de manipulări de pe rețelele sociale. Am încercat să aflăm cine și ce a făcut și am descoperit că statul luptă cu dezinformarea cu o pagină de net unde un AI citește știrile și pune muzică. Am mai aflat și că Ministerul Afacerilor Externe a cheltuit milioane de lei să lupte cu dezinformarea în Africa de Sud și America Latină, dar nu în România.

Sub termenul mai larg al „dezinformării”, sunt incluse dezinformări pe teme politice, de sănătate, teorii ale conspiraţiei, deepfake-uri şi informaţii manipulate, manipulări/poveşti false menite să stârnească tensiuni în rândul populaţiei, operaţiuni de influenţă externă, cum ar fi atacurile hibride – despre cele coordonate de Rusia şi de China am scris mai multe aici -, dar şi scamurile prin care reţele de escroci păcălesc oamenii să investească în diferite companii fictive sau să îşi divulge date personale şi informaţii bancare. Imperiul Escrocilor, o investigație colaborativă realizată de rețeaua The Organized Crime and Corruption Reporting Project din care face parte și Context.ro, expune în detaliu cum funcţionau două astfel de grupuri. 

UE a adoptat o serie de măsuri împotriva dezinformării, mai ales în contextul alegerilor europarlamentare din 2024. “Actualizări privind narativele de dezinformare răspândite în UE au fost furnizate de EDMO, în timp ce informații suplimentare au provenit din rapoartele furnizorilor de platforme online cu privire la măsurile lor de protejare a integrității proceselor electorale, conform Codului de bune practici privind dezinformarea și obligațiilor de raportare prevăzute de DSA (Digital Service Act)”, precizează raportul Observatorului European al Audiovizualului. 

“România a inclus un plan anti-dezinformare în Strategia Națională de Apărare, dar calendarul a rămas clasificat”

Raportul cuprinde un studiu de caz despre cum decurge lupta României cu dezinformarea, studiu realizat de Roxana Radu, Conferențiar universitar la Universitatea din Oxford, specializată în Tehnologii Digitale și Politici Publice.

„Constituția României stabilește prevederi privind libertatea de exprimare și dreptul la informare, (…) mass-media având obligația de a asigura informarea corectă a publicului. Cu toate acestea, dezinformarea modernă sfidează acest cadru: prejudiciul este adesea greu de identificat, pentru că este afectat mai degrabă publicul larg, nu atât indivizii izolaţi, şi totul se face prin rețele obscure care își schimbă constant forma. România a inclus un plan anti-dezinformare în Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2020–2024, însă calendarul său de implementare (începând cu 2021) a rămas un document clasificat”, precizează raportul, făcând referire la informaţiile descoperite de Context.ro cu privire la planul naţional anti-dezinformare.

Administrația Prezidențială, serviciile române de informații și guvernul au scris planul național anti-dezinformare în care au promis că vor apăra românii de valurile de manipulări de pe rețelele sociale. Cu toate acestea, documentul n-a fost publicat oficial, detaliile planului sunt secrete, iar implementarea pare a fi un eșec: statul luptă cu dezinformarea cu o pagină de net unde un AI citește știrile și pune muzică, iar Ministerul Afacerilor Externe a cheltuit milioane de lei să lupte cu dezinformarea în Africa de Sud și America Latină, dar nu şi în România. Citeşte investigaţia completă aici. 

Captură Agerpres.ai, platforma online dezvoltată care în prezent nu mai este funcțională

Gestionarea dezinformării şi a ameninţărilor online în România: probleme cu personalul, transparenţa şi priorităţile 

“Digital Service Act introduce obligații pentru intermediari. Pentru VLOPSE (n.red, platforme online și motoare de căutare foarte mari), Comisia Europeană servește drept autoritate competentă, lucrând îndeaproape cu Coordonatorii Serviciilor Digitale desemnați la nivel național. În România, acest rol revine Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM)”, precizează raportul Observatorului European al Audiovizualului. 

Cu toate acestea, Context.ro a arătat în iunie 2025 că ANCOM ţine secrete dovezile privind „interferența rusă” în alegeri. Autoritatea Națională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au denunțat, înainte de primul și al doilea tur al prezidențialelor din luna mai, că Federația Rusă e în spatele unei campanii de influențare a alegerilor printr-o rețea de pagini de tip Doppelganger (pagini clonate, n.red.). Am cerut de la ANCOM probe, o listă cu aceste pagini, dar am primit un refuz categoric. Am descoperit, în schimb, că o parte au continuat să fie active și după prezidențiale, iar o parte reprezentau operaţiuni de clickbait. Citeşte mai multe aici.  

Cealaltă autoritate relevantă în combaterea dezinformării, aşa cum reiese şi din raport, este Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Cu toate acestea, o evaluare din 2025 a Comisiei Europene, citată în raport, precizează că CNA continuă să „ducă lipsă de personal suficient și de resurse tehnologice pentru a-și îndeplini mandatul, în special în lumina implementării Regulamentului privind Serviciile Digitale”.

Platformele online din România sunt supuse unor reglementări europene (precum legislaţia GDPR) care urmăresc stabilirea unei Pieţe Digitale Unice, dar şi unor legi naţionale cum este 

Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic. Însă, “dincolo de alinierea reglementărilor cu UE, inițiativele axate pe informarea şi educarea publicului, respectiv pe oferirea unui conținut online de înaltă calitate au fost foarte limitate”, mai constată raportul: “programele de alfabetizare digitală, verificarea independentă a faptelor și finanțarea cercetării publice și a jurnalismului local nu au fost o prioritate, ceea ce a lăsat societatea vulnerabilă la dezinformare şi cererea, respectiv oferta de dezinformare neadresate”. 

Dezinformarea în contextul pandemiei

“Susceptibilitatea cetățenilor față de „infodemia” Covid-19 în România a fost printre cele mai ridicate din Europa, după cum o demonstrează credința larg răspândită în teorii ale conspirației și ratele scăzute de vaccinare”, mai indică raportul. Senatul României a adoptat o hotărâre prin care îşi lua angajamentul să prezinte clar informaţii referitoare la contextul pandemic. Cu toate acestea, aşa cum concluzionează raportul, recomandările Senatului “nu s-au concretizat în acțiuni concrete pentru creșterea rezistenţei la dezinformare”, iar un alt raport, întocmit în 2022 de către Centrul de Reziliență Euro-Atlantic a menționat că instrumentele juridice și instituționale ale României “nu erau corespunzător adaptate la faza actuală de dezvoltare tehnologică […]. Prevederile legale și instituțiile relevante nu acopereau întregul spectru de amenințări și nu permiteau o contracarare rapidă și eficientă.”

TikTok, alegeri şi episodul Georgescu: “toate măsurile naționale de protejare a proceselor electorale au eșuat în practică”

Uniunea Europeană a creat un cadru mai larg pentru gestionarea dezinformării în contexte electorale şi a interferenţelor în procesele democratice, iar Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a fost desemnată ca punct unic de contact pentru toate incidentele de securitate cibernetică și campaniile de dezinformare în contextul alegerilor europarlamentare. 

Deşi AEP a publicat un ghid pentru prevenirea și combaterea dezinformării în rândul alegătorilor, în raportul publicat de Observatorul European al Audiovizualului se constată că “aplicarea reglementărilor a rămas limitată până când CNA și ANCOM au alertat oficial Comisia Europeană cu privire la nereguli semnificative în gestionarea conținutului politic de către TikTok în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024”. 

“Călin Georgescu, un candidat cu o agendă pro-rusă, a urcat pe neașteptate pe primul loc în primul tur, deși avea doar 6% sprijin în sondajele pre-electorale. Această ascensiune a fost facilitată de finanțarea opacă a campaniei, de utilizarea influencerilor digitali și de sistemul de recomandare al TikTok, o platformă cu 9 milioane de utilizatori români. Ca răspuns la rapoarte credibile privind interferențele străine și neregulile electorale, Curtea Constituțională a concluzionat că integritatea întregului proces electoral a fost compromisă, a anulat rezultatele și a dispus reluarea alegerilor. Ulterior, lui Georgescu i s-a interzis să mai candideze. Anularea votului a arătat că toate măsurile naționale de protejare a proceselor electorale au eșuat în practică”, arată raportul. 

“În România, TikTok nu și-a aplicat propria interdicție privind publicitatea politică, permițând conturilor și conținutului legat de alegeri să fie promovate agresiv”, dar “investigația lansată de Comisia Europeană în decembrie 2024 cu privire la politicile TikTok privind reclamele politice, conținutul politic plătit și rolul sistemelor sale de recomandare în amplificarea unui astfel de material, este încă în desfășurare”, deoarece procesul de colectare a probelor este unul foarte lent. 

TikTok prezintă alegerile din România ca exemplu de succes

Raportul “TikTok & Election Integrity: Supporting Europe’s Elections in 2024 and beyond” prezintă perspectiva companiei TikTok cu privire la implicarea lor în alegerile care au avut loc în 2024 în Europa. Compania susţine că strategia lor a “prioritizat protejarea integrităţii platformei”, a urmărit să amplifice “conţinutul de încredere provenit de la autorităţi”, a “înlăturat dezinformările dăunătoare”, a “oprit comportamentele înşelătoare şi inautentice”, totul printr-o strânsă “colaborare cu societatea civilă şi autorităţile relevante din România”. 

Acţiunile TikTok pentru perioada electorală ar reflecta, potrivit raportului pe care l-au publicat, “angajamentul continuu către învăţare şi evoluţie”, respectiv dedicarea companiei în a “oferi comunităţii din România un spaţiu sigur şi autentic în care să poată crea, descoperi şi în care să se poată conecta.” 

Raport TikTok & Election Integrity, Sursa foto – Oana Maniţiu