Project Description
Investigații 08 iunie 2022
Banii post-Covid
Uniunea Europeană a conceput în mijlocul pandemiei un plan care s-o ajute să-și repornească rapid motoarele economice. I-a atașat și un mega-buget de peste 700 de miliarde de euro.
O echipă internațională de jurnaliști coalizați în cadrul proiectului #RecoveryFiles, coordonat de organizația olandeză Follow the Money, investighează activ unde se duc banii europeni.
Primele anchete la care Context.ro a luat parte arată că planul european a fost negociat în secret cu statele membre și că România nu face excepție.
Investigațiile echipei #RecoveryFiles au mai scos la iveală că o bucată consistentă din banii post-covid vor merge către industria auto sub pretextul unei tranziții eco. Echipa Context.ro și consorțiul #RecoveryFiles vor fi cu ochii pe banii europeni.
Episoade
Firmele de consultanță au câștigat mai mult de jumătate de miliard de euro din banii europeni post pandemie/ În România secretomanie și conflicte de interes
Firmele internaționale de consultanță vor câștiga cel puțin 300 de milioane de euro din Fondul de redresare post-pandemie pus la dispoziție de Comisia Europeană, potrivit unei noi cercetări realizate de Follow the Money
România a inclus în PNRR măsuri pe care oricum era obligată să le ia
Cel puțin șapte țări, printre care și România primesc bani din fondul european de redresare și reziliență pentru simplul fapt că vor transpune directive europene pe care oricum erau obligate să le implementeze.
Banii post-COVID: Schema serviciilor de consultanță
Schema contractelor de consultanță pe fonduri europene este larg răspândită în UE și a intrat pe radarul Parchetului European. Unele state au apelat la consultanți când au redactat planurile naționale pe care le-au trimis la Bruxelles. În unele situații, aceleași companii de consultanță sunt cele care sunt contractate să implementeze reformele din PNRR.
Banii post-Covid. Beneficiarii reali scapă de transparență
În timp ce riscurile de fraudă și corupție sunt peste medie în cazul fondurilor europene, primele zeci de miliarde din Fondul de redresare și Reziliență au fost distribuite și unele state membre europene au făcut, practic, imposibilul să aflăm la cine ajung în final banii.
Miliardele de euro arse pe mașini hibride
Producătorii de automobile sunt printre cei mai mari beneficiari ai Fondului European de Redresare și Reziliență, în valoare de peste 700 de miliarde de euro. Pe hârtie, banii puși la dispoziție industriei auto sunt investiți în modele ecologice care să ajute mediul.
Comisia Europeană ține la secret mii de documente despre miliardele de euro din Mecanismul de Redresare
Comisia Europeană și statele membre UE, printre care și România, au negociat în spatele ușilor închise cu privire la modul de cheltuire a fondului de redresare COVID-19 în valoare de 723,8 miliarde de euro. Un grup de jurnaliști din 14 state au solicitat documentele, mailurile și procesele verbale ale acestor negocieri, dar Comisia a refuzat să divulge informațiile.
Controlul miliardelor de la Bruxelles
Uniunea Europeană a creat un fond de redresare în valoare de 723,8 miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să-și stimuleze economia după pandemie. Totuși, există o lipsă de supraveghere democratică a modului în care vor fi cheltuite aceste miliarde europene.
Pe aceeasi tema
Kremlin Leaks: Moscova pompează peste 1 miliard de euro pentru propagandă și manipulare
Documente scurse de la administrația prezidențială a Rusiei dezvăluie că peste 1 miliard de euro au fost alocați de Kremlin pentru războiul informațional, alegerile prezidențiale de la Moscova şi supravegherea şi integrarea zonelor ocupate de Rusia în Ucraina.
Observatorul Crimei Organizate și al Corupției. Ediția regională nr. 11. De la asasinatul organizat al unui jurnalist în Olanda până la un videoclip deepfake folosit în alegerile parlamentare din Slovacia
În Slovacia, un videoclip deepfake a fost utilizat în perioada premergătoare alegerilor într-o încercare de manipulare a votului. Polonezii din Olanda au organizat asasinatul unui jurnalist care raporta despre traficul de droguri.
Consiliul Fiscal spune că evaziunea fiscală din România e instituționalizată
Colectarea deficitară a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) reprezintă o problemă de securitate economică pentru România și fenomenul evaziunii fiscale este aproape instituționalizat, arată o analiză a Consiliului Fiscal, publicată la finalul anului 2023.