Planul Național de Redresare și Reziliență a fost scris de guvernul României cu consultanță de la Banca Mondială (BM). Factura experților BM a fost decontată la Bruxelles din fonduri europene. Banca Mondială susține că nu poate lua direct banii europeni pentru reziliență, dar că guvernul sau alte instituții publice pot să deconteze consultanța din PNRR fără nicio problemă. Schema contractelor de consultanță pe fonduri europene este larg răspândită în UE și a intrat pe radarul Parchetului European. Unele state au apelat la consultanți când au redactat planurile naționale pe care le-au trimis la Bruxelles. În unele situații, aceleași companii de consultanță sunt cele care sunt contractate să implementeze reformele din PNRR.

» Investigația pe scurt

-În 2020, Uniunea Europeană a înființat o schemă de finanțare de peste 700 de miliarde pentru a ajuta statele membre să depășească criza generată de pandemie. Fondul de Redresare și Reziliență (FRR) avea să ajungă la state precum România sub formă de granturi și împrumuturi ieftine în schimbul unor reforme economice.

-Statele membre au fost puse să scrie planuri naționale (în România e vorba de celebrul Plan Național de Recuperare și Reziliență – PNRR). Ele conțin detalii despre cum vor să facă reforme și cum se vor cheltui banii. Aceste planuri au ajuns la Comisia Europeană pentru aprobare. Potrivit investigațiilor efectuate de Follow the Money, în cooperare cu un grup de jurnaliști de investigație europeni, printre care și echipa Context.ro, mai multe state membre au apelat la ajutorul unor consultanți pentru a elabora aceste planuri. În unele cazuri, conflictele de interese sunt deja vizibile. 

-De exemplu, guvernul spaniol a angajat Deloitte pentru a-i furniza informațiile de care avea nevoie pentru a redacta bucata din planul național legată de sectorul energetic. Dar, în aceeași perioadă, Deloitte a lucrat pentru compania petrolieră spaniolă Cepsa, pentru a o ajuta să obțină subvenții de la fondul de redresare.

-Guvernul grec a angajat PricewaterhouseCoopers (PwC) pentru planul său de digitalizare. Apoi, în calitate de membru al unui consorțiu, PwC a reușit să câștige un contract pentru un proiect major de digitalizare în Grecia.

-Comisia a alocat bani pentru a ajuta statele membre să pună în aplicare reformele fondului de redresare: instrumentul de asistență tehnică. Adesea, Comisia Europeană apelează la serviciile unor firme de consultanță în locul expertizei interne a funcționarilor săi publici. Aceștia sunt, de obicei, cele patru mari companii: PwC, Deloitte, KPMG și EY.

-În prima jumătate a anului 2021, Comisia a semnat unsprezece contracte cu firma italiană KPMG Advisory SpA. Dar, în luna iulie a aceluiași an, Comisia a decis să pună firma pe lista neagră pentru „abateri profesionale grave.

–Într-un interviu pentru Context.ro, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a declarat că procurorii pe care îi coordonează investighează de ceva vreme genul acesta de contracte care pot fi unelte pentru afaceri necurate pe bani europeni.

În data de 6 mai 2022, Kyriakos Pierrrakakis, ministrul digitalizării din Grecia, a anunțat semnarea unuia dintre primele mari contracte finanțate din fondul european de reziliență. 51.522.000 euro au ajuns la trei companii: Uni Systems, o firmă software și două companii de consultanță: Real Consulting și PwC Grecia. Contractul avea ca scop digitalizarea managementului financiar public al Greciei, acest contract primind numele de cod „Gov-ERP”. „Ziua de azi reprezintă o piatră de hotar pentru transformarea digitală a statului”, a declarat Pierrakakis. „Gov-ERP, primul proiect IT care va fi finanțat din Fondul de Redresare, va fi încă un factor care va contribui la consolidarea transparenței, responsabilității și, de asemenea, a cifrelor fiscale ale țării”.

Transformarea digitală este unul dintre obiectivele importante ale fondului de redresare și reziliență: cel puțin 20 de procente din bugetul alocat unui stat membru ar trebui folosite pentru tranziția digitală. Înainte să ceară fonduri, țările europene trebuie să explice într-un plan național pe ce plănuiesc să cheltuie banii și ce fel de reforme promit să ofere în schimb. 

Proiectul „Gov-ERP”, prescurtare de la Government Enterprise Resource Planning (Planificarea Resurselor Întreprinderiilor Guvernamentale), e parte a componentei 4.2 în planul de redresare și reziliență a Greciei, trimis la Bruxelles pe data de 27 aprilie 2021. Ca toate planurile de acest fel, conținutul schiței acestuia a fost discutat în detaliu între Atena și Bruxelles înainte de a fi înscris în mod oficial. Dar o investigație realizată de Follow the Money și partenerii săi implicați în proiectul #RecoveryFiles a dezvăluit faptul că planurile pentru Gov-ERP nu au fost schițate doar de funcționarii publici greci. 

A mai fost implicat un participant în crearea schiței pentru strategia digitală din planul Greciei: PwC Grecia. Un membru al consorțiului căruia i s-a atribuit contractul pentru a conduce reforma Gov-ERP a fost, de asemenea, implicat în elaborarea planului de redresare și reziliență al țării; Plan prin care guvernul elen se angajează să realizeze această reformă.

Implicarea PwC Grecia este confirmată implicit de Comisia Europeană într-un răspuns la o cerere de informații publice formulată de un cetățean italian pe platforma Asktheeu.org. El a cerut corespondența Comisiei cu companiile de consultanță precum PwC. Comisia nu i-a pus la dispoziție documentele, dar a trimis o listă cu titlurile documentelor. Câteva dintre aceste titluri sugerează că PwC a comunicat în mod direct cu Comisia Europeană în ceea ce privește planul Greciei, în numele ministrului guvernanței digitale. 

Documentele au titluri precum: „E-mail scris de PwC cu Ministerul Guvernanței Digitale, în copie, pentru a clarifica o anumită întrebare privind proiectul de măsuri” sau „Depunere de către PwC a unor fișe/materiale actualizate legate de schițele PNRR cu Ministerul Guvernanței Digitale, în copie. Atașări (șase fișiere în total): dosarele se referă la măsuri aflate în dezbatere în cadrul PNRR.”

Implicarea PwC în redactarea planului grecesc a fost dezvăluită pe profilul de LinkedIn al unui angajat PwC Grecia, Paris Bayias, care a declarat că în perioada Octombrie 2020 și August 2022 a fost „șef de echipă al formațiunii pentru proiectele digitale din planul de redresare și reziliență (transformarea digitală etc.) și membru al echipei de redactare a planurilor (2020-2021)”.

Cu o lună înainte de semnarea contractului Gov-ERP, președintele companiei PwC Grecia, Marios Psaltis, s-a lăudat cu implicarea PwC Grecia în conceperea planului ce a fost trimis la Bruxelles. „Suntem mândri pentru că, reprezentând PwC Grecia, am avut oportunitatea de a susține guvernul elen în pregătirile planului de redresare și reziliență, unul dintre primele depuse și evaluat pozitiv de către Comisia Europeană”, a declarat Psaltis la Forumul Economic Internațional din Delphi. „În același timp, oportunitatea pe care o vom avea de a coopera cu autoritățile statului și cu organismele din sectorul privat pentru implementarea planului este de o importanță deosebită pentru noi, întrucât noi contribuim și mai dinamic la rezolvarea problemelor importante ale țării, creând încredere prin construirea unor rezultate de lungă durată”, a adăugat președintele PwC Grecia.

Compania PwC nu a vrut să comenteze legat de acest subiect.

Ministerul elen de finanțe a spus, în răspunsul către echipa #RecoverFiles, că „nu se arată niciun conflict de interese” deoarece PwC a fost angajat doar pentru a scrie textul final când proiectele au fost deja aprobate. 

Ministerul Guvernanței Digitale a răspuns printr-o scrisoare semnată de Stavros Astehenidis, președintele agenției executive a ministerului, Information Society S.A., că proiectul Gov-ERP a fost creat acum „mulți ani”, mai exact în septembrie 2010. „Bazându-ne pe cele mai sus menționate, este de înțeles că proiectul este atemporal, a fost creat și început din momentul în care a fost anunțat, cu mult înainte de crearea PNRR, rezultând că orice afirmație legată de implicarea PwC în a da forma finală listei de proiecte incluse în componenta de Transformare Digitală a Planului Național de Redresare și Rezilientă nu e validă.

Asthenidis a subliniat faptul că consorțiul a semnat o declarație care privește evitarea conflictelor de interese și că acest proces „a fost condus normal și legal la fiecare etapă a procesului de alegere și executare a contractului acestui proiect”.

Curtea Europeană de Conturi a stabilit recent că utilizarea consultanței private de către Comisia Europeană pentru îndeplinirea sarcinilor publice aduce riscuri, inclusiv riscul de potențiale conflicte de interese. „Comisia nu monitorizează, gestionează sau atenuează suficient aceste riscuri la nivel corporativ”, au spus reprezentanții Curții într-un raport publicat la sfârșitul lunii iunie.

Companiile de consultanță își oferă serviciile pentru a ajuta companiile să primească acces la fonduri, precum a făcut Deloitte într-o reclamă video: „Deloitte te poate ajuta la fiecare pas din călătoria ta transformațională. De la cereri de fonduri, la implementări de proiecte. Ne-am angajat să ajutăm statele membre și companiile să profite de această oportunitate unică”.

Un alt videoclip de la aceeași companie sugerează că serviciile de consultanță care au legătură cu proiectele din PNRR reprezintă investiții substanțiale în publicitate: Deloitte a comandat un film scurt de 14 minute, regizat de Michele Placido.

Nu doar companiile private au intrat în schema consultanței pentru fondurile europene post-Covid. În România, PNRR a fost elaborat cu ajutorul experților Băncii Mondiale (BM). Într-un răspuns oficial, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) susține că, în 2021, a semnat un memorandum de colaborare cu Banca Mondială pe o durată de șase ani. În baza acestei înțelegeri, BM a oferit serviciile de consultanță în redactarea PNRR. „În special pe partea de calculare a costurilor pentru proiectele ce urmează a fi finanțate”, a menționat ministerul în răspunsul oficial (citește aici răspunsul integral), fără a preciza costul serviciilor. Pe de altă parte, BM susține altceva, mai exact, că a oferit „asistență și consiliere în legătură cu PNRR, cu accent pe consolidarea capacității ministerului de a monitoriza punerea în aplicare a PNRR” (vezi aici răspunsul integral al BM). Nici BM nu a dezvăluit cât au costat serviciile de consultanță, dar a precizat că acestea nu au fost plătite de MIPE. În schimb, a detaliat că au fost plătite de Comisia Europeană prin Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformei Structurale (DG Reform). Adică, tot din fonduri europene, doar că de la Bruxelles.

Am întrebat Banca Mondială cum va evita un posibil conflict de interese, adică să devină și beneficiar al fondurilor pentru care a consiliat guvernul cum să le cheltuiască. Într-un răspuns ușor neclar, reprezentanții BM susțin că instituția nu va avea acces direct la granturile finanțate din fonduri europene, fie ele și cele din PNRR. După un schimb de mailuri, reprezentanții BM au revenit și au menționat că guvernul poate să deconteze serviciile de consultanță, chiar și din PNRR, adică tocmai programul la care experții băncii au ajutat în faza de proiect. 

„Banca Mondială, în calitate de organizație internațională, nu poate avea acces la fondurile structurale și de investiții ale UE, inclusiv la Fondul de redresare și de reziliență (RRF), care sunt destinate a fi accesate doar de statele membre ale UE”, au precizat reprezentanții BM inițial. Apoi au revenit cu această precizare: „În România, guvernul a comandat servicii de asistență tehnică de la Banca Mondială pentru consolidarea capacității instituționale în vederea implementării unor reforme-cheie, unele dintre acestea fiind incluse, de asemenea, ca obiective și etape în Planul național de redresare și reziliență al României. Ca atare, guvernul poate plăti aceste servicii utilizând resursele disponibile, inclusiv bugetul de stat, FRR al UE sau fondurile programului, după caz.” (Vezi aici al doilea răspuns al BM către Context.ro)

MIPE a mai explicat că BM, prin acordul de consultanță pe PNRR, și-a „asumat și un angajament ferm de a oferi asistență autorităților române în implementarea reformelor și priorităților de investiții asumate în documentele de programare naționale. „Tot ministerul a precizat că fondurile totale pe care le-a estimat pentru serviciile de consultanță se vor ridica la 240 de milioane de euro. 

În trecut, BM a primit contracte decontate din fonduri europene. Un raport oficial arată că, spre exemplu, la finalul anului 2015, BM primise 32 de milioane de euro pentru serviciile din consultanță, sursa banilor fiind fondurile europene. Nu era singură pe lista consultanților: Banca Europeană de Investiții – 7.9 milioane de euro, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 7.4 milioane de euro. 

MIPE a explicat pentru Context.ro că și în cazul PNRR poate apela la serviciile de consultanță ale Băncii Mondiale, BERD și BEI.

Parchetul European investighează contractele de consultanță plătite din fonduri europene. Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi a declarat într-un interviu pentru Context.ro că procurorii europeni au pe masă astfel de cauze. Nu s-a referit în mod specific la contractele de consultanță din fondul european de reziliență. „Nu neapărat consultanța în sine este nelegală, ci procedura de atribuire a contractelor sau poate finalizarea, pentru că sunt situații în care, deși se plătește o consultanță, în realitate nu are loc nicio consultanță, ci doar are rolul de a crea un circuit financiar pentru spălarea banilor”, a declarat Kovesi. Vezi aici declarațiile integrale.

În Olanda, consultanții n-au avut succes. Experții McKinsey au încercat să-și vândă serviciile guvernului olandez care a refuzat colaborarea. Din corespondența oficială reiese însă că McKinsey, care are o prezență puternică și în România, a ajutat „un număr de țări europene cu planurile lor de redresare”. Totuși, McKinsey nu vrea să divulge numele acelor țări, invocând dreptul la confidențialitate al clientului.

Publicația franceză Le Canard Enchaîné a dezvăluit că, în aceeași lună în care McKinsey lua legătura cu guvernul olandez, avuseseră deja succes în Franța. Ministerul agriculturii din Franța i-a angajat pentru servicii de consultanță legate de planul de redresare, „Plan de Relance”, o inițiativă națională care, mai târziu, a devenit planul de redresare și reziliență al Franței. 

N-au fost singurii. Roland Berger, Capgeminin, EY, PwC, toate au oferit servicii legate de construirea planului. Un raport guvernamental publicat pe 10 octombrie 2022 arată că statul francez a semnat în 2021 contracte de consultanță în valoare de 10 milioane de euro și încă 2,9 milioane de euro pentru prima jumătate a anului 2022.

În Spania, se poate susține că acest conflict de interese a avut loc. În ianuarie 2021, o agenție guvernamentală a dat companiei Deloitte España SL un contract de 280.000 de euro pentru “toate acele activități legate de pregătirea și justificarea conținutului propunerilor energetice pentru Planul de Redresare, Transformare și Reziliență”.

Dar guvernul spaniol nu e singurul client al companiei Deloitte. În aceeași perioadă în care Deloitte era implicată în conceperea capitolului „energie” al planului de redresare al Spaniei, compania petrolieră spaniolă Cepsa i-a angajat pe Deloitte ca să ajute compania să facă rost de subvenții din fondul de redresare. Deloitte pregătește anualul Studiu Macroeconomic asupra Impactului Sectorului Energiei Eoliene. Este plătită de Asociația Afacerilor cu Energie Eoliană formată din cele mai mari companii de energie electrică. 

Agenția guvernamentală spaniolă a angajat Deloitte să scrie capitolul pe energie în timp ce compania era consultantul mai multor societăți din sectorul de energie care sunt potențiali beneficiari ai fondurilor. Deloitte a refuzat să răspundă întrebărilor adresare de reporterii #RecoveryFiles. 

Reprezentanții agenției spaniole au precizat într-un e-mail că planul spaniol a fost „creat în întregime de personalul Secretarului de Stat pentru Energie, în special de către personalul IDAE”. Un purtător de cuvânt a adăugat: „Această companie (n.r. Deloitte) nu a participat în crearea schiței PNRR, dar a oferit asistență tehnică în adunarea informațiilor”.

Totuși, chiar și colectarea informațiilor poate fi un mod de a influența. În 2020, Ombudsmanul European a investigat modul în care Consiliul European a angajat compania BlackRock pentru un studiu legat de regulile bancare europene, în timp ce „compania are în mod evident un interes în dezvoltarea viitoarelor reglementări europene care vor avea impact asupra ei și a clienților săi”.

„Simplul fapt că ai un interes financiar legat de piața asupra căreia rezultatele studiului ar putea avea un impact ar putea fi suficient pentru a susține că acolo există un conflict de interese care ar putea afecta în mod negativ executarea contractului care este real și nu doar ipotetic”, a spus Ombudsmanul European despre cazul BlackRock. „Acest lucru se datorează faptului că Comisia are nevoie ca acest studiu să fie realizat în mod independent pentru a informa și a servi un proces care trebuie să fie în interesul Uniunii și nu al unui interes special”.

Acest caz a subliniat că profiturile din acest contract s-ar putea să nu fie mereu principalul obiectiv pentru o consultanță. Ombudsmanul a spus că BlackRock, care și-a oferit serviciile la un preț foarte mic, „s-ar putea să fi căutat să câștige acest contract pentru că îi oferea o oportunitate de a influența și a dobândi noi înțelesuri, din interior, a felului în care se creează politicile în Comisie, în ariile care afectează interesele lor.”

În Slovacia s-a întâmplat ceva similar. Ministerul slovac de finanțe a semnat un contract pro bono cu McKinsey, în luna octombrie a anului 2020. Conform contractului, McKinsey a oferit ministerului slovac serviciile sale din „motive altruiste, pentru a ajuta clientul să rezolve una dintre cele mai grave provocări umanitare, pe bază pro bono și fără a avea așteptări de a primi în schimb vreun beneficiu sau tratament preferențial de orice fel de la client. ”Ministerul a subliniat faptul că „varianta finală a materialului a fost responsabilitatea Ministerului de Finanțe a Republicii Slovace”.

În Slovenia, Ministerul Economiei și Turismului a angajat o companie de consultanță ca să-i ofere o estimare a costurilor pentru renovarea hotelurilor de trei și patru stele. Rezultatul a fost un program de subvenții de 69 de milioane de euro pentru construirea, reconstruirea și renovarea hotelurilor. Compania de consultanță este Hostin d.o.o. și este condusă de fostul secretar de stat Peter Vesenjak. La momentul în care se elabora planul sloven, Hosting d.o.o. deținea hotelul de trei stele Mitra din Ptuj. Hotelul a fost vândut, în decembrie 2021, pentru a plăti datoriile companiei.

Guvernul italian a folosit și el consultanță pentru a face rost de informații. În martie 2021, Ilsole24ore a raportat faptul că guvernul Mario Draghi i-a angajat pe cei de la McKinsey pentru 25.000 de euro în contextul construirii planului național italian. În aceeași zi, Ministerul Finanțelor italian a publicat o declarație pentru a clarifica faptul că McKinsey „nu e implicat în definitivarea proiectelor PNRR”. În schimb, McKinsey a fost angajat pentru a realizat un studiu comparativ al planurilor naționale din alte țări. 

Companiile de consultanță au o a doua conductă de bani la care se pot conecta. Pot accesa banii europeni prin Comisia Europeană, prin Instrumentul de Asistență Tehnică (IAT). Sunt disponibile 854 milioane de euro din anul 2021 până în 2027. Statele membre pot solicita Comisiei ajutor tehnic, care poate veni sub forma unor consultanți privați. Banii sunt plătiți de la Bruxelles, dar consultanța e livrată în țara membră. Statele membre pot obține această expertiză după ce trimit o cerere la Bruxelles. Aproximativ 60% din cererile aprobate în prima rundă de IAT (2021) au fost legate de implementarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență.

În Belgia, ministerul finanțelor a cerut sprijin din partea Comisiei pentru un proiect intitulat „Îmbunătățirea conformității și a siguranței fiscale prin construirea pe baza informațiilor schimbate internațional și a conformității în operare”. Comisia a selectat compania PwC pentru a oferi asistență tehnică în acest caz.

Anul trecut, Comisia Europeană a finanțat servicii de consultanță privată pentru a ajuta cu implementarea măsurilor PNRR promise în 19 state membre. Contractarea consultanților privați de către Comisia Europeană este în creștere. În 2016, contractele pentru programul “Sprijin pentru servicii de reformă structurală” erau în valoare de 2,4 milioane de euro, în 2021 au ajuns la 51,5 milioane de euro.

Una din companiile pe care Comisia Europeană le-a angajat este KPMG Adivisory S.p.A, divizia italiană a firmei de contabilitate multinațională. A avut 11 contracte în Italia, cu nume de proiecte precum „Abordări bazate pe date pentru analiza riscului de evaziune fiscală” sau „Sprijin pentru digitalizarea gestionării cazurilor de insolvență”. În prima jumătate a anului 2021, Comisia a oferit companiei 13 contracte în valoare de 3,7 milioane de euro. Totuși, în vara aceluiași an, percepția Comisiei asupra companiei KPMG Advisory S.p.A s-a schimbat. Pe 13 iulie 2021, Comisia a decis să excludă KPMG Advisory S.p.A de la a mai primi alte fonduri UE până la mijlocul lunii ianuarie a anului 2023. Motivul: „abatere profesională gravă”.

Ce greșeli ar fi făcut KPMG Adivsory S.p.A este încă neclar. Baza de date care arată excluderea companiei de la fondurile EU menționează doar articolul 136 alin.1(c) din Regulamentul Financiar, ceea ce înseamnă că un pas greșit poate fi orice, de la „încălcarea drepturilor de proprietate”, până la „încercarea de a obține informații confidențiale care pot oferi avantaje necuvenite în procedura de atribuire”.

Compania cu sediul în Milano a apelat la Curtea de Justiție cu o cerere de a anula decizia Comisiei.

foto deschidere: Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene (sursa: Consiliul European)