Miliardele de euro arse pe mașini hibride

Producătorii de automobile sunt printre cei mai mari beneficiari ai Fondului European de Redresare și Reziliență, în valoare de peste 700 de miliarde de euro. Pe hârtie, banii puși la dispoziție industriei auto sunt investiți în modele ecologice care să ajute mediul. O investigație jurnalistică transfrontalieră a descoperit că banii europeni pentru care industria auto s-a bătut ar urma să susțină intens modelele hibrid, care nu sunt la fel de benefice pentru mediu precum cele 100% electrice. Datele preliminare arată că revoluția electrică va fi întârziată și că motoarele clasice vor rămâne pe piață și în următorii ani.

În plină carantină mondială, în primăvara lui 2020 lobby-ul european din domeniul auto a construit o delegație impresionantă cu un scop precis. Președinții Fiat Chrysler, Jaguar Land Rover, Scania AB, Volkswagen și mulți alți șefi din domeniu s-au adunat pentru o întâlnire care sperau să poată contribui la revigorarea industriei lor. Măsurile anti-Covid au dus la închiderea fabricilor de automobile. Organizația umbrelă a marilor producători de automobile, ACEA, a calculat o pierdere de 2,4 milioane de vehicule. Vânzările au scăzut cu peste 95% pe principalele piețe din UE. „Un colaps aproape total”, potrivit directorului general al ACEA, Eric-Mark Huitema.

Din fericire pentru Huitema și colegii săi, la ședința de criză au luat parte actori importanți: comisarul european pentru comerț, Thierry Breton, precum și Frans Timmermans, însărcinat cu Pactul Verde al UE. 

Bruxelles-ul mai avea doar câteva săptămâni până la prezentarea oficială a unui pachet european de stimulente: un Fond de Redresare și Reziliență (FRR) în valoare de 723,8 miliarde de euro. Cu bani împrumutați de pe piețele financiare, Comisia Europeană spera să tragă Europa atât prin provocările economice cauzate de epidemia de Covid, cât și să se asigure că statele membre vor investi într-un viitor ecologic și digital.

Așa că la întâlnirea din mai 2020, șefii industriei auto au fost mai mult decât motivați să se asigure că Comisia Europeană le va auzi mesajul: au nevoie de stimulente financiare puternice pentru ca fabricile să se redeschidă și angajații să-și păstreze jobburile. În schimb, ei au promis ceva ce știau că factorii de decizie de la Bruxelles așteptau cu ardoare să audă de ani de zile: o flotă mai curată de vehicule în Europa. După cum a spus Sigrid de Vries, secretarul general al lobby-ului pentru aprovizionarea cu automobile CLEPA (European Association of Automotive Suppliers), „toată lumea câștigă, pentru că se răspunde nevoilor presante de mediu, ale industriei dar și ale societății în general”.

La acel moment producătorii europeni nu dădeau semne că sunt hotărâți să facă pasul decisiv spre modelele eco. Însă după summitul privind schimbările climatice de la Glasgow din noiembrie 2021 a devenit clar că constructori precum Volkswagen, Stellantis, Renault și BMW încă intenționează să vândă vehicule pe bază de combustibili fosili până în 2040.

În realitate, lobby-ul industriei auto și al furnizorilor de piese auto este el însuși dornic să rămână la motoarele fosile de modă veche. „Neutralitatea tehnologică” și „combustibilii alternativi” sunt doi termeni des folosiți de aceștia în ultimii ani pentru a se asigura că guvernele vor susține achiziția de  vehiculele 100% electrice. Astfel, prin politicile existente, dar și cele viitoare, va fi mai ieftin pentru ei să producă motoare termice.

De exemplu, vehiculele hibride de tip plug-in aparțin „soluțiilor ecologice” care au fost promovate des, deoarece sunt capabile să funcționeze atât pe combustibil, cât și pe energie electrică. Cu ele trasportul devine mai ecologic prin utilizarea energiei electrice, dar permit utilizarea combustibililor fosili sau a „combustibililor sintetici” experimentali atunci când este mai convenabil. Potrivit industriei, această tehnică ar permite o „tranziție” lină într-o nouă zonă ecologică.

Este un narativ pe care Bruxelles-ul l-a urmat și în 2020, când a fost creat Fondul de Redresare și Reziliență. Fundația germană de cercetare Wuppertal Institute, împreună cu think tank-ul european pentru climă E3G, a făcut o evaluare a programelor de redresare în 17 state membre. Potrivit acestora, cifrele arată că sectorul mobilității reprezintă cea mai mare parte a investițiilor de redresare în UE, cu un total de 109 miliarde de euro. Vehiculele hibride au reușit să facă parte din acest flux de bani, deoarece Comisia Europeană le-a considerat „ca oferind o contribuție substanțială la schimbările climatice”.

O PORTIȚĂ

Organizațiile de mediu au criticat prevederile legate de industria auto de la bun început.  Potrivit Iuliei Poliscanova, de la Transport & Environment, un ONG axat pe mobilitate curată, factorii de decizie europeni au folosit standarde vechi care s-au dovedit cel puțin îndoielnice în trecut. În 2014, Comisia Europeană a adoptat o modalitate de testare și certificare a vehiculelor hibride. “Pe atunci nu exista nicio dovadă cu privire la modul în care aceste mașini se comportau în lumea reală”, își amintește ea. „Dar până în 2020, existau din ce în ce mai multe dovezi că, în realitate, vehiculele hibride nu se ridicau la înălțimea promisiunilor pe care se bazau reglementările. O mare parte a problemei este modul în care sunt construite aceste vehicule: partea electrică este destul de slabă și nu poate produce suficientă putere pentru distanțe lungi. Nici pentru conducere dinamică, cum sunt navetiștii de acasă la locul de muncă. Deci, în realitate, mașinile hibride își capătă adesea puterea de la motorul cu ardere internă.”

Deputatul german Damian Boeselager a fost implicat încă de la început în negocierile privind FRR. El s-a interesat în mod special de acest fond, deoarece credea că ar putea pregăti Uniunea Europeană pentru viitor, atâta timp cât planul ar fi fost realizat corect. El era convins la acea vreme că că vehiculele hibride nu vor face parte din acest plan. Deputatul vede vehiculele hibride drept o „investiție din trecut”.

Boeselager subliniază că deja înainte ca epidemia Covid să apară în Europa, existau mulți indicatori că, în practică, investițiile în mașini hibride nu au făcut nicio diferență semnificativă pentru mediu. O investigație BBC  din noiembrie 2018 a arătat că majoritatea prorietarilor de hibride nu le încărcau, adică se bazaut mult pe motoarele clasice. Doi ani mai târziu, în septembrie 2020, a fost lansată o cercetare similară a Consiliului Internațional pentru Transport Curat (ICCT). Pe baza noilor cifre care arată emisiile reale ale vehiculelor hibride, Comisia a ajuns la concluzia că sunt aproape la fel de poluante precum cele clasice.

Cu toate acestea, eforturile lui Boeselager, împreună cu Partidul Verde, de a încerca să se asigure că vehiculele hibride vor fi excluse ca „investiții ecologice” în cadrul FRR au eșuat. „În mod explicit, nu am pus aceste vehicule pe lista investițiilor pe care Comisia le-ar considera eligibile pentru a fi etichetate ca fiind ecologice”, spune el, încă frustrat de parcursul evenimentelor. Parlamentarul a arătat că cei de la Comisia Europeană au găsit o chichiță birocratică așa că hibridele au intrat pe lista de investiții.

PLANURI NAȚIONALE

Rezultatul este vizibil în planurile naționale ale celor mai puternice două state membre ale UE, care au și o industrie auto uriașă. Planul german este în mare parte o reambalare a unui pachet de stimulare anterior al guvernului cancelarului de atunci, Angela Merkel – un program pe care ministrul-președinte bavarez Markus Söder l-a numit „un pachet auto mare”. Din cele 5,4 miliarde de euro pentru „mobilitatea favorabilă climei” din acest plan, doar 227 de milioane sunt alocate industriei trenurilor. Restul sunt pentru sectorul auto. Aproape 1,1 miliarde de euro sunt bugetați pentru subvenționarea achizițiilor de mașini hibride de tip plug-in.

În Franța, guvernul și-a stabilit încă din mai 2020 propriul plan de ajutor de 8 miliarde de euro pentru sectorul auto național. Când regulamentul european privind FRR a fost adoptat câteva luni mai târziu, guvernul a transferat unele dintre aceste măsuri în planul său major de redresare în valoare de 100 de miliarde de euro, numindu-l „France Relance”. În timp ce cea mai mare parte a banilor pentru industria auto a fost asigurată din fonduri proprii, vehiculele cu emisii mai mici de dioxid de carbon vor fi finanțate cu bani europeni. Planul național a fost aprobat oficial de Comisia Europeană în iunie 2021. 

Franța a plătit 1,3 miliarde pentru a finanța așa-numitul „bonus ecologic” pentru autoturisme, dintre care 885 de milioane au provenit de la UE (68%). Guvernul francez stabilise în 2020 că cei care cumpărau mașini electrice urmau să primească până la 7.000 de euro și 2.000 de euro pentru cele hibride plug-in. Aceste subvenții au fost reduse în iulie 2021 la 6.000 euro, pentru electrice, și 1.000 euro, pentru hibride. Planul francez va finanța 100% din «ecologizarea» flotei de vehicule guvernamentale, adică un buget 155 de milioane de euro, care include și hibridele. 

Aceste măsuri au dus la un salt spectaculos al vânzărilor de mașini hibride în Franța în 2020, comparativ cu 2019, de 300%. În 2021, s-a mai produs un salt de 85%, comparativ cu vânzările din 2020.

CRITICĂ

În timp ce miliardele de la Bruxelles stimulează puternic vânzările de hibride, Comisia Europeană a început să-și schimbe singură politicile. Potrivit Reuters, comsia intenționează să-și înăsprească metodele de calculare ale emisiilor auto. Deciziile vin ca urmare a unor rapoarte care arată că acet tip de autovehicule nu reduc poluarea. Acest lucru ar însemna că producătorii de automobile trebuie să vândă mai multe vehicule electrice pentru a îndeplini obiectivele UE în materie de emisii și pentru a evita amenzile potențial uriașe.

De asemenea, în afara Bruxelles-ului, nu toată lumea a fost mulțumită de insistența asupra modelului hibrid. Guvernul olandez, o țară fără o industrie auto substanțială proprie, dar cu mulți șoferi de vehicule franceze și germane, ar prefera să se treacă mai repede la mașini complet electrice, deoarece ar reduce emisiile lor cu efect de seră. Și alte state membre, cum ar fi Belgia, Irlanda și Danemarca, s-au răzgândit recent (sau sunt în curs de a se răzgândi) cu privire la stimularea achiziției de hibride.

Poliscanova (Transport & Environment) crede că încercarea Comisiei Europene de a rezolva problema este un lucru bun. „Dar textul actual al Comisiei va acționa de abia la sfârșitul anilor 2020, astfel încât va dura ani de zile până când politica va fi efectiv schimbată. E prea târziu. Ei rezolvă problema atunci când problema se termină și când vehiculele complet electrice vor fi mai populare oricum. Acum, producătorii auto fac presiuni pentru ca hibridele să fie vândute încontinuare.” Ea se teme că, permițând ca banii FRR să fie cheltuiți pe hibride, Bruxelles-ul riscă să piardă încrederea publicului. „Sunt bani publici care ar fi putut merge și către industria hotelieră, de exemplu, care a suferit din greu în timpul pandemiei. În schimb, sunt bani în parte cheltuiți pe mașini care de fapt încă produc o mulțime de gaze cu efect de seră. Acest lucru poate provoca reacții negative.”

În Germania, de exemplu, organizațiile de mediu nu au fost singurele care au criticat planul german ca fiind dezordonat. În martie 2021, oameni dintr-o organizație de lobby a industriei cinematografice germane au descoperit proiectul de plan al guvernului pe internet și s-au enervat când au văzut că industria lor puternic afectată nu va primi bani. Într-o scrisoare adresată Ministerului Economiei s-au plâns că planul de rederesare german părea să fie în mare parte „rezervat industriei auto”. 

RESTUL EUROPEI

Cu toate acestea, Fondul de Redresare și Reziliență stimulează în multe state membre tranziția către vehicule complet electrice. Miliarde sunt rezervate infrastructurii pentru încărcarea mașinilor, dar și dezvoltării și vânzărilor de mașini electrice. Potrivit europarlamentarului Boeselager, aceasta este o tranziție bună și utilă. În Polonia, fostul ministru al Mediului, Marcin Korolec, avertizează că trecerea la mașini mai ecologice în Europa de Vest va duce la o creștere în vânzari a mașinilor cu combustie la mâna a doua în Europa de Est, deoarece vor fi vândute la prețuri mai mici. Iar în Republica Cehă, un purtător de cuvânt al Ministerului Industriei și Comerțului spune că planul național de redresare al Cehiei nu va sprijini achiziționarea de mașini hibride deoarece „Comisia Europeană a dorit doar ca mașinile electrice cu baterii să fie sprijinite”.

Cu toate acestea, în multe state membre, banii din planurile naționale au început să fie folosiți. Rezultatele reale vor apărea în următorii ani. În ceea ce privește unele țări, elaborarea unor planuri frumoase este un lucru, dar punerea lor în aplicare este cu totul altceva, mai ales atunci când greșelile și chiar corupția sunt pericole reale. 

România, de exemplu, intenționează să investească 580 de milioane de euro în vehicule electrice noi pentru transportul public. Alte 165 de milioane de euro vor fi cheltuite pentru stațiile de încărcare din toată țara.  România are însă o performață slabă când vine vorba de finațările europene din cauza proastei administrări. Cele mai recente cifre arată o rată totală de cheltuire a fondurilor UE de 48,7%. De exemplu, din cele 9 miliarde de euro alocate în perioada 2014-2020 pentru investiții în infrastructură precum autostrăzi, România a cheltuit 4,2 miliarde. În plus, Comisia Europeană plasează România în fruntea listei țărilor care fraudează fondurile UE. Potrivit unui raport oficial, în 2020 au existat 237 de nereguli ale raportorilor care au reprezentat granturi UE de 166.638.436 de euro.

SCANDALUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE

Între timp, în Spania, premierul Pedro Sánchez a anunțat în aprilie 2021 că 13,2 miliarde de euro din banii FRR vor fi alocați pentru a ajuta sectorul auto. „Scopul este de a crea în Spania ecosistemul necesar pentru dezvoltarea și fabricarea vehiculelor electrice și de a transforma țara noastră în centrul european pentru electromobilitate”, a spus el. Deși procesul de acordarea a granturilor abia a început, procesul de licitație al unora dintre programele menite să ajute sectorul auto a provocat deja controverse.

Sánchez a semnat un articol în ziarul El País, datat 7 martie 2021, în care a anunțat formarea unui consorțiu public-privat al guvernului cu Grupul Volkswagen și Iberdrola pentru a înființa o fabrică de baterii . Cu trei zile mai devreme, ministrul spaniol al industriei, Reyes Maroto, făcuse același anunț public. Inițiativa face parte din planul național, al cărui buget maxim de granturi va fi de 1,4 miliarde euro sub formă de împrumuturi și de 1,5 miliarde euro sub formă de subvenții până în 2023.

Declarații publice ale premierului Spaniei și ale ministrului industriei par să încalce normele legislației spaniole și europene privind achizițiile publice. De fapt, criteriile pentru solicitarea acestor granturi mari au fost publicate anul trecut, pe 28 decembrie, în Monitorul Oficial al Spaniei, la nouă luni după ce Pedro Sánchez a anunțat numele unora dintre beneficiari.

Europarlamentarul Luis Garicano consideră că aceste evenimente reprezintă un scandal absolut. „Nu poți să premiezi în mod arbitrar un astfel de proiect. Nu cred că este corect și nu cred că este deloc în concordanță cu normele UE”, le-a spus el reporterilor „Recovery Files”. Un purtător de cuvânt al Ministerului Industriei, care este responsabil pentru punerea în aplicare a planului de dezvoltare și producție a vehiculelor electrice a asigurat că „acesta va fi întotdeauna acordat pe o bază competitivă”. El a adăugat: „Oricine care are un plan îl poate prezenta, inclusiv consorțiul Volkswagen și Iberdrola”.

A contribuit Mircea Varlam

• sursa foto deschidere: Shutterstock