Firmele de consultanță au câștigat mai mult de jumătate de miliard de euro din banii europeni post pandemie/ În România secretomanie și conflicte de interes

Firmele internaționale de consultanță vor câștiga cel puțin 300 de milioane de euro din Fondul de redresare post-pandemie pus la dispoziție de Comisia Europeană, potrivit unei noi cercetări realizate de Follow the Money și partenerii săi europeni din rețeaua #RecoveryFiles. Dacă luăm în calcul consultanții IT și firmele de consultanță mai mici, suma totală depășește jumătate de miliard de euro. 

În multe din statele europene a apărut însă problema conflictului de interese în cazul companiilor de consultanță care au lucrat la planurile de reformă din diverse sectoare dar au consiliat și diverse entități publice și private să acceseze banii pe aceste linii de finanțare. În România, în această situație se află Banca Mondială, iar transparența Guvernului României privind beneficiarii finali de bani europeni încă se lasă așteptată.

UPDATE: Dupã ce reporterii context.ro trimis mai multe solicitãri în baza legii 544/2001 guvernul a publicat o listã incompletã a beneficiarilor. Vezi detaliile la finalul textului.

Redresarea post pandemie: Oportunitate unică pentru consultanți

Întrebarea importantă, pe care firma de consultanță Deloitte a pus-o într-un articol publicat în iulie anul trecut despre programul de finanțare post-pandemie al UE de 800 de miliarde de euro, este: „Cu atât de mulți bani disponibili, cum intenționează companiile europene (de consultanță) să valorifice oportunitatea unică oferită de program?” Deloitte publică în mod regulat analize ale NextGenerationEU, pachetul european de stimulare înființat în 2020 pentru a ajuta economiile Europei să-și revină după blocajele induse de pandemie. Pachetul constă, în cea mai mare parte, din Fondul de recuperare și reziliență (RRF), care este unic nu doar prin mărimea sa, de până la 723 de miliarde de euro, ci și prin faptul că UE îl finanțează prin împrumuturi pe piețele de capital – fără să știe cum să-l ramburseze – și că statele membre UE primesc bani doar în schimbul implementării unor reforme.

Dar, așa cum a subliniat Deloitte în articolul său, este nevoie de „efort semnificativ” pentru ca companiile să profite din fond. „Firmele trebuie să înțeleagă programul, logica de alocare și procese formale care trebuie respectate”, a scris Deloitte. Din fericire pentru companiile care au nevoie de îndrumare prin jungla birocratică, Deloitte are „expertiza pentru a vă ajuta să beneficiați de oportunitățile de finanțare apărute”. Deloitte nu doar ajută alte companii să primească bani din Fondul de Reziliență, ci a primit chiar ea sume consistente din fond. Până acum, firmele din grupul Deloitte au primit 34 de milioane de euro. În 2021 și 2022, Deloitte a încasat peste 9 milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a ajuta statele membre să realizeze reformele necesare pentru a primi finanțare din Fondul de Reziliență. În plus, firmele din grupul Deloitte au semnat, doar în Spania, 33 de contracte guvernamentale legate de proiecte finanțate din fondul de reziliență, în valoare totală de 25 de milioane de euro.

Unii dintre concurenții Deloitte s-au descurcat și mai bine, conform datelor agregate de Follow the Money împreună cu partenerii europeni din rețeaua #RecoveryFiles.

Firmele de consultanță globale Accenture, McKinsey, PwC, Capgemini, Ernst & Young, Deloitte, KPMG și Boston Consulting Group au câștigat până în prezent peste 300 de milioane de euro din RRF. Dintre acestea, Accenture este cel mai mare câștigător, cu 82 de milioane de euro.

Conflicte de interese în toată Europa

Deși firmele de consultanță au dreptul să primească finanțare, ca orice altă companie, un articol #RecoveryFiles publicat de Context.ro cu un an în urmă a subliniat riscurile pe care le implică angajarea de consultanți. Investigația a semnalat mai multe potențiale conflicte de interese. De exemplu, în timp ce Deloitte lucra cu guvernul spaniol pentru a ajuta la elaborarea planurilor de reformă a sectorului energetic, a fost angajat și de compania petrolieră Cepsa pentru a o ajuta să obțină bani europeni din fondul de recuperare. Comisia Europeană a pus pe lista neagră KPMG Advisory SpA – divizia italiană a firmei internaționale de contabilitate – pentru „grave abateri profesionale”, după ce o angajase să realizeze reformele cerute de planurile de redresare (așa-numitul ‘suport tehnic’) în mai mult state membre. KPMG a încercat să anuleze decizia de includere pe lista neagră, dar și-a retras anul trecut cazul de la Curtea de Justiție. Tot anul trecut, Comisia a contractat KPMG Deutschland pentru 10 proiecte de suport tehnic în valoare de 4,3 milioane de euro. IBF International Consulting – aflată pe lista neagră a Comisiei Europene timp de câteva luni în 2020 – a primit contracte de 753.622 euro în 2021 și 1.255.876 în 2022 pentru servicii de suport tehnic. Follow the Money a dezvăluit vara trecută că IBF este suspectă de fraudă.

România: Consultanță de la Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății

Anul trecut, Context.ro a semnalat un posibil conflict de interese în cazul Băncii Mondiale, organism care a participat la elaborarea planului național de redresare și reziliență (PNRR). La momentul respectiv, am întrebat Banca Mondială cum va evita un posibil conflict de interese în cazul în care va deveni și beneficiar al fondurilor de redresare. După un schimb de mailuri, reprezentanții Băncii Mondiale au admis că guvernul poate să deconteze serviciile de consultanță, chiar și din PNRR, adică tocmai programul la care experții băncii au ajutat în faza de proiect. 

Pentru reforma pensiilor, obiectiv prevăzut în PNRR, Ministerul Muncii a semnat un contract de 5,8 milioane de euro cu Banca Mondială, după ce a anulat o licitație la care se prezentase un singur ofertant. Tot pentru consultanță în implementarea reformelor asumate prin PNRR, Ministerul Sănătății a încheiat cu OMS un acord de asistență tehnică de peste 21 de milioane de euro.

Ministerul Fondurilor și Proiectelor Europene a precizat că suma totală alocată prin PNRR pentru serviciile de asistență tehnică este de circa 240 de milioane de euro. 

Astfel de cazuri de posibile conflicte de interese au determinat europarlamentari, organizații ale societății civile, Curtea Europeană a Auditorilor și jurnaliști să critice implicarea excesivă a firmelor de consultanță în proiectele finanțate din fondul de redresare. De aceea, este important să știm cât de mult profită de fapt consultanții de acești bani.

Transparența: România încă centralizează datele

În 2020, când fondul de redresare a fost înființat, statele membre nu au fost obligate să publice lista entităților beneficiare. Dar în decembrie 2022, sub presiunea Parlamentului European, guvernele au convenit asupra obligației de a publica cei 100 de destinatari finali care primesc cel mai mare cuantum al finanțării pentru implementarea măsurilor din cadrul mecanismului de reziliență. Deși este o îmbunătățire, înseamnă că doar o parte din destinatarii fondurilor vor fi cunoscuți.

Statul român nu a publicat încă nici aceste date. La solicitările repetate transmise de Context.ro, Ministerul Fondurilor Europene a transmis că informațiile sunt în curs de colectare și centralizare.

“În urma finalizării centralizării acesteia (informației n.r.), vor fi publicate datele privind cei 100 destinatari finali care primesc cel mai mare cuantum al finanțării pentru implementarea măsurilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.”

Comisia Europeană cere statelor membre să facă acest lucru până pe 15 octombrie. „Dacă termenul limită nu este respectat, vom lua măsuri legale”, a declarat comisarul UE Paolo Gentiloni la începutul acestei luni. Dar, de fapt, nu există un astfel de termen legal. Statele membre au convenit doar să își actualizeze datele referitoare la top 100 destinatari ai fondurilor „de două ori pe an”. Asta înseamnă că ar putea publica datele pe 30 și pe 31 decembrie fără să încalce regulamentul UE. O altă problemă a regulamentului este legată de definiția „destinatarului final” ca „ultima entitate care a primit fonduri care nu este un contractant sau subcontractant”, care a dus la includerea pe lista beneficiarilor majori a multor ministere sau agenții de stat.

UPDATE:

Ministerul Fondurilor Europene a publicat un document referitor la top 100 beneficiari ai fondurilor din PNRR pe 9 octombrie. Context a cerut încă din 27 septembrie, pentru a treia oară, aceste informații. După ce ne-am încheiat documentarea, ministerul a publicat un set de date, fără să răspundă cererii noastre. Mai mult, datele publicate sunt incomplete: ele prezintă 100 de contracte, nu 100 de destinatari finali ai fondurilor, așa cum o cere legislația europeană. De exemplu, CNAIR figurează de șase ori în documentul publicat de minister. Datele nu sunt publicate nici pe site-ul Comisiei Europene. Mulțumim cititorilor context.ro care ne-au semnalat apariția acestor date.