Refugiații ucraineni cu dizabilități, în voia sorții: Noi suntem o povară pentru stat

O refugiată ucraineană se chinuie din luna martie să obțină un certificat de handicap în România, în timp ce autoritățile de la București întârzie de luni de zile plata ajutoarelor. Milioane de ucraineni au fost nevoiți să-și părăsească țara după invazia rusă din februarie 2022. Cei mai vulnerabili refugiați care au decis să rămână în România duc o luptă grea pentru a avea o viață decentă.

Viktoriia Novikova, o ucraineancă din Harkov, s-a refugiat în vara anului trecut în capitala României împreună cu fiica sa de 17 ani, Alla. Amândouă au probleme de sănătate și, în Ucraina, erau luate în evidență cu grad de handicap.

“Când a început războiul, ne-a sunat medicul nostru și ne-a spus: unde vreți, plecați, că dacă rămâneți în țară, (…) nimeni nu se mai uită la voi”, își amintește femeia într-un interviu acordat Context.ro.

Cele două au ales să rămână în țara noastră crezând că limba română pe care o vorbesc va fi un avantaj. Însă, după ce statul român a decis să impună condiții pentru a le oferi în continuare sprijin financiar, argumentând că refugiații trebuie integrați, lucrurile s-au complicat.

Viktoriia a participat la un protest al refugiaților și gazdelor la sediul MAI, 25 octombrie 2023

Viktoriia a căutat un loc de muncă, dar a găsit să se angajeze doar ca lucrător în depozite. “Eu, cu ce boală am (…) nu-i de mine să lucrez la depozit. Nu mă primesc acolo. Eu nu pot”, explică ea. “Eu am glaucom, hepatita C, insuficiență mitrală”, spune femeia.

În Ucraina, Viktoriia a fost încadrată cu handicap în urmă cu patru ani, iar în România a fost nevoită să reia întreaga procedură: să facă un dosar medical, apoi să solicite eliberarea unui certificat de la Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.

Pentru că guvernanții au hotărât ca documentele care atestă dizabilitățile eliberate în Ucraina nu sunt suficiente, refugiații sunt nevoiți să treacă printr-un proces birocratic și examinări care se întind pe luni de zile.

Iar în lipsa unui astfel de document, pe care femeia încearcă să îl obțină încă din martie, nu poate depune cererea pentru a primi în continuare sprijinul financiar de la stat.

Neajunsurile cu care se confruntă zilnic și problemele de sănătate pe care le are fiica sa, dar și ea însăși, o fac pe femeie să își piardă speranța. “Eu am ajuns la un moment de plâng noapte, zi, noapte”, spune Viktoriia.

Din când în când mai apelează la ONG-uri, în primul rând pentru medicamente, dar uneori situația devine critică pentru ea și fiica sa și sunt nevoite să mănânce pâine goală.

“Am ajuns la un moment când nu avem cu ce cumpăra un litru de lapte”, povestește femeia. “Statul român a luat o decizie (…) Dacă nu putea să ne ajute sau nu poate, să spună”, zice Viktoriia. “Noi suntem o povară pentru stat. Dar nu suntem vinovați că suntem în așa stare”, continuă ea cu amărăciune.

În Harkov nu mai are casă, a fost distrusă de bombardamentele rușilor la două luni după ce a început războiul. Iar în România, autoritățile eșuează în a-și respecta promisiunile. “Înapoi nu poți să te întorci, în altă parte nu mai poți să te duci, bani nu ai”, explică ea.

“Să nimerim la un specialist e foarte greu. Așteptăm ore întregi, pe urmă ne ducem, ne primesc și dăm analizele. Iarăși așteptăm săptămâni, câte o lună, depunem documentele la Comisie”, povestește Viktoriia despre etapele ce trebuie parcurse pentru a putea obține un certificat de handicap. Urmează apoi alte două luni pentru ca actul să fie eliberat de Comisia de evaluare, mai spune ucraineanca.

Însă Viktoriia a fost încercată de viață cu mult înainte ca războiul să o forțeze să-și părăsească țara.

Povestește oftând că soțul ei a murit când ea era însărcinată cu Alla. Apoi, a primit vestea cruntă că fiica sa are fibroză chistică, o boală pe care o va îndura, cel mai probabil, întreaga viață. În prezent, nu există tratament care să vindece, doar medicație care reduce simptomele și complicațiile.

“Eu o am numai pe dânsa”, spune Viktoriia. Și e tare mândră că Alla e deja studentă în anul doi la UNArte, în București. “Am dat-o foarte mică la școală. La cinci ani am dat-o (…) Ea e cu grad de invaliditate, dar e studentă la facultate”.

Dar celor două refugiate le e foarte dificil să se descurce în România.

“Cea mai dureroasă problemă a fost cu certificatul de handicap. Eu nu dovedesc să pot să intru în program, pentru că încă nu am gradul de invaliditate”, spune ea supărată. “Vă închipuiți?”

Își drămuiește cu grijă puținii bani pe care îi încasează din Ucraina ca indemnizație de handicap, aproximativ 500 de lei pe lună și bursa pe care Alla o primește de la facultate, puțin peste 300 de lei.

În schimb, Viktoriia e recunoscătoare românilor de rând. E bucuroasă că proprietara locuinței în care stă cu fiica sa i-a înțeles situația și nu îi cere să achite chirie, iar pe Alla o mai ajută colegii sau profesorii.

Autoritățile întârzie de luni de zile plata ajutoarelor pentru refugiați, iar Viktoriia încă nu a reușit să obțină certificatul de handicap.

“De-acum ne uităm la cer și strigăm, că noi nu mai avem putere”, spune descurajată femeia.

“Ne rugăm zi și noapte la Dumnezeu”, adaugă ea.

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPD) confirmă, într-un răspuns la cererea Context.ro, că pentru a li se elibera certificatul de handicap, refugiații Ucraineni trebuie să treacă printr-o nouă procedură de evaluare în România, chiar dacă dețin un astfel document dobândit în Ucraina.

Instituția precizează că după obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap, cetățenii ucrainenii primesc și o “indemnizație lunară și buget personal”, la fel ca și în cazul cetățenilor români, “indiferent de venituri”.

“Titularii certificatelor de încadrare în grad de handicap beneficiază de toate drepturile şi accesibilităţile prevăzute de Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, corespunzător gradului de handicap stabilit”, a transmis ANPD, însă fără să precizeze, așa cum am solicitat instituției, cât timp durează procedura pentru a obține un astfel de document.

• Material realizat cu sprijinul unei burse din cadrul proiectului „Înțelege ca să ajuți. Perspectiva refugiaților ucraineni în media” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova