Politicienii și banii cash. Un singur candidat la europarlamentare susține că are bani în numerar

31 mai, 2024

Un singur candidat la europarlamentare* a trecut în declarația de avere sume de bani pe care le deține în numerar. Agenția Națională de Integritate (ANI) arată că declararea cash-ului nu este o obligație pentru funcționarii publici, ci mai degrabă o „recomandare”. Practica ne arată, însă, că politicienii în special preferă cash-ul, mai ales când vine vorba de fapte de corupție. 

Vlad Voiculescu, din partea Alianței Drepte Unite și reprezentant USR, este singurul candidat la europarlamentare, dintre cei analizați de Context.ro, care și-a declarat sumele în numerar pe care le deține. 

Concret, potrivit declarației de avere, Voiculescu are 9.000 de euro, 17.000 de lei și 2.000 de dolari bani cash.

În toate declarațiile mele am declarat și ce aveam cash. M-a frapat de la început că nu este obligatoriu, apoi m-am prins de ce. Vechii politruci așa iau șpaga: cash. Și-au făcut legea așa încât să nu îi încurce.

(…) Eu declar din principiu toți banii cash pe care îi am și pentru că mi se pare că este o prosteală pe față (…) cash-ul este cheia pentru corupția lor: de-aia l-au prins pe Buzatu sau pe Oprescu cu valiza cu bani în portbagaj, de-aia Tudose – ditai premierul României – declara acum câțiva ani că nu deține card bancar, politicienii pot avea milioane și zeci de milioane în cash fără să declare”, a transmis Vlad Voiculescu, într-o declarație acordată Context.ro.

„Cash-ul ridică semne de întrebare”

Cash-ul ridică semne de întrebare”, iar din „practică vedem că oficialii publici dețin sume importante în numerar”, după cum a arătat și Laura Ștefan, expert anticorupție și reprezentant Expert Forum.

Cazul președintelui Consiliului Județean Vaslui – Dumitru Buzatu – este relevant în această situație. În declarațiile de avere depuse de baronul PSD între 2021 și 2023 nu a menționat că ar avea bani cash în casă. 

Însă Buzatu a fost prins în flagrant de procurorii anti-corupție în timp ce primea o mită în valoare de 1,25 de milioane de lei, iar banii au fost găsiți – cash – în portbagajul mașinii pe care o conducea. 

Fostul premier Mihai Tudose, care acum deschide lista comună PNL-PSD la europarlamentare, este un alt caz relevant. În 2017 spunea că nu are încredere în bănci și că își încasează inclusiv salariul de la Guvern în numerar. 

Vicepresedintele PSD, Mihai Tudose, sustine o conferinta de presa la sediul partidului din Bucuresti, miercuri, 2 decembrie 2020. Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Vicepresedintele PSD, Mihai Tudose, sustine o conferinta de presa la sediul partidului din Bucuresti, miercuri, 2 decembrie 2020. Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

În declarația de avere din 2024 pare că și-a schimbat, însă, atitudinea. Nu a declarat nicio sumă cash și menționează că are 91.000 de euro în conturi deschise la bănci. Am analizat mai multe declarații de avere depuse de el între 2015 și 2024 și în niciuna dintre ele nu a menționat existența banilor în numerar.

Pentru o imagine completă asupra averilor

Laura Ștefan a participat la elaborarea Legii Agenției de Integritate între anii 2005 și 2007 și, ulterior, la elaborarea Ghidului ANI pentru completarea declarațiilor de avere și interese.

Nu poți să ai o imagine corectă asupra bunurilor unei persoane dacă nu ai reprezentarea banilor ținuți acasă în numerar (…) Dacă nu ai un element important cu privire la patrimoniul unei persoane, anume numerarul ținut acasă (…) nu știi dacă oficialul public a avut surse legitime prin care să poată achiziționa respectivele bunuri”, a declarat reprezentantul Expert Forum, într-un interviu acordat Context.ro.

Expertul anticorupție arată că scopul declarațiilor de avere este de a „reflecta în mod fidel zona de active și pasive financiare ale oficialilor publici” și îi îndeamnă pe funcționarii publici să declare inclusiv banii pe care îi dețin în numerar pentru ca societatea să aibă o imagine „completă” asupra averilor acestora.

Aceleași lucruri se pot spune și despre bijuterii, tablouri. Aș separa un pic chestiunea declarării de chestiunea verificării – X a declarat că are un Monet, nu mă duc peste el în casă să îl verific – dacă ulterior se va pune în discuție integritatea persoanei în cauză sau faptul că are avere nejustificată, abia atunci se vor derula verificările și atunci să îmi pun problema cum verific acest aspect. E foarte important să plecăm de la principiul bunei-credințe și cred că declarațiile de avere asta au făcut”, subliniază Laura Ștefan.

ANI îndeamnă la rândul ei

Un îndemn pentru declararea banilor cash vine inclusiv din partea Agenției Naționale de Integritate. Secretarul general al ANI, Silviu Popa, a dat vina pe „legiuitor” că nu a stabilit o secțiune specială în cuprinsul declarațiilor pentru ca funcționarii publici să poată trece sumele pe care le dețin în numerar.

Cu toate acestea, noi recomandăm deponenților să fie transparenți și să declare sume de bani deținute în casă, de exemplu, în numerar”, a adăugat Silviu Popa.

Cu toate acestea, din ghidul de completare a declarațiilor de avere și de interese, publicat în 2024 de ANI, nu reiese explicit unde trebuie declarat cash-ul. Există, însă, o mențiune la secțiunea „Întrebări și răspunsuri”.

Captură din ghidul ANI

Captură din ghidul ANI

L-am întrebat pe reprezentantul ANI ce se întâmplă dacă funcționarii publici aleg să ignore recomandarea instituției și să nu menționeze nicăieri sumele de bani pe care le dețin în numerar.

Oamenii pot invoca faptul ca nu exista secțiune distinctă pentru cash. Pe de alta parte, aceste sume pot face parte din evaluarea averii nejustificate în cazul în care sunt identificate. E mai complicată discuția aici”, arată Silviu Popa.

În schimb, ne-a indicat un articol de Lege: „Fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal”.

Expertul anticorupție consultat de Context.ro ridică însă semne de întrebare cu privire la acest lucru. 

Dacă nu e obligație legală, faptul că cineva nu respectă o recomandare cu caracter opțional, nu poți să ai o corelativ o sancțiune juridică. Noi putem să spunem că ar fi bine dacă politicienii ar declara, dar sancțiunile juridice sunt corelative unor obligații juridice – ori dacă nu ai o obligație juridică fermă în legislație, nu ai cum să ai o sancțiune asociată”, este concluzia Laurei Ștefan.

Într-un răspuns pentru Context.ro, ANI arată că a aplicat, între 2020 și 2023, aproape 3.000 de amenzi „ca urmare a nemenționării veniturilor realizate” și că a trimis sesizări pentru fals în declarații în 37 de cazuri. ANI nu a menționat, însă, dacă aceste cazuri au legătură cu lipsa declarării sumelor deținute în numerar. 

Despre autor: Matthew Garvey

Avatar of Matthew Garvey
Matthew Garvey, jurnalist român născut în SUA, este reporter de investigații al CONTEXT. În ultimii ani a acumulat experiență în radio, presa scrisă și televiziune. A documentat subiecte precum războiul din Ucraina, mediul politic și corupția din România. S-a alăturat echipei CONTEXT după ce a participat alături de noi la cursuri de formare în jurnalismul de investigație. A devenit jurnalist pentru că își dorește ca activitatea politicienilor să fie îndreptată exclusiv spre interesul public.

Leave A Comment

Pe aceeasi tema

Pe aceeasi tema