Parteneri OCCRP, acuzați de „Oficiul pentru Protecția Suveranității” din Ungaria că urmăresc destabilizarea politicii interne a țării / Redactorul-şef al Atlatszo: „Scopul este intimidarea jurnaliștilor și reducerea surselor de finanțare. Nu vom da înapoi”

Publicația independentă maghiară Atlatszo, partener OCCRP, este acuzată că urmărește interese străine și vrea să destabilizeze politica internă a țării, potrivit unui raport al Oficiului pentru Protecția Suveranității din Ungaria.

„Raportul este nefondat și conține, în multe cazuri, minciuni flagrante (…) Ne-am obișnuit cu hărțuirea în ultimii zece ani. Totuși, evenimentele recente reprezintă o nouă etapă. Scopul este intimidarea jurnaliștilor și reducerea surselor de finanțare prin descurajarea susținătorilor (…) Nu vom da înapoi, și sperăm că nici susținătorii noștri nu o vor face”, spune Tamas Bodoky, redactor-șef al Atlatszo, într-un interviu acordat Context.ro.

Oficiul pentru Protecția Suveranității din Ungaria a publicat un raport detaliat care critică activitatea publicației de investigație Atlatszo, pe care o acuză de colaborare cu interese străine. Acest document, prezentat ca o analiză a impactului Atlatszo asupra suveranității Ungariei, susține că publicația face parte dintr-o rețea internațională ce urmărește să destabilizeze politica internă a țării sub pretextul promovării transparenței și luptei anticorupție. Oficiul justifică aceste acuzații prin nevoia de a apăra interesele naționale.

Raportul publicat de Oficiu la finalul lunii octombrie menționează că publicația Atlatszo ar face parte dintr-o rețea internațională finanțată de SUA cu scopul de a influența politicile europene în favoarea intereselor americane. Potrivit raportului, inițiativele de transparență și anticorupție promovate de Atlatszo ar fi doar un pretext pentru a menține o structură politică favorabilă intereselor externe. 

În document, Oficiul susține că Atlatszo a colaborat la elaborarea unor rapoarte europene critice la adresa guvernului ungar, iar informațiile oferite de Atlatszo ar fi avut ca scop „consolidarea presiunii politice din partea Uniunii Europene” în favoarea unei agende străine, în detrimentul suveranității Ungariei.

De asemenea, Oficiul acuză publicația de încărcarea pe servere externe a unor documente de interes public, dar și a unor date sensibile, inclusiv numere de telefon și informații personale ale unor cetățeni unguri. Este vorba, de fapt, despre platforma Aleph, o bază de date actuale şi istorice, documente, scurgeri de informaţii şi investigaţii. Aleph îi ajută în documentarea materialelor pe jurnaliştii OCCRP, dar şi pe alți reporteri.

Înființat în decembrie 2023, după aprobarea de către parlamentul maghiar a “Actului de Protecție a Suveranității”, Oficiul pentru Protecția Suveranității din Ungaria are ca misiune declarată apărarea intereselor naționale. Totuși, instituția a devenit rapid controversată, fiind criticată că ar putea să-şi folosească puterile pentru a investiga și supraveghea organizațiile media independente și ONG-urile critice la adresa guvernului maghiar.

Oficiul a demarat mai multe anchete împotriva unor ONG-uri sau publicații. Mai mult, Oficiul a cerut acces la informații bancare confidențiale aparținând unor persoane private, provocând îngrijorări cu privire la respectarea dreptului la intimitate.

Ce spune Tamas Bodoky, redactor-șef al Atlatszo

Tamas Bodoky, redactor-șef al Atlatszo / sursa foto: Atlatszo.hu

R: Cum răspundeți criticilor care susțin că promovarea transparenței și lupta împotriva corupției servesc intereselor străine? Cum vedeți rolul acestor teme în contextul maghiar?

TB: Átlátszó contestă afirmațiile din „raportul de investigație” al Oficiului pentru Protecția Suveranității (SPO). Raportul, intitulat „Impactul activităților Átlátszó asupra suveranității Ungariei”, este nefondat și conține, în multe cazuri, minciuni flagrante. Legea permite Oficiului să investigheze activități desfășurate „în interesul” unui stat străin sau entități străine ori activități politice finanțate din fonduri externe. Totuși, Oficiul confundă prevederile legii, investigând Átlátszó pe motivul că o parte din finanțare provine de la donatori instituționali străini, deși organizația este independentă politic și finanțată prin contribuțiile cititorilor și granturi pentru proiectele proprii. Concluzia este că un organism de stat, care există și operează neconstituțional, atacă activități jurnalistice desfășurate legal și în conformitate cu drepturile constituționale. Se ridică întrebarea: ce au făcut serviciile secrete maghiare în ultimii 14 ani, dacă se bazează pe documente publice pentru a afirma că Átlátszó desfășoară activități de intelligence sau dezinformare, amenințând suveranitatea? Două scenarii sunt posibile: fie serviciile secrete, fie SPO sunt complet incompetenți.

R: De ce ați ales să nu cooperați cu Oficiul pentru Protecția Suveranității în investigația lor? Ce ar putea implica o astfel de cooperare?

TB: În primul rând, susținem că Oficiul nu are autoritatea de a investiga activitățile Átlátszó conform legii aplicabile, care, oricum, este formulată neconstituțional de amplu. Acest lucru este evident din faptul că Oficiul nu a bazat investigația pe o lege specifică, ci pe o referință vagă la „puteri conferite de lege”. În scrisoarea oficială primită, ni s-au adresat 11 întrebări: unele solicită informații deja publice (acte constitutive, situații financiare), altele cer detalii contabile (extrase de cont, registre contabile) sau documente privind granturi internaționale. Răspunsul nostru a demonstrat că din punct de vedere legal nu suntem obligați să oferim aceste informații. De asemenea, legea privind procedura electorală se referă la campanii politice, iar Átlátszó nu desfășoară astfel de activități. Putem furniza Oficiului doar informații disponibile publicului larg.

R: Ce mesaj aveți pentru comunitatea internațională a jurnaliștilor în legătură cu situația Átlátszó și provocările cu care vă confruntați?

TB: Ne-am obișnuit cu hărțuirea în ultimii zece ani. Totuși, evenimentele recente – o instituție de stat desfășurând investigații false – reprezintă o nouă etapă. Scopul este intimidarea jurnaliștilor și reducerea surselor de finanțare prin descurajarea susținătorilor. SPO confundă jurnalismul cu politica: pentru guvern, presa independentă este echivalată cu opoziția politică. Astfel, SPO servește drept instrument de propagandă politică finanțată din bani publici. Raportul lor despre Átlátszó amintește de propaganda sovietică despre „agenții imperialiști”. În prezent, retorica lor înlocuiește „puterea muncitorilor” cu „suveranitatea maghiară” ca fiind amenințată.

R: Cum vedeți viitorul Átlátszó în acest context? Ce planuri aveți pentru a asigura continuitatea în fața presiunilor guvernamentale?

TB: Nu vom da înapoi, și sperăm că nici susținătorii noștri nu o vor face. Deoarece Oficiul pentru Protecția Suveranității nu are încă puteri sancționatorii, vom continua să utilizăm granturile externe disponibile. Totodată, ne intensificăm eforturile de a genera venituri din partea publicului, deoarece acestea sunt mai dificil de vizat de guvern decât finanțările instituționale externe. După acest raport extrem de ostil, ne temem că alte autorități ne-ar putea ținti și ar putea încerca să ne împiedice activitatea.

În martie anul acesta, jurnaliștii din Ungaria s-au mobilizat și douăzeci de redacții au semnat o declarație comună de susținere pentru Atlatszo şi libertatea presei, după ce organizația Civil Society Union (CÖF-CÖKA) a declarat că va înființa un grup de lucru pentru a investiga organizațiile finanțate din surse externe, spunând că vor trimite rezultatele investigaţiei către Oficiul pentru Protecţia Suveranităţii.

“Suntem solidari cu Atlatszo, așa cum vom fi cu orice alt ziar atacat pentru că prezintă adevărul, realitatea. Cu alte cuvinte, care servește interesul maghiar înainte de toate”, se arată în declarația publică a jurnaliștilor.

Recent, Oficiul a declanșat o anchetă care vizează asociaţia Göd-ÉRT, după ce a protestat împotriva poluării generate de o fabrică Samsung în Ungaria, dar şi fundaţia Átlátszónet, care deține portalul de investigații Atlatszo.

Potrivit notificării trimise Asociației Göd-ÉRT cu sediul în Göd, un orășel din apropierea Budapestei, Oficiul urmărește să identifice și să investigheze organizațiile ale căror „activități care utilizează finanțare străină pot influența rezultatul alegerilor”. Ei își bazează afirmația pe faptul că asociația a câștigat o licitație UE în 2023 în parteneriat cu Fundația Átlátszónet și alte ONG-uri. Ulterior, asociația a participat la campania electorală din 2024, câștigând două locuri în consiliul municipal Göd, conform Atlatszo.