Proaspăt ministru al Economiei, Digitalizării Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță (USR) a inițiat un proiect de lege prin care rețelele sociale ar fi obligate să elimine sau să limiteze postările “cu potenţial periculos” sau care “manipulează“, altfel sunt sancționate cu 1% din cifra de afaceri. Platformele ar trebui, conform proiectului, să îşi adapteze algoritmii AI de propagare a postărilor, care să analizeze şi să clasifice conținutul. Propunerea a primit șase avize negative, fiind invocată lipsa de claritate și predictibilitate. Asociația pentru Tehnologie și Internet spune că “soluția la dezinformare nu este un AI”.

Proiectul de lege depus la începutul lunii martie în Parlament prevede ca platformele sociale să fie obligate să elimine “conținutul ilegal” după 15 minute de la publicare, timp în care algoritmii platformei în cauză să analizeze şi să clasifice tipul de conţinut. În acest context, “conținutul ilegal” înseamnă “orice informație care (…) nu este conformă cu dreptul Uniunii sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii”, potrivit Regulamentului DSA.

Proiectul de lege inițiat de Miruță este susținut de 18 deputați USR, trei PNL și unul din partea minorităților naționale.

Contactat de Context.ro, inițiatorul legii, deputatul USR Radu Miruță a afirmat că “astfel de lucruri din mediul online nu sunt la îndemâna unui om, nu sunt cu algoritmi modificați interpretabil, ci sunt pur și simplu verificări automatizate”. Mai mult, a precizat că “chestiunile legale sau ilegale au o proporție corectă de a fi identificate automatizat de 90-95%”. La Forumul România Digitală din 17 iunie, Radu Miruță a afirmat însă că “algoritmii de inteligență artificială ai marilor platforme au o capacitate tehnică de a identifica, cu proporție de 85%, lucrurile ilegale din internet”.

“Dacă eu spun că a început România războiul cu Rusia, nu cred că e ilegal, dar cred că e toxic. Algoritmii aici au o rată mai mică, de 70-75% pe teme majore”, a mai explicat deputatul USR în discuția cu reporterul Context.ro, în timp ce în Parlament a afirmat că “algoritmii de inteligenţă artificială, cu o proporţie de 80%, pot să identifice corect pe teme de interes naţional un astfel de tip de conţinut”.

Miruță a mai spus că, înainte de a depune proiectul de lege, a avut discuții cu reprezentanți ai platformelor sociale în cadrul activității Comisiei Camerei Deputaților pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, unde este președinte. Întrebat dacă platformele i-au furnizat date cu privire la algoritmii pe care îi utilizează, deputatul a afirmat că “evident că nu dă nimeni acces la codul sursă al algoritmului, dar tehnic există posibilitatea identificării cu rată relevantă de succes a informației ilegale”. 

Miruță nu a mai răspuns atunci când a fost întrebat, ulterior, despre proveniența cifrelor invocate.

În discuția cu reporterul Context.ro, proaspătul ministrul al Digitalizării a menționat că “platformele, zic: noi știm și acum care sunt informațiile ilegale, adică algoritmii noștri identifică asta, numai că nu ne cere nimeni să facem ceva cu ei”.

Potrivit proiectului inițiat de actualul ministru al Digitalizării, furnizorii de reţele sociale ar putea fi obligaţi să îşi adapteze algoritmii de propagare a postărilor astfel încât “conţinutul cu potenţial periculos” să nu fie transmis către un număr mai mare de 150 de utilizatori și să nu permită promovarea acestora. 

În textul proiectului de lege, “conţinutul cu potenţial periculos” are sensul de “conţinut care instigă la ură şi violenţă, dezinformează periculos, manipulează informaţii, induce în eroare pe teme majore de interes naţional”. Însă actul normativ propus nu clarifică sintagme precum “dezinformează periculos” sau “teme majore de interes naţional”.

Miruță a mai precizat pentru Context.ro că se gândește să înlocuiască limitarea propagării  “conţinutului cu potenţial periculos” la 150 de utilizatori cu folosirea unui watermark. “În sensul de a nu îi mai reduce propagarea, ci de a eticheta, a pune watermark pe ea (pe postare, n.red.)”.

Proiectul mai prevede că platformele de socializare ar fi sancționate cu amendă contravențională în valoare de 1% din cifra de afaceri dacă după 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, procentul sesizărilor cu privire la conținutul ilegal și cu potențial periculos este mai mare de 30% din totalul postărilor. Deși nu este clar la ce sesizări se referă, acestea ar urma să fie verificate individual de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

ANCOM a precizat că nu poate susține legea în forma propusă având în vedere lipsa clarității și previzibilității și a dat aviz negativ proiectului de lege.

Facsimil aviz ANCOM

Consiliul Legislativ, care a avizat negativ proiectul, a semnalat, de asemenea, că textul de lege propus nu este clar și nu oferă previzibilitate.

Facsimil aviz Consiliul Legislativ

Întrebat de reporterul Context.ro dacă nu consideră că ar trebui explicat mai bine proiectul de lege depus, deputatul a răspuns că “este greu de explicat publicului cum funcționează (…) Nu se poate explica ce se învață în cinci ani de facultate”.

Proiectul de act normativ a primit aviz nefavorabil și de la Consiliul Economic și Social, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru Politică Externă.

Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) a reacționat  la propunerea legislativă și susține că  “soluția la dezinformare nu este un AI”.

“Dacă datele de antrenare reflectă o realitate distorsionată, mecanismele de curățare a internetului propuse de deputatul USR vor reflecta și ele, la rândul lor, acea realitate distorsionată. Acest lucru a fost dovedit în repetate rânduri în studii științifice legate de prejudecățile misogine, rasiste sau sexiste înscrise în algoritmii de inteligența artificială”, arată ApTI, o asociație non-guvernamentală membră a European Digital Rights.

Senatul nu a dezbătut și nu a votat în termenul legal proiectul de lege, astfel că acesta a fost adoptat tacit, în 12 iunie, și trimis la Camera Deputaților, care este for decizional.