Investigațiile Internaționale Context.ro 2025. MEGAversul extremiștilor, spionajul rus sub acoperirea unui ONG, „manualul” de reprimare a disidenței folosit de Beijing și imperiul fraudelor online.

Am dezvăluit tacticile antidemocratice ale Chinei și am scos la lumină unul dintre propagandiștii săi din România. 

Am intrat în culisele mișcării Make Europe Great Again și vă vom arăta cine sunt “trumpiștii” europeni care fac legătura dintre București și Varșovia. În primul episod am documentat ajutorul material dat de Simion colegului său de ideologie MAGA din Polonia. 

Am ajuns pe lista neagră a Ministerului Afacerilor Externe din Rusia pentru că am vorbit despre cum este folosită în UE o fundație ca acoperire pentru diverse operațiuni, unele chiar legate de presupuși spioni. 

Am documentat o rețea internațională care a păcălit online zeci de mii de persoane și a furat, prin înșelătorii digitale, zeci de milioane de euro. 

Am arătat de ce România este furnizorul numărul 1 al rețelelor de trafic de persoane și cum, rând pe rând, instituțiile statului eșuează.  

Am intrat în măruntaiele digitale ale algoritmilor și am publicat indiciile temeinice ale interferenței digitale a Rusiei în alegerile din Republica Moldova. 

Frauda, corupţia şi crima organizată nu ţin cont de graniţe, aşa că investigaţiile noastre se extind şi ele, cu sprijinul jurnaliştilor şi experţilor din Europa şi din întreaga lume. 

Citeşte mai jos investigaţiile realizate în 2025 de Context.ro alături de partenerii noştri internaţionali: OCCRP, Follow the Money, ICIJ, FACT, BIC, EDMO, Reporter.london, Balkan Insight, Gazeta Wyborcza, Vers Beton, Investico şi Onet. 

MEGAversul extremiștilor. Cum i-au ajutat românii pe frații conservatori din Polonia să câștige alegerile – Vsquare.org & FrontStory.pl 

Colaj Context.ro: Diana Dupu

O investigație jurnalistică scoate la iveală legăturile necunoscute dintre partidul extremist AUR și alegerile prezidențiale din Polonia. 

Actualul președinte polonez, Karol Nawrocki, a câștigat alegerile cu o campanie online surprinzătoare, care a avut un ingredient secret: algoritmii polonezi au fost penetrați de români.

O anchetă jurnalistică ce a durat câteva luni a constatat că, în spatele succesului, stau câțiva români din anturajul partidului extremist AUR. 

Datele indică o alianță româno-poloneză de substanță, care este patronată de personaje de peste ocean. 

Alături de colegii de la publicația regională Vsquare și de centrul de investigație Frontstory (Polonia), am intrat în culisele mișcării Make Europe Great Again și vă vom arăta cine sunt “trumpiștii” europeni care fac legătura dintre București și Varșovia. 

Citește aici textul 

Reporter.london: Ilan Şor şi reţeaua A7: 

Colaj Context.ro: Diana Dupu

O investigaţie realizată de reporter.london, în parteneriat cu Context.ro, a arătat cum oligarhul moldovean Ilan Şor, a cărui reţea i-a susţinut pe Simion şi pe Georgescu, şi-a extins sistemul de plăţi prin crypto în Ungaria. Documente dintr-o scurgere de informaţii au arătat că acoliţii lui Şor promiteau că pot realiza plăți sigure pentru Federaţia Rusă şi partenerii ei comerciali, în euro, în UE, şi că au un sistem care utilizează criptomonede. 

Documentele sunt ale organizaţiei A7, sancţionată internaţional, inclusiv în UE şi, implicit, în România, şi au fost distribuite în perioada anterioară alegerilor parlamentare din Republica Moldova, din luna septembrie. Reţeaua A7 a crescut semnificativ sub tutela lui Şor, chiar şi după ce au fost impuse sancţiunile occidentale. Prin A7 şi Şor, Kremlinul a încercat să manipuleze alegerile din Republica Moldova, răspândind propagandă antieuropeană şi corupând votanţii, conform Comisiei Europene.

Influenţa lui Şor nu s-a limitat la Republica Moldova, ci a atins şi România, prin interferenţe precum deplasarea protestatarilor de la Chişinău la Bucureşti pentru un protest AUR care a avut loc pe 6 martie la Romexpo, eveniment semnalat de şeful Poliţiei din Republica Moldova; susţinerea pe care Şor i-a oferit-o lui Simion pentru alegerile din mai, conform raportului Digital Forensic Research Lab, parte din Atlantic Council, şi implicarea reţelei de troli plătiţi de gruparea Şor în susţinerea candidatului pro-rus Călin Georgescu, aşa cum a arătat o investigaţie publicată de Ziarul de Gardă. 

Citește investigația completă aici.

Gazeta Wyborcza, Vers Benton, Balkan Insights: prețul străzilor curate

Ilustrație: Wanda Hutira

Context.ro, Gazeta Wyborcza, platforma olandeză Vers Beton şi platforma internaţională Balkan Insight au documentat pe teren fenomenul deportării migranţilor fără adăpost din UE, prin zeci de interviuri şi o analiză minuţioasă a documentelor de deportare. Situaţia este un fenomen în creştere în Ţările de Jos, iar, conform investigaţiei, Ministerul Justiției din Olanda finanțează ONG-ul polonez Fundația Barka pentru a le oferi servicii de reintegrare persoanelor deportate în România și Polonia. Motivul deportării este faptul că cerșitul sau dormitul pe stradă le „provoacă neplăceri” olandezilor. Investigaţia a mai arătat că unele persoane au ajuns să fie deportate în țara de origine de peste douăzeci de ori. 

Citește investigația completă aici.

FACT: Operaţiunea Matryoshka

Colaj Context.ro: Diana Dupu

În pragul alegerilor parlamentare din septembrie, pe X și TikTok au fost publicate zeci de clipuri în care Republica Moldova este transformată într-un exportator major de arme ilegale pentru crima organizată din Germania, o țară care susține pedofilia sau care va da peste cap economia Uniunii Europene. Clipurile false, unele generate cu AI, au fost produse în cadrul operațiunii Matryoshka, care a fost atribuită în rapoarte oficiale Federației Ruse. Toate aceste informații au fost scoase la iveală printr-o analiză realizată de antibot4navalny, un grup de activiști digitali specializați în vânătoare de boți, într-o colaborare între Context.ro și FACT. 

Proiectul Fighting Against Conspiracy and Trolls (FACT) este un centru independent și imparțial, lansat la jumătatea anului 2025 sub egida EU Digital Media Observatory (EDMO). Acesta reunește jurnaliști de investigație, experți în social media și analiști politici.

Antibot4navalny a documentat “Matryoshka” încă din ianuarie 2024, iar un raport al VIGINUM (serviciul francez care se ocupă cu combaterea interferențelor digitale) spune că “Matryoshka” a fost activată încă din 2023. Potrivit VIGINUM, scopul principal al “Matryoshka” este de a împinge pe rețele conținut care aduce un beneficiu Federației Ruse. Raportul indică și faptul că un număr mare de probe digitale arată că în spatele operațiunii se află chiar Kremlinul. 

Citește investigația completă aici.

FACT: boții din Belarus, dirijați către Moldova

Colaj Context.ro: Diana Dupu

O analiză a Centrului de Investigații Jurnalistice din Belarus (BIC), realizată pentru Context.ro și platforma FACT, a descoperit că zeci de clipuri care, în mod obișnuit, împrăștie propaganda de stat a regimului Lukașenko din Belarus sau cea a Kremlinului, au virat către Moldova. 

BIC este un centru afiliat rețelei The Organised Crime and Corruption Reporting Project (la fel ca și Context.ro), iar jurnaliștii din Belarus documentează în exil corupția, crima organizată și operațiunile de dezinformare. Analiza a fost realizată în cadrul proiectului FACT, aflat sub egida EDMO. Experții BIC au depistat peste 80 de clipuri în care diverse conturi de propagandă sau dezinformare au inclus narațiuni legate de alegerile parlamentare din Republica Moldova. Nouă conturi au urcat clipuri pe TikTok din Olanda, iar, într-un caz, materialele au fost urcate din Finlanda. Toate aceste clipuri au strâns aproape 2 milioane de vizualizări.

Citește investigația completă aici.

Follow the Money: justiția de 1% pentru victimele traficului de persoane

credit: Ibrahim Rayintakath / Follow the Money

O investigaţie realizată de Context.ro şi Follow the Money a arătat că sub 1% dintre victimele traficului de persoane din România reuşesc să primească cu adevărat sprijin din partea statului. Din informaţiile obţinute de la tribunalele şi curţile de apel din teritoriu, am descoperit că doar 26 dintre cele peste 3300 de victime identificate în perioada 2019-2024 au primit compensaţii financiare, însă, pentru majoritatea, ajutorul a venit sub forma asistenţei juridice gratuite, astfel încât doar 9 persoane – sub 0,3% din total – au reuşit să primească efectiv sume de bani cu titlul de compensaţii din partea statului, deşi au acest drept prevăzut în lege.

Investigaţia a mai arătat şi că, deşi în birourile DIICOT au fost aproape 2.500 de cazuri de trafic de persoane între ianuarie 2019 şi octombrie 2024, în doar 1,6% dintre cazurile investigate de DIICOT procurorii au anchetat şi modul în care sunt spălaţi banii produşi de grupările interlope de pe urma traficului de persoane.

Citește investigația completă aici.

OCCRP: Imperiul escrocilor

Ilustrație: James O’Brien/ OCCRP

Imperiul escrocilor este o investigație realizată în colaborare de OCCRP, televiziunea suedeză (SVT) și alți 30 de parteneri media din mai multe țări, printre care Context.ro. 

Analizând documentele unei scurgeri masive de informaţii, reporterii au expus două grupuri de call centere, cu sediul în Israel, Europa de Est și Georgia, ai căror angajați au convins cel puțin 32.000 de persoane din întreaga lume să facă „investiții” în valoare totală de cel puțin 275 de milioane de dolari.

Context.ro a documentat filiera românească a fraudei și a descoperit că un fotomodel din Brașov deține o companie înregistrată în Africa de Sud care vinde o marcă de investiții licențiată, fiind implicată în această rețea.

Investigaţia oferă o perspectivă fără precedent asupra brutalității, eficienței și extinderii globale a industriei escrocheriilor în domeniul investițiilor. Multe victime au rămas fără niciun ban; unele au gânduri sinucigașe. Însă escrocii – care folosesc identități false și programe care pot fi manipulate pentru a crea profituri iluzorii – continuă să revină.

Citește investigația completă aici.

OCCRP: fundația rusă de partea spionilor și criminalilor

Ilustrație: : James O’Brien/OCCRP

Pozând ca activişti pentru drepturile omului, o organizație rusă susținută de stat a petrecut ani de zile promovând agenda geopolitică a Kremlinului în întreaga lume, inclusiv în România, chiar și prin finanțarea apărării juridice a presupușilor spioni, criminali și propagandiști. Printre beneficiarii granturilor se numără un taximetrist condamnat pentru spionaj, un bărbat condamnat în Republica Cehă pentru conducerea unei bande armate în timpul anexării Crimeei de către Rusia și un activist australian care a agresat un susținător în vârstă al Ucrainei. Într-o nouă colaborare cu OCCRP, Context.ro a descoperit și cine sunt beneficiarii români cu legături puternice la Moscova.

În urma investigației, toate organizațiile care au participat la proiectul jurnalistic au fost luate în vizor de Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse. 

Fundația rusă sprijinită de Kremlin și sancționată de UE susține, într-o reacție la investigațiile jurnalistice publicate de OCCRP și partenerii săi, inclusiv Context.ro, că poate “aduce în fața justiției organizatorii și autorii campaniei provocatoare”, iar “autoritățile judiciare și de investigare din Federația Rusă își vor spune cuvântul în această situație”, potrivit unui comunicat postat pe site-ul său și preluat de MAE rus pe canalul său de Telegram.

Citeşte investigaţia completă aici.

ICIJ: Țintele Chinei

#chinatargets, Ilustrație: ICIJ

„Țintele Chinei” este o investigație transfrontalieră coordonată de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), la care a contribuit și Context.ro, care dezvăluie amploarea și tacticile înspăimântătoare folosite de Beijing pentru a viza criticii regimului stabiliți în străinătate.

Investigația, desfășurată pe parcursul a zece luni, arată și cum Organizația Națiunilor Unite a devenit o platformă de lansare pentru represiunea transnațională orchestrată de regimul lui Xi Jinping — și cum autoritățile chineze folosesc abuziv mandatele Interpol (alertele roșii) în scopuri politice.

ICIJ și cei 42 de parteneri au intervievat 105 persoane din 23 de țări, vizate în ultimii ani de autoritățile chineze pentru că au criticat politicile guvernului, fie public, fie în cercuri private. Printre acestea se numără disidenți politici din China și Hong Kong, dar și membri ai minorităților uigure și tibetane, supuși represiunii.

Dintre cele 105 de persoane intervievate, jumătate au declarat că membri ai familiei lor din China au fost intimidați și interogați de poliție sau de securitatea statului, 60 de persoane spun că au fost urmărite sau supravegheate în țările în care s-au stabilit, 24 au primit amenințări fizice sau au fost agresate de civili care susțin fățiș Partidul Comunist Chinez, iar 19 persoane au raportat că au primit e-mailuri suspecte sau au fost ținta unor tentative de hacking, inclusiv din partea unor actori statali.

Documente ale guvernului chinez, până acum necunoscute publicului, datând între 2001 și 2020 — inclusiv un manual intern al poliției și ghiduri de securitate clasificate — oferă o perspectivă rară asupra „manualului” de reprimare a disidenței folosit de Beijing.

Context.ro a descoperit că jurnalistul Dan Tomozei, aflat pe statul de plată al statului chinez (Radio China International), scrie la mai multe publicații românești care fac parte din rețeaua care răspândește narațiunile convenabile Federației Ruse în România.

Citește investigația completă aici.

Investico, Onet, Balkan Insight: fața nevăzută a promisiunii unei vieți mai bune

Ilustrație: Wanda Hutira

Reporterii Context.ro, în colaborare cu Investico (Olanda), Onet (Polonia) și Balkan au revizuit zeci de cazuri ale muncitorilor români, polonezi și bulgari care suferă accidente de muncă în Olanda și care nu își primesc drepturile din partea angajatorilor, așa cum ar fi legal. Pentru mulți, repercursiunile acestor accidente rămân pe viață. În instanțele din Olanda ajung anual sute de astfel de cazuri de vătămare corporală. În 2023, Inspecția Muncii din Olanda a finalizat 2.448 de anchete privind accidente în care au fost implicate 2.386 de victime, dintre care 69 au murit. Aceste cifre se referă doar la cazurile investigate de Inspecție, însă multe cazuri nu ajung la autorități.

Citește investigația completă aici.