Țintele Chinei

„Țintele Chinei” este o investigație transfrontalieră coordonată de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), la care a contribuit și Context.ro, care dezvăluie amploarea și tacticile înspăimântătoare folosite de Beijing pentru a viza criticii regimului stabiliți în străinătate.

Investigația, desfășurată pe parcursul a zece luni, arată și cum Organizație Națiunilor Unite au devenit o platformă de lansare pentru represiunea transnațională orchestrată de regimul lui Xi Jinping — și cum autoritățile chineze folosesc abuziv mandatele Interpol (alertele roșii) în scopuri politice.

#chinatargets, Ilustrație de ICIJ

ICIJ și cei 42 de parteneri au intervievat 105 persoane din 23 de țări, vizate în ultimii ani de autoritățile chineze pentru că au criticat politicile guvernului, fie public, fie în cercuri private. Printre acestea se numără disidenți politici din China și Hong Kong, dar și membri ai minorităților uigure și tibetane, supuși represiunii.

Pentru a proteja identitatea victimelor — multe dintre ele dorindu-și anonimatul de teama represaliilor împotriva lor sau a familiilor — jurnaliștii au aplicat măsuri excepționale de securitate și au verificat riguros dovezile hărțuirii orchestrate de stat.

Echipa ICIJ a analizat documente guvernamentale interne, înregistrări audio și video secrete din timpul unor interogatorii ale poliției, precum și documente confidențiale ale ONU și Interpol, dosare judiciare și rapoarte de informații, pentru a cartografia raza de acțiune a autoritarismului chinez.

Documente ale guvernului chinez, până acum necunoscute publicului, datând între 2001 și 2020 — inclusiv un manual intern al poliției și ghiduri de securitate clasificate — oferă o perspectivă rară asupra „manualului” de reprimare a disidenței folosit de Beijing.

Aceste documente, păstrate sub strictă supraveghere, descriu — chiar în cuvintele autorităților chineze — cum ofițerii de securitate trebuie să identifice și să controleze „țintele”. ICIJ a constatat că aceste instrucțiuni au devenit șabloane de represiune aplicate și asupra victimelor din afara granițelor Chinei.

Jumătate dintre cele 105 persoane intervievate au declarat că membri ai familiei lor din China au fost intimidați și interogați de poliție sau de securitatea statului. Câțiva au relatat că intimidarea a avut loc la doar câteva ore după ce participaseră la proteste sau evenimente publice în străinătate.

Șaizeci dintre victime spun că au fost urmărite sau supravegheate în țările în care s-au stabilit. Douăzeci și patru au primit amenințări fizice sau au fost agresate de civili care susțin fățiș Partidul Comunist Chinez. Nouăsprezece persoane au raportat că au primit e-mailuri suspecte sau au fost ținta unor tentative de hacking, inclusiv din partea unor actori statali.

Investigațiile anterioare ICIJ au documentat politicile represive ale Beijingului împotriva minorităților musulmane din interiorul Chinei — parte a unui program amplu de supraveghere în masă și control demografic. „Țintele Chinei” arată cum, sub conducerea lui Xi, autoritățile au exportat și extins unele dintre aceste tactici represive, în încercarea de a neutraliza persoane percepute ca amenințări la adresa securității naționale, chiar dacă se află în afara granițelor țării.

Efectul intimidării sponsorizate de stat este atât de puternic încât mulți activiști și membri ai minorităților etnice din diaspora și-au abandonat activitatea civică, temându-se că familiile lor din China ar putea suferi consecințe grave sau chiar fi încarcerate.

ICIJ a descoperit că nici măcar Geneva — pe care ONU o numește „capitala păcii”, datorită statutului său de sediu european al ONU și al altor instituții internaționale dedicate drepturilor omului și diplomației — nu se află în afara razei de acțiune a regimului chinez.

Activiști pentru drepturile omului și avocați au declarat pentru ICIJ că au fost supravegheați, hărțuiți sau intimidați de persoane pe care le consideră a fi diplomați chinezi sau intermediari ai regimului, inclusiv delegați din partea unor organizații neguvernamentale. ONU acordă mii de ONG-uri un statut consultativ — oferindu-le anumite privilegii, cu așteptarea ca acestea să acționeze independent de guverne. Însă o analiză ICIJ a 106 astfel de ONG-uri din China continentală, Hong Kong, Macao și Taiwan a arătat că 59 dintre ele au legături strânse cu guvernul chinez sau cu Partidul Comunist.

#chinatargets, Ilustrație de ICIJ

Autoritățile chineze abuzează și de Interpol, cea mai mare rețea de cooperare polițienească din lume, au mai descoperit ICIJ și partenerii săi. Prin Interpol, China urmărește disidenți, oameni de afaceri influenți și activiști uiguri, încălcând aparent regulamentele Interpol. Multe dintre ținte au aflat că erau date în urmărire abia după ce au fost oprite la un control de frontieră.

Investigația „Țintele Chinei” documentează și amploarea represiunii orchestrate de Beijing împotriva protestatarilor în timpul vizitelor externe ale lui Xi Jinping. În cel puțin șapte din cele 31 de vizite externe ale liderului chinez, începând cu 2019, forțele de ordine locale au încălcat drepturile a zeci de protestatari pentru a-l proteja pe Xi de manifestări ostile — reținând sau arestând activiști, adesea din motive nejustificate. În cazurile analizate de ICIJ, campania de reducere la tăcere a opozanților regimului pare să fi implicat forțele de ordine din țările gazdă, ceea ce arată cât de mult își folosește China influența politică și economică pentru a presa guvernele și instituțiile străine să îi facă jocul.