De ce nu se pot organiza alegeri “libere” în plin război, în Ucraina

Călin Georgescu l-a numit pe președintele Ucrainei un „semi-dictator”. El l-a acuzat pe Volodymyr Zelenskyy că nu vrea să organizeze alegeri libere. 

Declarații similare despre guvernul ucrainean sunt făcute din ce în ce mai des de noua administrație americană. Președintele american Donald Trump pune presiune pe Kyiv. Gazda Casei Albe l-a numit pe Zelenskyy un „dictator fără alegeri”, a cărui cotă de popularitate „a scăzut la 4%”. Nu este clar de unde a luat Trump aceste cifre. De altfel, potrivit unui sondaj al Institutului Internațional de Sociologie de la Kyiv, 57% dintre cetățenii ucraineni au încredere în președintele Zelenskyy. 

Context.ro a încercat să afle când anume ar putea avea loc alegeri prezidențiale în Ucraina și cum pot fi ele organizate. Răspunsul la această întrebare poate surprinde. 

Șase luni pentru pregătire, dar nu se știe sigur

Potrivit legii, alegerile prezidențiale și cele parlamentare nu pot fi organizate la mai puțin de șase luni de la ridicarea legii marțiale. Astfel de acorduri au fost încheiate în parlamentul ucrainean în 2023, cu medierea UE. Parlamentarii și-au consemnat acordurile într-un memorandum special. Documentul a fost semnat de conducerea Radei Supreme, de șeful facțiunii pro-guvernamentale și de reprezentanți ai opoziției. 

Organizarea alegerilor în Ucraina depinde nu numai de ridicarea oficială a legii marțiale, ci și de pregătirea infrastructurii electorale. Prin urmare, perioada de pregătire pentru alegeri ar putea dura mai mult de șase luni, a declarat pentru Context.ro Oleh Didenko, șeful Comisiei Electorale Centrale din Ucraina. Acest lucru se datorează faptului că Ucraina se va confrunta cu mai multe provocări serioase. 

„Chiar dacă nu am avea o restricție legală sub forma legii marțiale, tot nu suntem pregătiți să organizăm alegeri. Trăim în condiții în care este imposibil să asigurăm standardele de bază pentru ca aceste alegeri să fie considerate democratice”, a adăugat Oleh Didenko. 

Prima problemă este securitatea. Ce să facem în cazul unei alerte aeriene în ziua alegerilor? Legislația ucraineană nu oferă un răspuns la această întrebare, a subliniat Comisia Electorală Centrală din Ucraina. Dacă votarea nu este întreruptă, aceasta ar putea pune în pericol atât alegătorii, cât și comisarii. Dacă secția de votare este închisă, nu este clar cum să se controleze integritatea votului în acest moment. 

sursa foto: Serviciul ucrainean pentru Situații de Urgență

În 2024, Rusia a atacat orașe și sate ucrainene cu 12554 de rachete și drone kamikaze (potrivit Forțelor Aeriene ale Armatei Ucrainene). De la începutul invaziei la scară largă, toate regiunile Ucrainei au fost lovite de atacuri rusești în diferite proporții. 

A doua problemă este legată de centrele de votare. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, în perioada electorală 2019-2020, au existat 29000 de secții de votare în țară. Din cauza războiului, numărul acestora va fi cu siguranță mai mic în viitor. Potrivit lui Volodymyr Zelenskyy, de la începutul lunii februarie 2025, Rusia ocupa aproximativ 26% din teritoriul Ucrainei. 

„Începând cu septembrie 2024, 7,5 mii de sedii ale comisiilor electorale ale secțiilor de votare au fost distruse sau deteriorate de ruși. Aceasta reprezintă aproximativ un sfert din numărul total”, a declarat Pavlo Romaniuk, avocat la Rețeaua civilă «OPORA», care monitorizează alegerile din Ucraina de 20 de ani.  

A treia problemă este migrația militară internă. Potrivit Ministerului Politicii Sociale din Ucraina, la 2 ianuarie 2025, 4,6 milioane de ucraineni au fost forțați să își părăsească locuințele din cauza războiului și să se mute în alte regiuni. Dintre aceștia, 3,6 milioane sunt eligibili pentru vot, adică adulți. 

Cu toate acestea, numărul real ar putea fi chiar mai mare, deoarece rapoartele guvernamentale îi includ doar pe acei refugiați interni care și-au înregistrat oficial mutarea. 

„Toate aceste persoane nu locuiesc la adresa lor electorală. Aceste date trebuie să fie clarificate. Și este nevoie de timp pentru a face acest lucru. Acum nu există condiții pentru a actualiza aceste date rapid și eficient”, a declarat Pavlo Romaniuk, avocat în cadrul ONG-ului «OPORA». 

A patra problemă este reprezentată de refugiații din străinătate. Potrivit ONU, peste 6 milioane de cetățeni ucraineni au fugit de război. Dacă vor avea loc alegeri, refugiații adulți au dreptul de a participa la acestea. Cu toate acestea, ei vor putea vota doar pe teritoriul misiunilor diplomatice ucrainene, a explicat Comisia Electorală Centrală a Ucrainei. 

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, aproximativ 150000 de ucraineni au primit statut de protecție specială în România. Ucraina are o singură misiune diplomatică pe teritoriul României. Cu alte cuvinte, în caz de alegeri, zeci de mii de cetățeni ucraineni ar putea vota doar la Ambasada din București, ceea ce este pur și simplu fizic imposibil. 

sursa foto: Inquam Photos / George Călin

A cincea problemă este votul militar. Există 880000 de bărbați și femei în armata ucraineană, a declarat președintele Zelenskyy în cadrul unei conferințe de presă la Kyiv la 15 ianuarie. Ucraina se va confrunta cu o provocare dificilă: cum să asigure dreptul personalului militar de a participa la alegeri. În plus, unii dintre ei ar putea fi nu doar alegători, ci și candidați la funcția de deputat sau președinte. 

„Ar trebui să nu voteze sau ar trebui să-și părăsească posturile și să meargă la urne? Ideea că Ucraina trebuie să organizeze un vot acum în război este benefică doar Rusiei pentru a destabiliza situația din Ucraina. Rusia răspândește dezinformarea că nu avem alegeri, deci nu suntem o democrație. Dar Moscova însăși a creat aceste condiții odată cu războiul”, a declarat Oleh Didenko, șeful Comisiei Electorale Centrale din Ucraina. 

A șasea problemă este protecția datelor electronice. Majoritatea registrelor electorale sunt în modul de așteptare în timpul războiului. Iar principala provocare pentru stat nu este doar să actualizeze radical, de exemplu, listele electorale, ci și să protejeze bazele de date electronice de atacurile hackerilor ruși. 

La mijlocul lunii decembrie, rușii au piratat principalele registre de stat din Ucraina. Ministrul Justiției, Olha Stefanishyna, a raportat că acesta a fost unul dintre cele mai mari atacuri cibernetice. Din cauza interferențelor externe, înregistrarea de noi companii, căsătorii și drepturi de proprietate au fost suspendate în Ucraina. A fost nevoie de mai mult de o lună pentru a restabili registrele. 

În aceste condiții, organizarea de alegeri sub forma votului electronic este încă puțin posibilă, iar Ucraina nu a avut nicio experiență în acest sens în trecut.  

De la cine poate lua exemplu Ucraina? 

Nicio țară europeană nu a organizat alegeri în timpul războiului, deoarece era imposibil să organizezi o campanie competitivă în astfel de condiții, a declarat istoricul ucrainean Vladlen Maraiev pentru Context.ro. 

De exemplu, Franța a ales un nou Parlament la numai un an după încheierea Primului Război Mondial. 

Alegerile parlamentare din 1918 din Marea Britanie au avut loc la o lună după încheierea războiului. O situație similară s-a repetat în iulie 1945, când alegerile pentru Parlamentul Regatului Unit au avut loc la două luni după capitularea regimului lui Adolf Hitler. 

În 1973, din cauza războiului de Yom Kippur, Israelul a fost nevoit să amâne alegerile cu două luni, așteptând sfârșitul ostilităților. 

„Statele Unite au putut organiza alegeri prezidențiale în noiembrie 1944, în timpul războiului, dar la acea vreme nicio parte a teritoriului țării nu se afla sub ocupație inamică și nu exista o amenințare reală de invazie inamică și de pierdere a independenței. Soldații care se aflau pe front puteau vota prin absență și le puteau trimite prin poștă, dar doar aproximativ 25% dintre ei au făcut-o, ceea ce cu siguranță nu este corect”, a adăugat Vladlen Maraiev. 

Ce spune legea? 

Pe 29 octombrie 2023, Ucraina ar fi trebuit să organizeze alegeri parlamentare pentru Rada Supremă (parlamentul Ucrainei, n.r.). Iar pe 31 martie 2024 ucrainenii ar fi trebuit să aleagă un nou președinte. Dar acest lucru nu s-a întâmplat din cauza invaziei la scară largă a Rusiei. 

Din 24 februarie 2022, data la care a fost invadată de Federația Rusă, Ucraina se află sub legea marțială. În timp de război, legislația impune o serie de restricții asupra libertăților și drepturilor cetățenilor. 

În conformitate cu articolul 19 din Legea Ucrainei „privind regimul juridic al legii marțiale”, în timpul războiului, „este interzisă organizarea alegerilor președintelui Ucrainei, precum și a alegerilor pentru Rada Supremă a Ucrainei, Rada Supremă a Republicii Autonome Crimeea și organele locale de autoguvernare”. 

În conformitate cu legea marțială, este, de asemenea, interzisă modificarea Constituției Ucrainei și organizarea oricăror adunări de masă, inclusiv întâlniri cu alegătorii. 

În același timp, în conformitate cu legislația ucraineană, președintele Zelenskyy și componența actuală a Parlamentului rămân legitime. Articolul 108 din Constituția Ucrainei stipulează că, în timpul legii marțiale, actualul președinte își exercită funcțiile până la alegerea unui nou lider al țării. 

Constituția Ucrainei prevede, de asemenea, o listă exhaustivă de motive pentru care puterile șefului statului pot înceta. Acest lucru se poate întâmpla în cazul demisiei sale de bunăvoie, din motive de sănătate (incapacitatea de a-și exercita funcțiile), punerii sub acuzare și decesului.  

În același timp, Constituția Ucrainei stipulează că o persoană nu poate fi președinte pentru mai mult de două mandate consecutive, adică 10 ani la rând. Dacă Volodymyr Zelenskyy poate rămâne în funcție după 2029 (a fost ales în 2019) dacă legea marțială este în vigoare până atunci, răspunsul trebuie să fie dat de Curtea Constituțională a Ucrainei. Acesta este singurul organism autorizat să interpreteze astfel de dispoziții. 

În ceea ce privește funcționarea Radei Supreme în timpul războiului, aici nu există practic niciun conflict. Articolul 83 din Constituția Ucrainei reglementează următoarele: „În cazul expirării mandatului Radei Verhovna a Ucrainei în timpul legii marțiale sau al unei stări de urgență, puterile acesteia sunt prelungite până la prima reuniune a primei sesiuni a Radei Supreme a Ucrainei, aleasă după ridicarea legii marțiale sau a stării de urgență.” 

Consens politic împotriva alegerilor 

Este imposibil să se organizeze alegeri în Ucraina până la încheierea războiului, a declarat Volodymyr Zelenskyy. Președintele a făcut această declarație în cadrul unei conferințe de presă la Kiev, pe 23 februarie, cu o zi înainte de cea de-a treia aniversare a invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina. 

Volodymyr Zelenskyy a sugerat că problema alegerilor este folosită ca o metodă de presiune asupra Ucrainei. Atât de către Rusia, cât și de către Statele Unite. 

În ziua conferinței de presă a președintelui ucrainean, Rusia a atacat Ucraina cu 267 de drone, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. A fost cel mai puternic atac de la începutul invaziei la scară largă. 

„Vor veni observatori internaționali pe front? Câți dintre ei? Vor să meargă la Pokrovsk?” (n.r. – un oraș din est pe care rușii încearcă să îl cucerească de trei luni). Acum vorbesc serios. Ori trebuie să decidem că într-o anumită zonă, departe de front, nu se organizează alegeri. Dar acest lucru este greșit. Cine va recunoaște alegeri în care o parte a populației nu va vota?”, a explicat Volodymyr Zelenskyy. 

Majoritatea membrilor Radei Supreme s-au pronunțat, de asemenea, împotriva alegerilor pe timp de război. La 25 februarie, Parlamentul ucrainean a aprobat o rezoluție specială, care a fost votată de 268 de deputați (din 401). 

Documentul prevede că alegerile în Ucraina pot avea loc numai după terminarea războiului. De asemenea, parlamentarii au subliniat că nu există niciun motiv să se îndoiască de legitimitatea președintelui Ucrainei. 

„Rada Supremă declară că Ucraina, în calitate de țară democratică, de îndată ce pacea globală, justă și durabilă este asigurată pe teritoriul său, va anunța alegeri prezidențiale printr-o decizie parlamentară și se va asigura că acestea se desfășoară în conformitate cu toate standardele electorale internaționale”, se arată în rezoluție. 

Această opinie este de asemenea susținută de peste 250 de organizații reputabile ale societății civile ucrainene. Acestea au publicat o scrisoare deschisă în care subliniază că este imposibil să se organizeze alegeri democratice în Ucraina, fără o pace durabilă. 

Semnatarii documentului sunt convinși că reluarea ciclului electoral ar trebui să aibă loc în următoarea succesiune:

• o încetare durabilă a focului sub garanțiile de securitate ale țărilor garante;
• pregătirea pentru alegeri și refacerea infrastructurii relevante;
• organizarea de alegeri după obținerea unei păci durabile, ridicarea legii marțiale și reglementarea războiului în conformitate cu dreptul internațional.

Când se va încheia legea marțială în Ucraina? 

Încă nu se știe când Ucraina va reveni la viața normală. Rusia își continuă ofensiva pe linia frontului, iar trupele ucrainene avansează ca parte a unei operațiuni defensive în regiunea rusă Kursk. 

Pe baza datelor Statului Major ucrainean, Context.ro estimează că, în februarie, intensitatea medie a confruntărilor pe linia frontului a ajuns la 60-80 de lupte pe zi. Cu alte cuvinte, situația de pe linia de contact dintre Ucraina și Rusia nu arată nicio dinamică spre o calmare a conflictului militar. 

Dacă acordul de încetare a focului este adoptat, legea marțială din Ucraina nu va fi ridicată. Acest lucru se datorează faptului că amenințările la adresa statului nu vor dispărea, după cum a declarat deputatul Fedir Venislavsky (care este membru al echipei președintelui ucrainean). 

Volodymyr Zelenskyy a declarat în repetate rânduri că, pentru ca Ucraina să se simtă în siguranță, trebuie să primească garanții efective din partea partenerilor săi occidentali. În caz contrar, Rusia ar putea profita de încetarea focului pentru a-și reface forțele și a lovi din nou Ucraina. 

Pe de altă parte, dacă războiul ruso-ucrainean va avea ca rezultat un acord de pace durabil (împreună cu garanții de securitate eficiente), nu va exista niciun motiv pentru prelungirea legii marțiale. 

Abia atunci Ucraina poate începe pregătirile pentru alegeri.