Cum să recunoşti şi să eviţi fraudele online. Analiză pas cu pas (P)

Pagini false de internet banking, apeluri telefonice în care cineva se prezintă drept agentul tău, mesaje cu linkuri care promit câştiguri rapide sau avertismente false – toate acestea sunt metode ingenioase prin care banii și datele personale pot fi furate în câteva minute în mediul online. Context.ro a demontat o fraudă ca tu să ştii cum să nu cazi în capcană.

Pe Facebook circulă tot mai des pagini false care imită persoane reale – cu nume, poze și descrieri copiate – folosite pentru a plăti reclame către site-uri de tip scam. În spatele acestor profiluri se află o tentativă de fraudă. Verifică mereu pagina înainte să crezi o reclamă: uită-te la data creării, la activitatea recentă și caută numele persoanei pe internet. Dacă ceva nu se potrivește, nu accesa linkurile și raportează anunţul.

Pagina imită la perfecţie o persoană reală. La prima vedere nu pare nimic suspect. Sursa foto: Captură de ecran Facebook

Aceeaşi pagină rulează reclame cu linkuri suspecte care trimit către pagini de internet frauduloase. Sursa foto: Captură de ecran Meta Ad Library

Exemplu de pagină frauduloasă care încearcă să te convingă să investeşti prin platforma lor. Sursa foto: Captură de ecran SIGUR FINVEX

O reclamă de pe Facebook trimite către…

Linkul din Ad ne redirecţionează pe un site care imită relativ bine pagina publicației Libertatea. Ar fi vorba despre un articol redactat de Ionuţ Mureşan, cu un titlu de tip clickbait: “Cum a reuşit un programator din Cluj-Napoca să o facă pe Andra Măruţă să cheltuiască 295.000 lei în direct”. Articolul relatează o “poveste” petrecută “sâmbătă seara” la “Românii au talent” (deşi emisiunea Românii au talent este difuzată de obicei vinerea, nu sâmbăta).

Evenimentul care s-ar fi petrecut la Românii au talent prezintă, de fapt, procesul prin care oamenii ar trece dacă şi-ar introduce datele şi ar investi bani în platforma SIGUR FINVEX – un scam în a cărui prezentare au fost folosite numeroase sofisme, pentru a manipula persoanele care citesc articolul şi pentru a le convinge să investească.

Personajele principale din naraţiunea de pe site sunt: Andra Măruţă – o figură publică uşor de identificat, ideală pentru a face un apel la autoritate, Marcu, Omul de Paie – un om de rând care prezintă o soluţie genială şi, pe alocuri, pentru un plus de credibilitate, cineva numit Mihai, un cetățean aparent aleatoriu.

Prin utilizarea figurilor publice, oamenii obişnuiţi ar urma paşii Andrei Măruţă sau ai lui Mihai şi ar câştiga la rândul lor. În contrast, protagonistul, Marcu, este prezentat prin tehnica Omului de Paie ca fiind “un simplu programator, un tip simplu, cu cămaşă şifonată”, descriere prin care se face apel la empatia cititorului. Atât Andra, cât şi Marcu apar într-un colaj foto, pentru un plus de credibilitate.

“Un moment care va intra în istoria televiziunii: (…) un programator obişnuit a demonstrat că viitorul este deja aici – doar că elita financiară nu vrea ca voi să ştiţi asta”.

“Elita financiară nu vrea ca voi să ştiţi asta” este un exemplu clar de conspiracy fallacy, un sofism care se foloseşte de o dihotomie artificială între cei care ştiu adevărul şi cei care controlează informaţia, un apel la suspiciune şi chiar dispreţ faţă de această “elită financiară”.

Andra se prezintă ca fiind sceptică iniţial, fapt ce prilejuieşte o explicaţie din partea lui Marcu – în fapt, o prezentare a schemei de investiţii: “AI-ul analizează pieţele, execută microtranzacţii, fiecare cu risc minim. De la 17.500 lei până la 29.100 lei pe lună, cu un depozit minim de doar 1.100 lei”. Apoi, urmează apelul la încredere şi la acţiune: “dacă nu credeţi, încercaţi singură.”

Andra este prezentată ca acceptând provocarea concurentului şi decide să investească suma specifică de 290.800 de lei. Mihai vrea să încerce şi el, iar articolul prezintă cum soldul Andrei Măruţă creşte de la minut la minut.

Vocea “politicoasă” din apel – pe care ar auzi-o şi cititorul dacă ar intra în schema de investiţii şi ar prelua apelul – a fost auzită de “toată sala”. Alături de secvenţe precum “totul se întâmplă sub ochii a milioane de telespectatori”, “sala amuţeşte şocată”, “sala a aplaudat”, povestea devine mai credibilă, prin utilizarea sofismului numit argumentum ad populum – apelul la majoritate, faptul că un număr mare de oameni care au reacţii comune sau sunt martori la acelaşi eveniment dau credibilitate faptelor relatate.

“Andra Măruţă, persoana care şi-a construit imperiul pe atitudinea cinică faţă de visele altora, se ridică încet. Începe să aplaude: – Eşti un adevărat geniu”

Un alt mecanism de manipulare întâlnit în prezentarea schemei de investiţii pe site – şi în majoritatea fraudelor – este apelul la emoţie, prin crearea unui sentiment de urgenţă: “este important să nu rataţi apelul, face parte din sistemul de securitate”, “cererile de înregistrare sunt acceptate până la 10.10.2025”, “locul dvs. în program este rezervat timp de 24 de ore”. Cititorului i se induce senzaţia de panică – are impresia că trebuie să acţioneze rapid pentru a nu rata oportunitatea unui câştig şi, ca atare, trece peste etapa de verificare logică a mesajului cu care interacţionează.

Pentru a face întreaga naraţiune mai uşor de crezut, autorul schemei de investiţii a adăugat în pagină un comentariu la data de 9 octombrie 2025 de la un anumit RaduC – “A încercat cineva platforma?”. 25 de minute mai târziu, RaduC primeşte confirmarea de la un alt utilizator, Vizitator: “Da, am obţinut deja 200%, totul e simplu şi sigur. Tipul ăsta este incredibil” şi un screenshot cu așa zisul profit înregistrat şi un grafic cu veniturile,  urmat de încă o referinţă la Românii au talent, de la un al treilea utilizator, Florin Georgescu: “Se simte prospeţimea, nu aceleaşi cântece şi dansuri an de an.”

Tipuri de fraude

Phishing

Unul dintre cele mai des întâlnite tipuri de fraudă digitală este phishingul, în care escrocii clonează site-urile de internet banking. Pagina arată identic cu cea reală, dar este creată doar pentru a colecta datele de logare. Unii escroci cumpără chiar și reclame sponsorizate pe Google, astfel încât site-ul fals să apară primul în rezultate.

Un raport al theromanianlawyers.com arată că phishingul reprezintă peste 70% din totalul scamurilor online din România. Smishingul (același tip de scam, realizat prin SMS) a crescut de șase ori în 2023.

Promisiunea câștigurilor rapide

Un alt tip de înșelătorie profită de dorința de a te îmbogăţi peste noapte. Escrocii folosesc imagini cu vedete sau figuri publice și promit „investiții sigure” cu câştiguri uriaşe. Linkurile duc către formulare suspecte care cer date personale, iar ulterior eşti sunat de un agent care încearcă să te convingă să-i spui datele cardului, în special CVV-ul (codul de trei cifre) de pe spatele cardului.

Spoofing telefonic

Prin această metodă, infractorii falsifică numărul apelantului astfel încât să pară că vorbesc cu un reprezentant al băncii și cer urgent date sensibile. BT nu cere niciodată aceste informații telefonic. Dacă primești un astfel de apel, închide imediat, nu furniza nicio informaţie importantă și alertează banca pentru a verifica situaţia.

Cum te protejezi:

• Verifică mereu adresa URL înainte să introduci userul și parola într-o pagină web.
• Accesează conturile doar de pe site-urile oficiale.
• Evită rețelele WiFi publice și folosește un antivirus actualizat pe dispozitivele tale.

Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranta online gasesti si aici: https://www.bancatransilvania.ro/siguranta-online