Project Description
Investigații 08 iunie 2022
Banii post-Covid
Uniunea Europeană a conceput în mijlocul pandemiei un plan care s-o ajute să-și repornească rapid motoarele economice. I-a atașat și un mega-buget de peste 700 de miliarde de euro.
O echipă internațională de jurnaliști coalizați în cadrul proiectului #RecoveryFiles, coordonat de organizația olandeză Follow the Money, investighează activ unde se duc banii europeni.
Primele anchete la care Context.ro a luat parte arată că planul european a fost negociat în secret cu statele membre și că România nu face excepție.
Investigațiile echipei #RecoveryFiles au mai scos la iveală că o bucată consistentă din banii post-covid vor merge către industria auto sub pretextul unei tranziții eco. Echipa Context.ro și consorțiul #RecoveryFiles vor fi cu ochii pe banii europeni.
Episoade
Firmele de consultanță au câștigat mai mult de jumătate de miliard de euro din banii europeni post pandemie/ În România secretomanie și conflicte de interes
Firmele internaționale de consultanță vor câștiga cel puțin 300 de milioane de euro din Fondul de redresare post-pandemie pus la dispoziție de Comisia Europeană, potrivit unei noi cercetări realizate de Follow the Money
România a inclus în PNRR măsuri pe care oricum era obligată să le ia
Cel puțin șapte țări, printre care și România primesc bani din fondul european de redresare și reziliență pentru simplul fapt că vor transpune directive europene pe care oricum erau obligate să le implementeze.
Banii post-COVID: Schema serviciilor de consultanță
Schema contractelor de consultanță pe fonduri europene este larg răspândită în UE și a intrat pe radarul Parchetului European. Unele state au apelat la consultanți când au redactat planurile naționale pe care le-au trimis la Bruxelles. În unele situații, aceleași companii de consultanță sunt cele care sunt contractate să implementeze reformele din PNRR.
Banii post-Covid. Beneficiarii reali scapă de transparență
În timp ce riscurile de fraudă și corupție sunt peste medie în cazul fondurilor europene, primele zeci de miliarde din Fondul de redresare și Reziliență au fost distribuite și unele state membre europene au făcut, practic, imposibilul să aflăm la cine ajung în final banii.
Miliardele de euro arse pe mașini hibride
Producătorii de automobile sunt printre cei mai mari beneficiari ai Fondului European de Redresare și Reziliență, în valoare de peste 700 de miliarde de euro. Pe hârtie, banii puși la dispoziție industriei auto sunt investiți în modele ecologice care să ajute mediul.
Comisia Europeană ține la secret mii de documente despre miliardele de euro din Mecanismul de Redresare
Comisia Europeană și statele membre UE, printre care și România, au negociat în spatele ușilor închise cu privire la modul de cheltuire a fondului de redresare COVID-19 în valoare de 723,8 miliarde de euro. Un grup de jurnaliști din 14 state au solicitat documentele, mailurile și procesele verbale ale acestor negocieri, dar Comisia a refuzat să divulge informațiile.
Controlul miliardelor de la Bruxelles
Uniunea Europeană a creat un fond de redresare în valoare de 723,8 miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să-și stimuleze economia după pandemie. Totuși, există o lipsă de supraveghere democratică a modului în care vor fi cheltuite aceste miliarde europene.
Pe aceeasi tema
Rețeaua minciunilor: Facebook a eliminat mai multe postări de pe platformă, după ce Context.ro a semnalat conținutul dezinformator și conspiraționist
Paginile și grupurile de Facebook unde erau răspândite dezinformări, conspirații și propagandă pro-Kremlin și pe care Context le-a expus săptămâna trecută se aflau deja și în atenția experților Meta, după cum afirmă reprezentanții platformei.
Corupție și Crimă Organizată Globală: Jurnaliști bulgari de investigație, puși sub presiune de infractori și stat, „cavalerul de onoare” al lui Vučić, partener de afaceri cu un presupus traficant de droguri, sancțiuni împotriva Rusiei încălcate de firme din Polonia
Context.ro a selectat cele mai importante investigații jurnalistice publicate în ultimele săptămâni de către centrele de jurnalism de investigație afiliate rețelei internaționale The Organized Crime and Reporting Project (OCCRP).
Peste 200 de dosare DNA s-ar închide dacă pragul la abuz în serviciu ar fi de 250.000 lei
Peste 200 de dosare instrumentate de Direcția Națională Anticorupție s-ar închide dacă pragul la abuz în serviciu ar fi de 250.000 lei, a transmis DNA la solicitarea Context.ro. De asemenea, procurorii anticorupție din România au început urmărirea penală în 153 de astfel de cauze, iar 31 de dosare penale cu prejudiciu estimat sub acest prag se află, în prezent, pe rolul instanțelor.
