Guvernul a decis să acorde cu 10.000 mai puține permise de muncă pentru cetățenii străini, în 2026, deși patronatele au cerut mărirea numărului acestora cu 50%, în contextul deficitului de muncă din mediul privat, confirmat în documente oficiale. 

Argumentul: Românii disponibilizați de la stat în urma măsurilor de austeritate ar putea să ia locul muncitorilor străini din mediul privat. 

Realitatea: România importă forță de muncă preponderent din țări asiatice, în domenii precum construcții, comerț sau HoReCa, în timp ce disponibilizările de la stat vizează majoritar funcționari publici, cu studii superioare și salarii ori beneficii mai mari decât cele ale muncitorilor străini.

Patronate: Apelăm la muncitorii străini pentru că românii nu vor sau nu sunt

Discuțiile despre numărul de permise care ar urma să fie acordate pentru muncitorii străini în 2026 a avut loc în cadrul Consiliului Tripartit pentru Dialog Social, un organism care reunește președinții confederațiilor patronale, sindicale, reprezentanți ai Guvernului, președintele Consiliului Economic și Social ș.a. 

La ședința la care a fost prezent și premierul Ilie Bolojan, patronatele au cerut 150.000 de permise de muncă, Guvernul a propus 75.000, iar în final Executivul a decis să elibereze 90.000 de permise, cu 10.000 mai puțin decât anul trecut. 

Context.ro a discutat cu ministrul Muncii, Familiei și Solidarității Sociale, Florin Manole, dar și cu vicepreședinta Patronatului Importatorilor Forței de Muncă (PIFM), Corina Constantin.

Ministrul Manole a argumentat decizia arătând spre Ilie Bolojan care a anunțat disponibilizări, în principal ale funcționarilor publici, dar și a altor categorii:

 „Indicatori macroeconomici întrevedeau o posibilă creștere a șomajului anul viitor. Numai declarațiile premierului în ultimele luni au fost despre cât de mulți funcționari publici din administrația locală, de exemplu, ar trebui disponibilizați. Având în vedere pe de o parte, cifrele la statistică, pe de altă parte, declarațiile premierului privind următoarele „reforme” am considerat să propunem un număr scăzut de lucrători străini, acesta a fost argumentul”, a explicat Manole pentru Context.ro. 

Manole susține și că patronatele au cerut 150.000 de permise de muncă pentru 2026 fără să-și argumenteze decizia: ”Niciun argument. A fost doar un enunț. 150.000”.

În fapt, patronatele își argumentează an de an cererea de permise pentru muncitorii străini: nu găsesc suficienți români care să își dorească sau să poată ocupa locurile de muncă disponibile în construcții, comerț, curățenie, HoReCa etc. 

Vicepreședinta Patronatului Importatorilor Forței de Muncă (PIFM), Corina Constantin, îl contrazice pe ministrul Manole și a declarat pentru Context.ro că solicitarea unui ”contingent de 150.000 de lucrători străini” a fost făcută „în baza analizelor privind deficitul de personal în sectoarele economice esențiale. Solicitarea are la bază date concrete privind evoluția pieței muncii”, susține aceasta.

Corina Constantin, președinta Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (sursa foto: Facebook / PIFM – Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă)

Mai mult, la începutul lunii octombrie, Corina Constantin arăta cum a evoluat, în cifre, importul de muncitori străini, din cauza lipsei resurse locale. 

Cifrele arată că nevoia de muncitori străini a crescut constant, de la an la an, și a cunoscut un salt semnificativ după pandemia COVID-19:  

”Dacă în 2018 erau solicitați aproximativ 15.000 de lucrători străini pe an, în 2019 cererea s-a dublat la 30.000, iar în 2020 s-a menținut la același nivel. Anul 2021 a adus o nouă creștere, cu 50.000 de lucrători străini pe an, iar din 2022 până în prezent, contingentul a ajuns la 100.000 pe an. Această evoluție demonstrează că angajatorii români au apelat din ce în ce mai mult la personal non-UE, pentru a compensa lipsa de resursă umană locală”, spunea Corina Constantin citată de Agerpres.ro. 

În iulie, Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, explica același lucru, faptul că mediul privat apelează la forța de muncă străină pentru că nu românii nu vor să lucreze sau nu există un număr suficient pentru a acoperi domenii precum agricultura, construcțiile, curățenia etc: 

”Mai mult de 60% dintre aceste avize (permise de muncă, n.red.) vizează meserii din zone precum agricultura, construcțiile, curățenia sau manipularea mărfii, domenii în care angajatorii români întâmpină dificultăți majore în recrutarea locală”. 

La întâlnirea cu premierul Bolojan din cadrul Consiliului Tripartit, patronatele au tras un semnal de alarmă și în ceea ce privește scăderea veniturilor la stat odată cu reducerea numărului de angajați străini: Statul român încasează 9000 lei anual din contribuții fiscale directe pentru fiecare străin angajat oficial, susțin patronatele. 

Vicepreședinta PIFM semnalează că „o scădere de 60.000 de avize față de cererea pieței ar putea genera pierderi bugetare de peste 540 milioane lei anual, cu efecte indirecte în lanțul economic”, spune Corina Constantin. 

Pot românii să acopere cele 10.000 de permise lipsă? Ce spune ministrul Muncii

Întrebat fiind de reporterul Context.ro dacă el consideră că funcționarii din instituțiile publice ar putea să acopere deficitul de forță de muncă pe care îl acoperă muncitorii străini, în domenii precum construcțiile, HoReCa sau comerțul, adică joburi în general necalificate, ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că nu toate persoanele despre care se spune că ar urma să fie disponibilizate ar urma să aibă studii superioare:

„În unele domenii avem deja și concedieri colective. De aceea eu am preferat să fiu prudent. O parte importantă din oamenii din administrație, de exemplu, care vor părăsi, dacă vor părăsi funcțiile publice, vor avea studii superioare, dar nu neapărat toți”, a mai spus ministrul. 

sursa foto: Inquam Photos / Cornel Putan

Manole a vorbit și de previzionarea unei rate mari a șomajului în viitorul apropiat:

”În același timp avem șomaj și astăzi când vorbim în România, o să avem un șomaj crescut, anticipează Institutul Național de Statistică, deci mai mulți oameni care nu sunt la job, deci o mai mare cerere pentru locuri de muncă”, a mai declarat ministrul Muncii pentru Context.ro. 

Mai mult, Manole a criticat faptul că mediul privat este reticent în a mări salariul minimum pe economie: 

„Care este motivul rațional și de bun simț pentru care patronatele se opun creșterii salariului minim? N-a fost nimeni să sesizeze stridenta diferenței dintre teza 1, mărirea salariului minim, și teza 2, majorarea permiselor de muncă, ca să nu zic ridicolul situației sau penibilul situației, că îmi caut toate cuvintele urâte”. 

Potrivit ministrului, poziția patronatelor ar fi una controversată: „Deci la punctul 1 îmi zici că economia merge prost și să nu crească salariul minim și la punctul 2 îmi zici că economia merge bine și avem nevoie de 150.000 de lucrători în plus. Cum pot eu să consider asta o poziție cerebrală?”

Un fost ministru al Muncii din partidul premierului Bolojan critică decizia 

Raluca Turcan, deputat PNL și fostă ministră a Muncii, a criticat decizia Guvernului Bolojan de a reduce numărul permiselor de muncă pentru străini. 

Raluca Turcan (sursa foto: Inquam Photos / George Călin)

Ea susține, într-o postare pe Facebook, că decizia stârnește ”la început amuzament, iar ulterior dezamăgire”: 

”Reducerea contingentului de muncitori străini cu argumentul că astfel se eliberează locuri pentru persoanele concediate din sectorul public va genera la început amuzament, iar ulterior dezamăgire. Nu îmi pot imagina cum o persoană care ar câștiga 7.500 de lei sau mai mult într-o companie de stat, se va angaja să lucreze în ferme de animale, în menaj, în confecții sau în livrare de mâncare pentru salariul minim pe economie”. 

Fosta ministră consideră că măsurile luate de guvern în acest sens sunt „decizii politice hazardate”, iar guvernul Bolojan ”în loc să asculte mediul de afaceri, pare că se preferă o măsură populistă, care va genera blocaje în sectoare vitale”. 

Ce spun statisticile. Și niște rasism în loc de bacșiș

Context.ro a scris despre deficitul forței de muncă din România, atestat de raport al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pentru anul 2024, dar și alte rapoarte internaționale precum cel emis de  European Employment Services (EURES).

România are cea mai accelerată rată de îmbătrânire a populației active din Europa. Potrivit declarației făcute de Corina Constantin „peste 30% din forța de muncă actuală va avea peste 50 de ani în 2026, iar fără o politică de migrație economică predictibilă, deficitul de lucrători necalificați și semicalificați ar putea depăși 250.000 de persoane” .

În România, cap de listă în UE la deficitul forței de muncă, nu de puține ori sunt discriminați muncitorii care vin din străinătate și care contribuie cu aproape 4 miliarde de euro la PIB-ul național. 

Țara noastră are un deficit de forță de muncă de circa 600.000 de persoane, iar 155 de meserii sunt identificate ca fiind subacoperite, conform unui raport al European Employment Services (EURES). În același timp, ”asiaticii”, care salvează de la colaps domenii importante din economia românească, sunt principala țintă a discriminării, violențelor și xenofobiei.

Muncitorii străini s-au confruntat cu o serie de episoade xenofobe, alimentate în special de politicienii partidului extremist AUR. 

sursa foto: Inquam Photos / George Călin

După brutarii sinhalezi din Harghita și livratorul din Nepal lovit pe stradă pentru că ”nu are sânge pur”, un alt livrator originar din Sri Lanka a fost oprit în trafic de către o mașină în care se afla un cuplu. Cei doi au ieșit din mașină și au adresat injurii la adresa livratorului, ulterior l-ar fi strâns de gât, scuipat și lovit cu un cablu. 

Polițiștii au deschis un dosar penal în acest caz, însă livratorul și-a retras în cele din urmă plângerea motivul fiind: „În special pentru că ei sunt tineri. Nu am vrut niciodată să rănesc pe cineva”. Cei doi au primit o amendă de câte 1000 lei fiecare.

Un alt caz de rasism din Capitală arăta cum o studentă la medicină, originară din Camerun a fost insultată de o șoferiță de taxi pe criterii de culoare. 

Mai exact, șoferița a refuzat să o transporte pe tânara din Camerun pentru că ar fi de culoare: „Pentru că nu vreau să te iau. Ai invadat România”. Cazul a fost filmat de studenta străină care a povestit ulterior că se simte umilită și nedorită în țară.

Editare: Andreea Pavel