Cum faci pierdute 18 milioane de euro din TVA: Firma care ”scapă turma” și intră în insolvență / Cazul mașinilor de lux vândute succesiv, investigat de DNA

„Lupta împotriva fraudei cu TVA nu este o prioritate pentru România”, spunea Laura Codruţa Kovesi, șefa Parchetului European, într-un interviu pentru Context.ro, din 2023. ”Nivelul de detectare în țara noastră este foarte scăzut (…) Sunt foarte multe firme fantome, sunt foarte multe tranzacții care trec și care nu sunt detectate (…) Dacă vrem un buget mai bun în România, trebuie să reducem frauda cu TVA și trebuie să reducem frauda pe evaziune fiscală”, mai spunea șefa EPPO. 

Procurorii DNA au descins, miercuri dimineaţă, la firme și persoane fizice din Capitală și 8 județe într-un dosar de mare evaziune fiscală, cu un prejudiciu estimat la peste 18 milioane de euro, conform surselor Context.ro. 47 de percheziții erau încă în desfășurare la prânz în București, Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani și Brașov. 

Conform informațiilor Context.ro este vorba de un grup de firme care activează în cadrul brandului Leasing Imobiliare, condus de omul de afaceri gălățean Gigi Bracaci, care ar fi vândut succesiv mașini de lux, fără să se plătească TVA în cadrul tranzacțiilor.

• UPDATE Ora 15:35 Fraudarea TVA se desfășura printr-un lanț de firme ”conductă” care cumpărau mașini second-hand de lux de la furnizori din țări ale Uniunii Europene și care vindeau mai departe altor firme, ai căror reprezentanți erau implicați în achiziția inițială a autoturismelor. Ulterior, mașinile ajungeau la cumpărători finali – persoane fizice sau juridice, a explicat ANAF într-un comunicat de miercuri după-amiază:
  – ”În circuitul tranzacțiilor, au fost introduse și diferite materiale și articole de încălțăminte fără o utilitate reală, doar pentru a simula tranzacții comerciale. Scopul era de a crea cheltuieli artificiale și de a influența taxele și impozitele datorate statului, folosind proceduri contabile și financiare atipice sau artificiale”, mai arată ANAF.

Cum susțin sursele judiciare ale Context.ro că funcționa schema infracțională?

Plata TVA era lăsată în sarcina uneia dintre firmele din lanțul de companii, însă aceasta nu mai ajungea să plătească niciodată taxa pe valoare adăugată pentru că era băgată în insolvență și astfel era eludată plata la stat, au explicat surse judiciare pentru Context.ro. DNA a transmis, printr-un comunicat de miercuri, că faptele s-ar fi petrecut în perioada 2021 – ianuarie 2025. 

„Este un caz clasic de evaziune fiscală”, spun specialiștii, iar informațiile oficiale arată că România este „campioană” în Europa la ocolirea plății TVA. Statul român pierde anual peste şapte miliarde de euro din astfel de fraude, bani care rămân în buzunarele evazioniştilor. 

O analiză realizată de Context.ro în 2023 arată că România a pierdut doar în 2021 şapte miliarde de euro din cauza fraudelor cu TVA. Mai mult, o analiză a Consiliului Fiscal, publicată la finalul anului 2023, arăta cum colectarea deficitară a TVA reprezintă „o problemă de securitate economică pentru România și fenomenul evaziunii fiscale este aproape instituționalizat”.

În general, reţelele folosite de evazionişti au la bază firme fantomă sau companii străine pe care le controlează de la distanță. Dosarele penale pe spălare de bani sunt puține, iar condamnările, rare. 

La bilanțul activității DNA prezentat în februarie 2025, procurorul-șef Marius Voineag amintea că abia în 2024 instituția Anticorupție a primit jurisdicție extinsă pe gestionarea cazurilor majore de evaziune fiscală în care daunele depășesc 10 milioane de lei și a cazurilor de spălare a banilor, chiar și ca infracțiuni de sine stătătoare, intră în setul de competențe al DNA.

• „Acest mandat extins împuternicește instituția să urmărească infracțiunile financiare cu mai multă eficacitate și precizie”, spunea atunci Voineag. 

Luni, premierul Ilie Bolojan a transmis că în România există peste 460.000 de firme fantomă, inactive, iar o treime dintre acestea au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Premierul mai spunea că pachetul doi al măsurilor de reformă fiscală va contribui la identificarea acestor firme și, de asemenea, vor fi introduse și măsuri de integritate pentru inspectorii ANAF şi ai Vămii, unde evaziunea fiscală este endemică, una dintre acestea fiind purtarea de body-cam-uri de către inspectori, în timpul controalelor.

România are cel mai mare deficit din UE la încasarea TVA. Diferența dintre sumele care ar trebui să ajungă la stat și ceea ce se încasează efectiv a depăşit nouă miliarde de euro, conform Eurostat.

Datele arată că, în 2021, TVA neîncasat a ajuns la 9 miliarde de euro. Din acestea, 7 miliarde sunt rezultatul fraudelor, arată o analiză realizată de Context.ro, care poate fi citită integral aici aici.

Situaţia nu s-a schimbat prea mult. Avem în continuare cea mai slabă colectare a taxei pe valoare adăugată din UE și am pierdut 8.5 miliarde de euro din TVA neîncasat, arată cele mai recente date publicate de Comisia Europeană pentru 2022.

Deşi statul român colectează anual între 12,5 și 18 miliarde de euro, bani din TVA, suma reprezintă doar două treimi din totalul pe care România ar trebui să îl colecteze. Restul banilor – care ar fi putut fi folosiţi pentru construcţia de spitale sau şcoli – rămân în buzunarele evazioniştilor.

Reţete de fraudă la TVA 

Una dintre cele mai simple modalități de fraudare a plății TVA este prin intermediul firmei-fantomă – MTIC (missing trader intra-community fraud). O firmă din străinătate livrează un bun (scutit de la plata TVA-ului) către o firmă din România, așa-numita firmă „fantomă”. Teoretic, firma românească ar trebui să plătească TVA la vânzarea bunului către clienții finali. Dar, după ce vinde bunurile la prețuri adesea mai mici decât cele ale pieței, firma dispare, iar statul rămâne cu paguba. “Sunt foarte multe firme fantome, sunt foarte multe tranzacții care trec și care nu sunt detectate”, a mai spus Kovesi în interviul pentru Context.ro. 

O altă schemă este cea denumită carusel, în care bunurile sunt de facto vândute în România, dar apar pe hârtie ca și cum ar fi fost vândute și cumpărate de mai multe companii din UE, scopul final fiind ca statul să nu-și primească partea. 

Schema devine mai complicată atunci când mai multe firme din statele UE devin proxy (interpuşi) şi tranzacționează succesiv aceleași bunuri. Uneori, bunurile ajung chiar la furnizorul inițial și schema se repetă.

De exemplu, o anchetă OCCRP și RISE Project a arătat că mai multe firme bulgăreşti au fost folosite pentru a ocoli plata TVA, generând statului român o pagubă totală de aproape 300 de milioane de euro în ultimii zece ani. 

Mai multe detalii despre acest subiect, în serialul EUROFRAUDA ROMÂNO-BULGARĂ.

În 2023, un raport Moneyval (un organism internațional care analizează cum combat statele spălarea banilor) a scos la iveală ineficienţa autorităţilor în investigarea evaziunii fiscale în dosarele de spălare de bani. Raportul constată că între 2018 și 2020 au fost trimise în judecată doar 2054 de cazuri în care banii spălați rezultau din evaziune fiscală şi, mai ales, că există doar 68 de condamnări pentru spălare de bani ca urmare a evaziunii fiscale în perioada analizată.

Editare: Andreea Pavel
Articol publicat și pe Info Sud-Est