Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a sesizat Parchetul General cu privire la o presupusă schemă de evaziune fiscală și spălare de bani, coordonată de doi cetățeni români printr-o rețea de firme și persoane fizice care activau simultan în România, Bulgaria și Belgia. 

Potrivit informațiilor ANAF, este vorba despre tranzacții fictive în domeniul panourilor fotovoltaice. Companiile care au intrat în vizorul autorităților ar fi fost folosite pentru a simula tranzacții comerciale și a evita plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat: 

„Aceștia au dezvoltat o „rețea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol distinct – de la coordonatori și intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare și semnarea formală a documentelor comerciale”, se arată în comunicatul oficial al ANAF. 

Coordonatorii rețelei preluau în mod fraudulos firme deja existente, pe care le transformau în vehicule pentru operațiuni fictive, mai arată instituția. Ulterior, în actele oficiale apăreau persoane vulnerabile sau cetățeni străini, folosiți drept administratori și asociați, cu ajutorul documentelor și identităților false, se mai arată în comunicat. Pentru a-și șterge urmele, liderii mutau frecvent sediile companiilor în adrese fictive și le schimbau periodic denumirile.

Anchetatorii spun că, pentru a evita depistarea și interceptarea comunicațiilor, membrii rețelei foloseau aplicații criptate și VPN-uri, care le ascundeau identitatea și locația reală. Prin acest sistem bine pus la punct, gruparea ar fi reușit să miște sume considerabile de bani prin tranzacții comerciale false, în special în domeniul panourilor fotovoltaice.

În urma investigațiilor ANAF, „prejudiciul estimat adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive”. 

În 2024, Economedia a documentat pentru prima dată ascensiunea inexplicabilă a companiei fantomă RICHRBT, care a ajuns la afaceri de 3,6 miliarde lei.

Potrivit Economedia, compania pretindea în mod fals că a construit Stadionul Steaua București, deși lucrarea a fost făcută de Asocierea Construcții Erbașu S.A., CONCELEX S.R.L și TERRA GAZ CONSTRUCT S.R.L. 

La fel, RICHRBT pretinde că primește fonduri europene, inclusiv din PNRR, însă nu apare în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.  De asemenea, firma nu are un portofoliu propriu, iar bilanțurile fiscale depuse erau false. 

Ulterior, Recorder a descoperit că firma avea sediul într-un WC public, iar Fiscul i-a validat bilanțurile.

Într-un interviu pentru Context.ro șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, a arătat cum fraudele cu TVA sau cele din vămile din România au fost tolerate ani de zile, iar infractorii ajung să investească inclusiv în campaniile electorale din țară. Vezi interviul aici.

Un investigator financiar al EPPO povestește într-un alt interviu acordat Context.ro cum a funcționat cea mai mare fraudă fiscală investigată până acum de instituția europeană.

O serie de investigații Context.ro, în parteneriat cu BIRD.bg, dezvăluie cum statul crește taxele pentru cetățeni în timp ce pierde anual miliarde de euro din evaziune fiscală. Câteva sute de milioane de euro sunt furate printr-un sistem operat de rețele de consultanți bulgari și oameni de afaceri români. Vezi mai multe episoade  aici.

Comunicatul integral al ANAF în cazul RICHRBT

Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) a sesizat Parchetul în cazul unei rețele transfrontaliere de evaziune și spălare de bani “Cazul RICHRBT”

• Dosarul în care este vizat un grup de 17 firme implicate în multiple acțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, fals, uz de fals și constituire de grup infracțional organizat a ajuns pe masa procurorilor.
• Investigația arată că rețeaua acționa coordonat în România, Belgia și Bulgaria printr-un modus operandi ilegal, coordonată de doi cetățeni români. 
• Verificările au fost efectuate atât prin interogarea bazelor de date A.N.A.F., cât și în baza schimbului de informații cu instituțiile statului și statele membre UE.

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (D.G.A.F.) din cadrul A.N.A.F. a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție rezultatele unei investigații complexe privind o rețea de firme și persoane fizice implicate într-o amplă schemă de evaziune fiscală și spălare de bani.

Ancheta A.N.A.F. s-a derulat în perioada august 2024 – august 2025 și a vizat un grup infracțional organizat cu activitate transfrontalieră (România – Belgia – Bulgaria), coordonat de două persoane cu cetățenie română. 

Investigația a fost demarată după ce inspectorii Antifraudă au constatat tranzacții comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos și folosite pentru a evita plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat.

Modul de operare și structura grupului

Potrivit datelor din dosar, grupul a acționat coordonat printr-un sistem complex care implica:

• preluarea frauduloasă a unor firme existente și transmiterea fictivă de părți sociale;
• folosirea de persoane vulnerabile sau cetățeni străini ca administratori și asociați;
• utilizarea de documente și identități false, inclusiv certificate digitale obținute nelegal;
• mutarea fictivă a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările;
• deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identității, dar și conturi bancare aparent legitime;
• folosirea aplicațiilor criptate și a VPN-urilor (rețele virtuale private care maschează identitatea și locația utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare și transfer de date.

Din punct de vedere fiscal, prejudiciul estimat adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive. A.N.A.F. a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depășesc 1,3 milioane de lei. Totodată, peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei au fost confiscate în cadrul operațiunii.

Rezultatele anchetei indică o rețea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol distinct – de la coordonatori și intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare și semnarea formală a documentelor comerciale. 

“Pe lângă faptele de evaziune fiscală, inspectorii Antifraudă au constatat indicii privind spălare de bani, fals în acte, uz de fals și constituirea unui grup infracțional organizat. De aceea, dosarul complet documentat de A.N.A.F., o investigație care s-a derulat pe o perioadă de un an de zile, a fost transmis către Parchet, pentru evaluare completă și sancționarea întregului mecanism al ilegalităților descoperite.”, declară Adrian Nica, președintele A.N.A.F.. 

Verificările au fost realizate prin analiza bazelor de date ale A.N.A.F., cooperarea cu instituții partenere din România și din statele membre ale Uniunii Europene, corelarea datelor fiscale, bancare și comerciale privind tranzacțiile suspecte. Investigația are loc în contextul în care inspectorii Antifraudă au intensificat în ultimul an controalele în domeniul comerțului cu echipamente fotovoltaice, un sector aflat în expansiune, dar care a devenit tot mai atractiv pentru operațiuni de tip fraudă fiscală.

Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea continuării cercetărilor penale și a stabilirii răspunderii persoanelor implicate.

În urma acestei anchete și a altor cazuri similare, A.N.A.F. a transmis recomandări privind îmbunătățirea mecanismelor de control și a procedurilor de verificare a identității în sistemele financiare și la Registrul Comerțului, propunând totodată integrarea unor măsuri concrete în pachetele fiscal-bugetare adoptate recent. Aceste măsuri vizează consolidarea analizei de risc fiscal și prevenirea folosirii firmelor-fantomă sau a entităților inactive în scopuri frauduloase.

Printre principalele modificări adoptate recent în acest sens se numără introducerea de noi criterii de analiză a riscului fiscal: lipsa utilizării instrumentelor de plată fără numerar, avertizarea timpurie privind capacitatea de plată a obligațiilor fiscale și analiza informațiilor din cazierul fiscal relevante pentru comportamentul fiscal viitor al contribuabililor. De asemenea, au fost stabilite noi criterii pentru declararea inactivității fiscale a firmelor, precum lipsa unui cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului și nedepunerea situațiilor financiare anuale la cinci luni după termenul legal. Perioada de inactivitate a fost limitată la maximum un an, după care firmele care nu se reactivează vor fi dizolvate automat, cu obligația organului fiscal de a stabili și recupera datoriile înainte de radiere.

Aceste măsuri urmăresc eliminarea entităților care nu desfășoară în mod real activitate economică, dar și protejarea bugetului public și a contribuabililor onești, potențiale victime ale acestui tip de fraudă, printr-un sistem de monitorizare mai eficient și predictibil.

A.N.A.F. continuă să desfășoare controale de amploare, în special în sectoarele cu risc fiscal ridicat, utilizând analize de risc și instrumente digitale care eficientizează procesul de analiză și colectarea fiscală și reduc erorile umane. Instituția își reafirmă angajamentul de a proteja bugetul de stat, de a asigura un mediu concurențial corect și de a funcționa ca o autoritate de încredere, adoptând măsuri care promovează performanța instituțională și integritatea.

Editare: Andreea Pavel