Grupările mafiote nu se mai disting astăzi în funcție de cartiere, țări sau regiuni, ci sunt alcătuite din cetățenii și naționalități pestrițe care au în comun doar apartenența la aceeași rețea infracțională. 

Între ele, mafia chineză și crima organizată patentată acolo reprezintă noul trend care se ridică peste Europa. Și circulă din port în port, acolo unde infractorii descoperă noi vulnerabilități. La toate acestea se adaugă toleranța autorităților și a societății care consideră că fraudele financiare nu ucid, în schimb traficul de droguri da. 

”Se înșală”, arată Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, într-un interviu exclusiv pentru Context.ro, în care explică de ce frauda vamală și frauda cu TVA au ajuns un fenomen extrem de periculos, de securitate internă, iar fraudele financiare nu mai reprezintă infracțiunile ”gulerelor albe” ci duc din ce în ce mai des la trafic de arme și violență.

Principalele declarații:

• ”Mafia chineză, crima organizată chineză, un nou trend (…) sunt câteva state membre în care avem așa numitele orașe chinezești în care toate mărfurile se duc acolo și controlul nu este foarte strict”;
• ”Infractorii folosesc inteligența artificială pentru a împărți sumele tranzacționate în sume mai mici, să nu atragă atenția (…) Fac nenumărate tranzacții și atunci este foarte greu să observi un pattern în asta”;  
• ”Ceea ce este îngrijorător pentru mine din această poziție, ca șef al Parchetului European, este faptul că frauda cu TVA și frauda vamală a fost nedescoperită, a fost tolerată ani de zile (…)”;
• ”După primele luni în care am devenit operaționali, ne-am confruntat cu crima organizată cea mai severă din Europa și foarte violentă”; 
• ”Infrastructura creată pentru fraudă cu TVA a dus și la trafic de arme. Avem în dosarele noastre și trafic, de exemplu cu pudră pentru grenade”; 
• ”Frauda cu TVA și frauda vamală au devenit un fenomen extrem de periculos (…) este o chestiune de securitate internă și este o chestiune care ține de securitatea cetățenilor”; 
• „Infractorii au început să investească inclusiv în campanii electorale pentru a fi siguri că anumite persoane vor fi numite în anumite poziții”;
• ”Mafia chineză, crima organizată chineză, un nou trend (…) sunt câteva state membre în care avem așa numitele orașe chinezești în care toate mărfurile se duc acolo și controlul nu este foarte strict”.

• Imagine: Monica Lăzurean, Eduard Pârvu, Montaj: Ciprian Moraru

Reporter: După toți acești ani la EPPO, ce vă rămâne în minte? Care este primul lucru care vă vine în minte? Au trecut 6 ani.

Laura Codruța Kovesi: Multe, multe lucruri, având în vedere că la momentul numirii, Parchetul European exista doar pe hârtie, era un regulament și atât. Și practic, în acest moment avem peste 40 de birouri în 24 de state membre, peste 160 de procurori europeni delegați care fac anchete, foarte multă activitate. Dar, ce-mi rămâne în minte și ceea ce este îngrijorător pentru mine din această poziție, ca șef al Parchetului European, este faptul că frauda cu TVA și frauda vamală a fost nedescoperită, a fost tolerată ani de zile și acest lucru este intolerabil, pentru că banii care se fac din frauda cu TVA și frauda vamală sunt extraordinar de mulți. Sunt miliarde de euro care practice, în loc să intre în bugetele naționale și în bugetul Uniunii Europene, intră în mâinile unor infractori periculoși. 

Deci Parchetul European a fost creat plecând de la premisa o să investigăm fraude cu fonduri europene, din când în când, câteva fraude cu TVA, dacă prejudiciul este peste 10 milioane de euro și poate, din când în când, ne vom întâlni cu crima organizată. Însă marea surpriză a fost că după primele luni în care am devenit operaționali, ne-am confruntat cu crima organizată cea mai severă din Europa și foarte violentă. Iar dacă cineva mai are impresia că frauda financiară este frauda gulerelor albe și este non-violență, se înșală amarnic. 

Pentru că ceea ce vedem noi zilnic în dosarele noastre este violența pe care toate aceste grupuri organizate o exercită pentru a domina piața comercială și pentru a obține profituri foarte ușor, cu eforturi minime, cu investiții minime și cu riscuri minime. Pentru că, din păcate, în foarte multe dintre statele membre, lupta cu frauda financiară nu este considerată o prioritate. 

Deci, probabil vă așteptați astăzi să discutăm de frauda financiară. Am aici o imagine, nu știu dacă trebuie să o pun mai aproape de camera. Avem aici 85 de mitraliere și pistoale. N-ar trebui să fie, nu ar trebui să am așa ceva. Acestea sunt arme de foc care au fost vândute folosindu-se aceeași infrastructură pe care grupurile organizate o folosesc pentru a vinde încălțăminte sau produse electronice pentru a face fraudă cu TVA. Deci, infrastructura creată pentru fraudă cu TVA a dus și la trafic de arme. Avem în dosarele noastre și trafic, de exemplu cu pudră pentru grenade. Avem și conexiuni cu finanțarea terorismului, avem conexiuni cu trafic de droguri, avem conexiuni cu infracțiunile dintre cele mai serioase, în care majoritatea celor cu care interacționăm cred că frauda financiară este una, iar tot ce înseamnă grupurile organizate care acționează cu violență sunt alta, dar în realitate ele sunt împreună. 

Deci, cu această idee o să plec că frauda cu TVA și frauda vamală au devenit un fenomen extrem de periculos și nu este vorba doar de pagubele materiale care sunt create până la urmă, este o chestiune de securitate internă și este o chestiune care ține de securitate a cetățenilor. 

Rep: Am văzut în raportul de anul acesta că peste jumătate din prejudicii, 13 miliarde, vin din aceste fraude cu TVA. De ce credeți că crima organizată s-a dus în zona asta și de ce este profitabil pentru un interlop să facă mai degrabă fraude de genul ăsta decât, nu știu, să alerge să vândă droguri? 

LCK: Sunt mai multe argumente. Am să încep cu câteva dintre ele. Dacă ne uităm la piața ilicită de droguri, ea este estimată undeva la 30 de miliarde de euro pe an. Dacă ne uităm la frauda cu TVA, ea este estimată de Europol undeva la 50 de miliarde de euro pe an. 

Deci, dacă grupurile organizate sunt dispuse să omoare pentru 30 de miliarde, haideți să ne imaginăm ce pot face pentru 50 de miliarde. Traficul cu droguri, traficul de persoane, toate aceste infracțiuni sunt extrem de serioase, constituie o prioritate probabil în toate statele membre și toată lumea își îndreaptă atenția acolo. Deci cumva este foarte riscant. Dacă ești prins cu trafic de droguri, probabil petreci 10-15 ani în pușcărie și este foarte riscant. 

În schimb, la frauda cu TVA, în foarte multe dintre statele membre, acest lucru nu este o prioritate. Sunt situații în care nici nu există polițiști specializați în investigarea acestui tip de fraudă, să zicem profitabilă pentru a fi exploatată și a comite acest tip de infracțiuni și atunci riscurile sunt mult mai mici. Dacă vrei să faci fraudă cu TVA, ai nevoie de cunoștințele unui expert în finanțe, unui contabil, poate unui avocat să te învețe cum să faci și pui în practică o schemă cu care faci miliarde într-un timp foarte scurt și este foarte profitabil. Dacă imporți, spre exemplu, aș lua un exemplu concret. 

Dacă imporți o tonă de cocaină ai foarte multe riscuri. Tona aia de cocaină îți aduce un profit uriaș și asta este, poate mai aștepți un an, până ai ocazia să mai faci o dată. Dar dacă tu ai 50 de firme fantomă, companii false care sunt utilizate în fiecare zi, în fiecare zi, și tu doar trimiți facturi false și înregistrezi facturi false sau nu înregistrezi, nu faci fraudă cu TVA? Sigur că firmele alea toate îți aduc profituri de miliarde fără să faci un efort deosebit. Eh, din păcate, grupurile organizate, începând cu mafia din Italia și toate celelalte grupuri organizate din Europa au început să vadă aceste lucruri și ele pur și simplu investesc profitul ilicit care trebuie spălat. 

Dacă vrei să speli bani ce vin din trafic de droguri, în general, plătești o taxă de 10-15% ca să speli banii. În schimb, dacă speli banii care provin din fraudă fiscală, cum este evaziunea fiscală sau frauda cu TVA, plătești o taxă undeva între 3 și 5%, deci rămâi cu un profit mai mare.

Deci ei cumva trebuie să spele aceste venituri ilicite și atunci investesc masiv în fraudă cu TVA. Deci, dacă mâine cineva ar merge la orice grup infracțional din Europa și ar spune: eu de astăzi vreau să devin infractor, ce mă sfătuiți să fac? Răspunsul pe care îl va primi cu siguranță este fraudă cu TVA. Pe de altă parte, un alt motiv este că, și aici am întâlnit foarte multe situații, inclusiv în ministerele de Finanțe și am spus la început, frauda cu TVA este tolerată. 

Deci auzi întotdeauna pe cei care lucrează în finanțe că spun: anul acesta o să avem un deficit de TVA de 20%, o să avem un deficit de TVA de 15%. Păi 90% din asta este fraudă. Deci tu accepți că există fraudă. Sigur, nu există nicăieri o țară curată și să nu existe niciun fel de infracțiuni, dar totuși ești conștient că ai fraudă și, din păcate, nu se întâmplă mare lucru. Or TVA este venit la bugetul de stat, sunt bani care în loc să meargă în bugetul de stat, merg în mâinile infractorilor, care devin mai puternici, care își fac propriile sisteme de comunicare, își fac propriile piețe online, să vândă bunurile, care în ultima perioadă de timp au început să investească inclusiv în campanii electorale pentru a fi siguri că anumite persoane vor fi numite în anumite poziții. Corupția. Nu poți să comiți aceste fapte dacă nu este și corupție. 

Hai să luăm exemplu traficului de droguri. Aud tot timpul că traficul de droguri trebuie să fie o prioritate. Și întotdeauna spun că cine finanțează aceste rețele pentru traficuri de droguri este implicat și în fraudă cu TVA, pentru că noi vedem aceste lucruri, iar drogurile, cocaina și heroina, nu cad din cer, ca zăpada, nu vin așa. Trebuie să intre printr-un port, trebuie să intre cumva într-o țară și atunci, sigur, și corupția face parte din asta. Și iată motive pentru care cred eu că acesta este un alt motiv. Și nu în ultimul rând, cred că este și din partea cetățenilor, cumva o acceptare, pentru că ei nu realizează sau nu toți realizează cât de grav este acest fenomen. Am auzit de foarte multe ori: Doamna Kovesi, dar drogurile omoară, frauda cu fonduri nu omoară sau frauda cu TVA nu omoară. 

Am două exemple concrete: fraudă cu TVA. EPPO a investigat un dosar în care o companie a importat mașini avariate din Statele Unite, le-a importat în Lituania. Mașinile au fost reparate în așa fel încât ele să arate ca mașini noi, după care au fost vândute prin mai multe companii la destinatarii finali în Germania. Noi am deschis un dosar de fraudă cu TVA, dar ce am constatat, am constatat că mașinile erau vândute ca noi. Atunci când tu îți cumperi o mașină, ești convins că ai un airbag.

În situația în care ai un accident, airbag-ul se deschide și ești protejat, dar în realitate mașinile alea nu aveau airbag. Deci s-au întâmplat accidente, oamenii n-au fost protejați. Iată un exemplu clar. 

Al doilea exemplu în cazul Tempi, în Grecia, când studenții s-au întors acasă din vacanță, calea ferată a trebuit să fie renovată cu fonduri europene, a fost un proiect în derulare de 7 ani în care nimeni n-a văzut nimic, nicio iregularitate, nimic, toată lumea a închis ochii, până când au fost două trenuri care s-au ciocnit. În cadrul anchetei noi am stabilit că dacă acel proiect ar fi fost implementat la timp și în mod corect, sistemul de alarmă ar fi funcționat și ar fi oprit automat trenurile. Deci trenurile acelea nu s-ar fi ciocnit niciodată.

Iată exemple de situații în care viața oamenilor este afectată. La fel cum știm corupția ucide și frauda fiscală și frauda financiară ucid. Dar de multe ori lumea are tendința de a trata acest tip de infracțiuni ca fiind non-violente și neimportante. 

Rep: Apropos, că ați menționat de mafie și de de violență, în Italia ați avut un caz unde prejudiciul din frauda pe TVA a fost de jumătate de miliard de euro. Cum ajungi la suma asta? Jumătate de miliard de euro. 

LCK: Este cazul Moby Dick. Au fost implicate mai multe state membre, deci frauda n-a fost comisă doar în Italia. A fost un grup organizat în care noi investigăm în acest moment peste 195 de persoane. Au fost legături foarte puternice cu Camora. Erau alte grupuri organizate, dar care erau în legătură cu Camora și acesta este tipul de investigații pe care noi le facem. Acum o lună am avut și cazul Calipso, fraudă cu TVA și fraudă vamală de peste 700 de milioane de euro. 

Cum se ajunge la aceste sume? Exact ce vă spuneam, se înființează foarte multe companii fictive, se derulează tranzacții comerciale prin aceste companii fictive, care fiecare companie acumulează datorii prin care ele ar trebui să plătească TVA-ul. Dar în momentul în care trebuie să plătească TVA-ul, compania dispare sau pur și simplu este insolvabilă. 

Haideți să nu uităm că avem un comerț destul de dezvoltat în Europa, iar o contribuție foarte importantă aici o au și grupurile organizate care provin din state țerțe. Și aici China este una dintre aceste țări, care are foarte multe importuri în Europa, dar în același timp, grupurile organizate din China și-au dezvoltat o structură în așa fel încât ei sunt prezenți în aproape toate statele membre și crează aceste daune pe teritoriul tuturor statelor membre. 

Avantajul Parchetului European este că noi vedem aceste lucruri. Până acum, până la înființarea Parchetului European, de aceea nu se cunoșteau aceste lucruri, pentru că totul era fragmentat. Fiecare stat membru vedea ce se întâmplă pe teritoriul lui. Și în acest caz, Moby Dick, dar și în cazul Calipso, grupurile organizate aveau sediul principal într-un stat membru, unde ei plăteau taxele, încercau să rămână nedetectați, dar toate operațiunile ilicite se desfășurau pe teritoriul celorlalte state membre. 

Nimeni din acea țară n-a putut să vadă lucrurile astea. De aceea, în momentul în care ei vin cu dosarele la Parchetul European, noi fiind un birou unic cu competență în 24 de țări, noi imediat putem să facem aceste conexiuni. Și aici mă întorc la mafia italiană. Nu este vorba doar de marfa italiană. 

Ceea ce vedem noi acum este că mafiile nu mai sunt naționale, este un conglomerat de cetățenii și de naționalități care fac parte din același grup organizat. Până la urmă, ceea ce îi pune împreună pe toți nu mai este naționalitatea, ci cum să facă bani mai repede, mai simplu și mai eficient. Și în aproape toate grupurile organizate din Europa avem și persoane care sunt din terțe țări. 

În marea majoritate dintre ele o să regăsim cetățeni chinezi, pentru că ei nu au doar rol de a frauda, pentru că ei sunt experți în a frauda taxele vamale, ei au de asemenea și rolul de a ajuta pentru spălarea banilor, pentru că la spălarea banilor întotdeauna este implicat, ceea ce vedem noi în dosarele noastre, un stat terț. Fie Emiratele Unite, fie China, fie Hong Kong, fie Singapore. Deci aceasta este modalitatea prin care ei încearcă să-și curețe într-un fel veniturile ilicite. 

Rep: Este prezența grupărilor de crimă organizată chineze un trend nou pe care l-ați văzut? 

LCK: Este un trend din moment ce sunt foarte multe importuri care vin din China, sunt câteva state membre în care avem așa numitele orașe chinezești în care toate mărfurile se duc acolo și controlul nu este foarte strict. Deci este un trend pe care noi îl observăm. Practic observăm o invazie a grupurilor organizate din state terțe care vin în Europa și exploatează foarte bine vulnerabilitățile din legislația diferitelor state membre, dar și faptul că totul este foarte fragmentat în ceea ce privește frauda cu TVA și frauda vamală. 

Să luăm un exemplu: Dacă mâine se iau măsuri extraordinar de serioase într-unul dintre porturile din Europa, haideți să zicem în Pireus sau într-unul dintre porturile din Belgia, ei se vor muta imediat. Este doar o chestiune de timp. Și ca să vă dau un exemplu de cât de rentabilă este frauda vamală, am aici câteva date. Deci comerțul electronic este foarte, foarte dezvoltat. Spre exemplu, doar în anul 2014 sunt aproape 4 milioane de declarații vamale de comerț electronic pe zi. Nu există nicio vamă, niciun birou în niciun stat membru care să aibă 1 milion de angajați, să poată să verifice toate declarațiile vamale și atunci exploatează acest sistem, au această mobilitate și adaptabilitate, iar pentru fiecare container, spre exemplu, pagubele care sunt create, pentru că se declară o valoare între 10 și 45% din valoarea reală a bunurilor, deci asta înseamnă o pierdere între 8.000 și 12.000 euro per container, în fiecare zi, în toate porturile din Europa. Deci cumva trebuie o acțiune coordonată a tuturor statelor membre. 

De aceea, dacă ai un stat membru în care nu ai același nivel de protecție, atunci cu siguranță ei vor exploata aceste lucruri. 

Rep: Apropos de comerțul electronic, am văzut că sunt multe platforme online din China care vin agresiv în UE. Credeți că există o corelare între aceste fraude și platformele astea de vânzare online care sunt foarte agresive acum în social media? 

LCK: Sigur, pentru că tot ce se vinde pe platformele online nu este întotdeauna ușor de controlat. În special depinde unde are sediul central acea platformă. Dacă este un stat non-cooperativ, cum zicem noi, care în momentul în care deschizi o investigație, nu cooperează, nu ajută la desfășurarea investigației, e cumva pierdut, și atunci foarte multe din aceste bunuri care se vând pe aceste platforme online este foarte greu de urmărit momentul în care au intrat, valoarea lor, tot circuitul financiar este destul de complicat. 

În al doilea rând, observăm că, cel puțin pentru spălarea banilor, se folosește un sistem de inteligență artificială, pentru că se fac foarte multe tranzacții prin intermediul băncilor. Aceste tranzacții, ele sunt urmărite și există anumite obligații pentru bănci. Când observă anumite tranzacții suspecte să le raporteze. Dar ei folosesc inteligența artificială pentru a împărți sumele tranzacționate în sume mai mici, de exemplu sub 100.000 de euro, să nu atragă atenția. Fac nenumărate tranzacții și atunci este foarte greu pentru cineva să observe un pattern în asta. 

În al doilea rând, că vorbeam de trendul referitor la mafia chineză și la grupurile organizate din China, tot ce este numerar nu poate fi controlat, nu poate fi verificat. Foarte multe dintre metodele de spălare de bani se fac prin trimiterea de cash în afara Uniunii Europene. Sunt oameni care pleacă cu trolerele pline de bani, nimeni nu îi controlează și sigur că au acest succes. 

A fost o situație într-un stat membru în care s-a creat o bancă comercială, dar mai mult de jumătate din tranzacțiile acelei bănci erau folosite de către grupurile organizate implicate în frauda cu TVA pentru a spăla produsul infracțional. Și acest lucru a fost descoperit tot de Parchetul European. Deci, vedeți, pentru infractori nu există reguli, nu există frontiere, nu există lipsă de resurse, nu există niciun fel de probleme. Nu au nevoie de acorduri de cooperare, nu au nevoie de ședințe operative, n-au nevoie de absolut nimic. 

Iar dacă noi nu ținem pasul cu acest lucru este foarte greu. Criptomonedele este din nou un mijloc de a spăla banii și de a-și păstra investițiile. Este un mediu care nu este foarte bine reglementat, nu există legislație, nu sunt infracțiuni în legătură cu aceste criptomonede, care sunt reglementate în toate statele membre. Este o lipsă mare de specialiști ca să lucreze în instituțiile publice. Deci, vedeți, cumva, noi trebuie să ținem pasul cu aceste lucruri. 

Niciodată organele judiciare nu o să aibă acces la resurse nelimitat. Niciodată n-o să putem ca Parchet European sau niciun parchet, hai să luăm un parchet din România, nu o să pot să meargă la ministrul de Finanțe și să-i zică: Dă-mi resurse nelimitate să lupt cu infracționalitatea. Și atunci trebuie ca resursele pe care le avem să le îndreptăm spre zonele prioritare.

• Citește și VIDEO Laura Codruța Kovesi, despre cooperarea Parchetului European cu Republica Moldova: “Am lucrat foarte bine” / Ce zice șefa EPPO despre dosarele cu oameni de afaceri ruși