Șeful secției de combatere a criminalității organizate din DIICOT spune că „e mai puțin relevant” dacă interlopii spală banii din traficul de persoane

Adrian Todoran, Procurorul Şef al Secției de combatere a criminalității organizate din cadrul DIICOT, a declarat, miercuri, în cadrul evenimentului “Drepturile copiilor victime ale traficului de persoane: protecție și sprijin”, că „este mai puțin relevant că produsul infracţional este investit de infractori în alte domenii, adică produsul e spălat”. 

Declarația a fost făcută ca răspuns la întrebarea reporterului Context.ro despre cum justifică faptul că în doar 1,6% din cazurile investigate de DIICOT procurorii au anchetat şi spălarea banilor produși de grupările interlope de pe urma traficului de persoane.

Când a preluat conducerea diviziei DIICOT care investighează rețelele de traficanți de persoane, Todoran spunea fix pe dos: că serviciul pe care acum îl conduce nu avea destule dosare de spălare de bani.

România – primul loc la trafic de persoane, dar interlopii rămân cu banii 

România este campioană la trafic de persoane, fiind principalul furnizor de victime ale traficului de persoane la nivelul Uniunii Europene, conform celui mai recent raport EUROSTAT care arată că una din zece victime traficate în UE are cetăţenie română. 42% din victimele traficate pe teritoriul României în primul semestru al anului 2025 sunt copii, marea majoritate fiind fete, potrivit analizei ANITP. 

Cu toate acestea, o investigaţie realizată de Context.ro şi Follow the Money a arătat că, la doi ani după ce Adrian Todoran a devenit șeful Secţiei de combatere a traficului de persoane din DIICOT, anchetatorii încă nu iau urma banilor produşi de interlopi prin trafic de persoane.

În birourile DIICOT au fost aproape 2.500 de cazuri de trafic de persoane între ianuarie 2019 şi octombrie 2024, însă au fost emise doar 41 de rechizitorii şi încheiate 8 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei în dosare penale privind infracţiuni de trafic de persoane şi spălare a banilor. Citește investigaţia completă aici. 

Întrebat de reporterii Context.ro cum justifică faptul că în doar 1,6% din cazurile investigate de DIICOT procurorii au anchetat și cum sunt spălați banii proveniţi din traficarea victimelor, șeful Secției de combatere a criminalității organizate din cadrul DIICOT a răspuns: 

• „La nivelul DIICOT funcționează foarte bine un serviciu de investigaţii financiare. A fost operaţionalizat anul trecut, dar şi înainte de înfiinţarea acestui serviciu noi în toate anchetele demarăm aceste investigaţii financiare pornind de la profilul socio-financiar al autorului faptei sau al autorilor. Ajungem la rezultate foarte bune, pot să vă dau exemple. Pot să vă dau exemplul secţiei – vorbesc doar de serviciul de combatere a traficului de persoane. Avem şi acum indisponibilizate bunuri în valoare de foarte multe milioane de euro.
  
  La nivelul secţiei, în ultimii doi ani, am indisponibilizat bunuri a căror valoare depăşeşte 200 de milioane de lei – sunt destui bani, din aceşti bani vor fi despăgubite victime, se va îndestula statul şi aşa mai departe. Că produsul infracţional este investit de infractori în alte domenii, adică produsul e spălat, e mai puţin relevant. Vom reţine de la caz la caz diferite infracţiuni de spălare de bani, dacă se impune. Dacă nu, produsul oricum este confiscat şi va fi redistribuit cui i se cuvine.”

Rapoartele internaționale arată, însă, că investigarea spălării banilor este esenţială în soluţionarea cazurilor de trafic de persoane, ţinând cont de faptul că foarte puțini traficanți păstrează bunuri – de la proprietăți, până la sume de bani – pe numele lor. Majoritatea preferă fie să se folosească de prieteni sau de membri ai familiei pentru a ascunde adevăratul proprietar, fie să ascundă profiturile ilicite prin conturi offshore, afaceri „de faţadă” şi criptomonede.  

„Asta au în minte toți traficanții”, a spus într-un interviu pentru Context.ro Mihaela Drăguș, subcomisar de poliţie și purtător de cuvânt al ANITP. 

În cazul fraților Tate, de exemplu, transcrieri ale mesajelor și conversațiilor telefonice obţinute de procurorii români arată felul în care cei doi ar fi folosit mai multe bănci și un cont offshore pentru a ascunde profiturile ilicite din afacerea lor de videochat. Citiţi investigaţiile complete realizate de Context.ro şi ICIJ pe acest subiect aici şi aici.

Un raport din 2023 al unui comitet de experți al Consiliului Europei, cunoscut sub numele de MONEYVAL, a afirmat că „spălarea veniturilor [din traficul de persoane], care sunt probabil substanțiale, nu este urmărită eficient” în România. Investigațiile privind spălarea banilor proveniți din traficul de persoane au fost considerate o „deficiență gravă”, potrivit experților.

Raportul a menționat că DIICOT susține că sumele obţinute de „traficanții de persoane sunt de mică amploare și pur și simplu păstrează, în loc să spele, beneficiile obținute din această activitate”. Totuși, experții MONEYVAL au declarat că nu consideră că acest lucru se aplică majorității cazurilor de trafic din România.

Cine este Adrian Todoran? 

Adrian Todoran şi-a început cariera de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu, unde a lucrat inclusiv în dosarul lui Gheorghe Dincă, criminalul din Caracal.

Din martie 2017 a început să lucreze la DIICOT, iniţial în cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Economico-Financiare, apoi, din 2019, la Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate. S-a mutat apoi la Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane, încă de la înfiinţarea acestuia în 2021, iar, în 2023, a fost audiat de Consiliul Superior al Magistraturii şi a primit funcţia de conducere a secţiei. 

Potrivit declarației sale de avere depusă în 2024, Todoran a câștigat anual la DIICOT aproape 250.000 de lei, are economii de peste 300 de mii de lei și a împrumutat o grefieră de la DNA (Teodorescu Nicoleta Carmen) cu 50 de mii de lei. Vezi aici declarația de avere a lui Todoran și declarația de avere a grefierei de la DNA. 

Conform declaraţiilor sale din cadrul interviului pentru funcția de conducere în cadrul DIICOT, Adrian Todoran ar fi trimis în judecată până în 2023, în medie, 70 de persoane pe an. Secţia în care activează a trimis în judecată 338 de inculpaţi în 2022 şi 144 de inculpaţi în 2023, cu un total de bunuri indisponibilizate în cei doi ani în valoare de 580 de milioane de euro. 

Tot în interviul pentru conducerea diviziei DIICOT responsabilă cu anchetarea traficului de persoane, Adrian Todoran semnala ca punct slab al instituţiei în fruntea căreia se află acum insuficienta investigare a infracţiunilor de spălare a produsului infracţional dobândit din infracţiunea aflată în competenţa secţiei, mai precis a banilor obţinuţi de interlopi în urma traficului de persoane. 

Ca obiectiv pentru mandatul său de procuror şef în cadrul DIICOT, Adrian Todoran îşi propusese să aibă o abordare mai activă în ceea ce priveşte instituirea de măsuri asiguratorii, implicarea în procesul de recuperare a prejudiciilor şi motivarea procurorilor să urmărească bunurile obţinute prin săvârşirea de infracţiuni, toate acestea printr-o cooperare mai strânsă cu ANABI şi cu Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.