Operațiune eșuată. Cu fonduri europene de 200 de milioane de euro, autoritățile nu au reușit să rezolve problema spitalelor în care pacienții ard de vii

11 mart., 2024

După ce zeci de români au ars în spitale, România a avut la dispoziție 200 de milioane de euro din fonduri europene pentru reabilitarea rețelelor electrice și a instalațiilor de oxigen din peste 100 de unități medicale. După trei ani, niciun proiect major nu a fost finalizat, peste jumătate au ajuns la maximum 15% și doar șase spitale au reușit să-și instaleze alarme antiincendiu. În total, România a cheltuit doar o treime din banii de care a dispus pentru siguranța pacienților. 

Informații importante:

  • Contracte de 19 milioane de euro au fost încheiate cu o firmă conectată la omul care ar fi mituit-o pe Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății
  • Din lotul de spitale care urmau să fie renovate, unele erau chiar ale Ministerului Sănătății. Nici în aceste cazuri proiectele nu au fost duse la final
  • La București, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale (ASSMB) a promis proiecte de 80 de milioane de lei, dar n-a reușit să folosească aproape deloc banii europeni alocați.

45 oameni au murit în incendiile din spitalele din România în doar doi ani, în perioada 2020-2021. Instalațiile electrice vechi și suprasolicitate de valul de pacienți din pandemie, spațiile prost ventilate în care concentrația de oxigen nu e monitorizată și lipsa sistemelor de alarmare și detectare a fumului au transformat saloanele unde căutăm vindecarea în capcane fatale.

matei bals

Mai multe persoane protestează la intrarea în spitalul Matei Balș, după incendiul produs într-un salon cu pacienți, ianuarie 2021 (sursa foto: INQUAM Photos/ George Calin)

Am cheltuit doar o treime din banii europeni disponibili încă din 2021

După incendiul de la Matei Balș, care a făcut 20 victime, autoritățile au lansat o linie de finanțare din fonduri europene dedicată creșterii siguranței pacienților. Banii puteau fi folosiți pentru modernizarea instalațiilor electrice și de oxigen și instalarea de sisteme de alarmare și detecție la incendiu. Autoritățile au aprobat proiecte în valoare de 200 de milioane de euro, care ar fi trebuit să modernizeze instalațiile din peste 100 de spitale.

Teoretic, toate ar fi trebuit finalizate până în decembrie anul trecut, iar banii cheltuiți după acest termen nu mai pot fi rambursați din fonduri comunitare. România a folosit doar o treime din banii disponibili, conform datelor transmise de Ministerul Fondurilor Europene valabile la finalul lunii ianuarie 2024.

La doi ani după lansarea finanțării, bilanțul proiectelor este oglinda neputinței sistemice: lucrările din aproape jumătate dintre proiecte nu au depășit 15% și doar 6 spitale au finalizat lucrările. În  23 de cazuri, stadiul lucrărilor a trecut de 75%.

De asemenea, câteva proiecte au fost etapizate, adică vor primi în continuare bani europeni din actualul exercițiu financiar, prin Programul Operațional Sănătate.   

Cine a prins contractele: firmele cu succes pe SEAP și mituitorii din spatele lor 

Pentru implementarea proiectelor, autoritățile au semnat contracte de 125 de milioane de euro, care includ studii de fezabilitate, promovare, proiectare sau execuția lucrărilor. Dintre companiile cu succes la banii publici se detașează Hospital Technical Solutions SRL. Firma este implicată, ca unic câștigător sau în asociere, în contracte care însumează aproape 22 milioane de euro.

  • Hospital Technical Solutions: mită pentru Sorina Pintea 

Firma a intrat în atenția publică în 2020, după ce Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății, a fost prinsă în timp ce ar fi primit 120.000 de lei mită. Banii veneau de la Hospital Technical Solutions și ar fi reprezentat “comisionul” de 7% din valoare contractului pe care firma îl încheiase cu Spitalul Județean de urgență Baia Mare, condus la acea vreme de Sorina Pintea. Conform procurorilor, Pintea a cerut banii ca să recepționeze lucrările și să achite facturile emise de firmă. Procesul în care Pintea e inculpată pentru luare de mită se judecă la Tribunalul Cluj.

sorina pintea gabriela firea viorica dancila

Sorina Pintea (d) participă la un eveniment al ASSMB împreună cu Gabriela Firea (s), fostul primar al Capitalei, și Viorica Dăncilă, fost premier, septembrie 2019 (Inquam Photos / George Calin)

Hospital Technical Solutions (HTS) a fost înființată în 2018 și este administrată de Valentin Schnaider, care este și asociatul majoritar al firmei. Dar banii pentru Sorina Pintea au venit, conform procurorilor, de la Octavian Niculescu, o “persoană apropiată de conducerea  Hospital Technical Solutions SRL”. Niculescu a fost până în 2021 asociat unic la Tehnoplus Medical, un SRL care a intrat pe lista neagră a Băncii Mondiale în 2017. Firma fost sancționată pentru că a oferit 168.000 de euro mită în schimbul atribuirii unui contract de furnizare de echipamente. În 2020, Niculescu a admis că a oferit aproape un milion de lei unor angajați ai Institutului Clinic Fundeni și Institutului Oncologic Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu București, care i-au servit pe tavă contracte din bani publici: au inclus în caietele de sarcini specificațiile tehnice cerute de Niculescu.

Cât de apropiat e Octavian Niculescu de Hospital Technical Solutions?

Tehnoplus Medical a înregistrat domeniul web pentru site-ul Hospital Technical Solutions. Virginia Schnaider, cea căreia Niculescu i-a cedat părțile sociale ale Tehnoplus Medical are același domiciliu cu mama lui Valentin Schnaider, omul care deține 85% din Hospital Technical Solutions. O investigație Context.ro a arătat că Valentin Schnaider a fost project manager la Tehnoplus Medical.

Compania are contracte de execuție lucrări, dirigenție de șantier sau proiectare tehnică, iar majoritatea proiectelor în care e implicată au ajuns cu lucrările abia la o treime. 

Firma nu a răspuns întrebărilor trimise de Context.ro.

Grupul UTI: mită cu suspendare

UTI Construction & Facility Management SA a prins șapte contracte, în valoarea totală de aproape 12 milioane de euro. Patru dintre ele sunt pentru spitale din București: Malaxa, Alexandru Obregia, Victor Babeș și Spitalul de Nefrologie „Dr. Carol Davila” și au fost semnate în aceeași lună, iulie 2023. Firma face parte din grupul UTI, controlat de familia Urdăreanu. În 2020, președintele UTI, Tiberiu Urdăreanu, și Mihail Tănăsescu, vicepreședintele grupului, au fost condamnați cu suspendare pentru dare de mită.

spital matei bals incendiu

Mai multe persoane protestează la intrarea în spitalul Matei Balș, după incendiul produs într-un salon cu pacienți, ianuarie 2021 (sursa foto: INQUAM Photos/ George Calin)

De ce n-am profitat de banii europeni?

Responsabilii pentru tergiversarea proiectelor trebuie căutați nu doar în spitale, ci și printre autoritățile care le au în subordine sau coordonare. Sarcina implementării proiectelor a fost împărțită, de la caz la caz, între beneficiari, adică spitalele, și solicitanți, adică primăriile, ministerele sau consiliile județene.

Dintre spitalele unde incendiile au făcut victime, doar două apar pe lista celor care au semnat un contract de finanțare din acest program. 

Proiectul mort de la Neamț

nelu tataru

Fostul ministrul al Sănătății Nelu Tătaru, la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, în urma incendiului din noiembrie 2020 (sursa foto: Inquam Photos / tvneamt.ro / Flavius Corfu)

În octombrie 2022, județul Neamț semna contractul de finanțare pentru “Reabilitare, modernizare și extindere infrastructură de fluide medicale, instalații electrice, instalații de ventilație și climatizare pentru creșterea securității la incendiu în cadrul Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț”. Avea la dispoziție două milioane de euro, bani europeni, să elimine măcar o parte din cauzele incendiului care a ucis 10 oameni: într-un spațiu bine ventilat, în care concentrația de oxigen e ținută sub control, focul nu izbucnește cu violență, iar șansele de salvare cresc. 

Opt luni mai târziu, Neamț capitulează: consilierii județeni aprobă “încetarea implementării proiectului”.  Contractul a fost reziliat, spun autoritățile, pentru că era nevoie de actualizarea documentației tehnico-economice, iar această actualizare ar fi însemnat penalizări financiare. Șapte salariați ai Consiliului Județean Neamț au făcut parte din echipa de implementare a acestui proiect. Nici cât de veche este instalația electrică din spital nu știu cei care au ratat ocazia modernizării, pentru că nu au primit toate actele:

  • “Județul Neamț are în proprietate Spitalul Județean Neamț din anul 2003, dată la care nu a fost predată cartea tehnică a construcției”, a precizat Consiliul Județean Neamț într-un răspuns pentru Context.ro.

Însă în 2021, județul Neamț plătise deja 22.000 de euro pentru un studiu de fezabilitate cerut de lege pentru demararea lucrărilor. Separat, spitalul județean a semnat, cu aceeași firmă, un contract cu obiect similar, de 7 mii de euro. 

  • Răspunsul integral al Spitalului, aici

Cazul Socola

Pentru „Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii electrice din incinta Institutului de psihiatrie Socola Iași”, autoritățile au aprobat o finanțare din fonduri europene de aproximativ aceeași valoare ca în cazul Neamț: 2 milioane de euro. Contractul a fost semnat cu doar două luni mai devreme, spre finalul lunii august 2022. Lucrurile au mers însă mult mai bine, iar implementarea a depășit 70%.

Proiectul de la Socola  a fost depus de Ministerul Sănătății, însă de procedurile de achiziție s-au ocupat, conform datelor publice, reprezentanții Institutului.  

Nu toate proiectele pentru care ministerul condus de Alexandru Rafila a solicitat finanțare stau la fel de bine. Peste o treime din proiectele pentru modernizarea spitalelor păstorite de la București au un grad de realizare a lucrărilor mai mic de 5 procente. Ministerul Sănătății nu a răspuns întrebărilor transmise de Context încă din 2 februarie. Reprezentanții instituției au comunicat doar că au nevoie de mai mult timp: “durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, iar răspunsul va fi comunicat în maxim 30 de zile”.

În aprilie 2022, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) a anunțat că va investi 80 de milioane de lei pentru creșterea securității la incendii în spitalele aflate în administrarea Primăriei Capitalei. Aproape doi ani mai târziu, bilanțul instituției este jalnic: cel mai avansat proiect are un grad de realizare a lucrărilor de 7%, conform datelor centralizare de Ministerul Fondurilor Europene. ASSMB a reușit să încheie contracte pentru execuția lucrărilor de modernizare abia în vara anului trecut. Reprezentanții instituției spun că termenul pentru finalizarea proiectelor este decembrie 2024, dar banii nu mai vin de la Uniunea Europeană. Și nu sunt puțini:

“Suma necesară pentru finalizarea implementării celor 8 proiecte POIM menționate la punctul 1 – care vizează realizarea unor lucrări ample pentru creșterea siguranței pacienților din 9 spitale administrate de ASSMB – se ridică la valoarea de 80,9 milioane de lei, inclusiv TVA”.

Avem bani pentru proiectele neterminate la timp?

Pentru că ne-am mișcat încet, două treimi din banii europeni disponibili au rămas nefolosiți. Asta înseamnă că, cu excepția proiectelor etapizate, trebuie să găsim bani pentru finalizarea lucrărilor. Am întrebat Ministerul Sănătății și ASSMB de unde vor finanța în continuare proiectele:

Administrația Spitalelor spune că lucrările vor fi continuate cu bani din bugetul Municipiului București, care ar putea să “recupereze” acest sume de la Guvern. 

“Menționăm faptul că există posibilitatea recuperării sumelor necesare finalizării obiectivelor de investiții din alte surse legal constituite, după adoptarea proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru aprobarea Programului național de investiții în infrastructura unităților spitalicești, act normativ elaborat de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și care, la data formulării acestui răspuns, se află pe circuitul de avizare.” 

Recuperea e însă doar pentru ASSMB, pentru că Programul național de investiții în infrastructura unităților spitalicești e finanțat și de la bugetul de stat, adică ce recuperează Municipiul București plătim cu toții.

De la ministerul condus de Alexandru Rafila nu am primit niciun răspuns.

Despre autor: Mihaela Tănase

Avatar of Mihaela Tănase
Mihaela Tănase este absolventă a Facultăţii de Jurnalism din Sibiu. A fost fact checker pentru Factual.ro, care verifică afirmațiile politicienilor români. Specializată în analiza datelor deschise și în achiziții publice, Mihaela își construiește investigațiile pe principiul “urmărește banii”. Așa a descoperit că un fost vicepreședinte al Senatului a primit bani de la dezvoltatorul imobiliar care pus mâna pe terenul fostei fabrici privatizate chiar de politician, investigație publicată pe portalul de investigații RISE Project. Într-o investigație separată publicată de CONTEXT, a arătat cum a plătit statul milioane de euro pentru un teren de golf care nu există. Mihaela a contribuit la investigația internațională Shadow Diplomats, coordonată de International Consortium of Investigative Journalists.

One Comment

  1. Avatar of Ovidiu Nedelcu
    Ovidiu Nedelcu 13 mart., 2024 at 8:33 - Reply

    De ce nu ați publicat rezultatul acestei investigații mai de demult, ca să se prevină neutilizarea fondurilor europene ?

Leave A Comment

Pe aceeasi tema

Pe aceeasi tema