OLAF a închis investigația de corupție din Parlamentul European legată de Huawei, pentru că nu a găsit probe pe internet (Follow the Money)

Rețeaua internațională Follow the Money dezvăluie că Oficiul Anticorupţie al Uniunii Europene (OLAF) a decis să nu investigheze potenţiala mituire a europarlamentarilor de către gigantul telecom chinez Huawei, pentru că nu au găsit niciun indiciu… pe internet: „Deși scrisoarea trimisă de europarlamentari a existat într-adevăr, acuzațiile de corupție par nefondate.”

Un document intern obţinut de Follow the Money arată că Oficiul Anticorupţie al Uniunii Europene (OLAF) fusese avertizat despre o posibilă corupţie în Parlamentul European, dar s-a grăbit să respingă, în 2023, acuzaţiile drept „speculative”, după ce au fost efectuate verificări pe website-ul Parlamentului European şi pe paginile oficiale ale europarlamentarilor vizaţi. 

Cât de inspirată a fost decizia OLAF este chestionabil, ţinând cont că în martie anul acesta, la aproape doi ani distanţă, poliţia belgiană a descins la birourile Huawei din Bruxelles şi a reţinut mai multe persoane în legătură cu suspiciunile de corupţie. 

Jurnaliștii publicațiilor Follow the Money, Knak și Le Soir au publicat în martie primele detalii din anchetă şi, deşi numele europarlamentarilor care ar fi fost mituiţi erau secrete, jurnaliştii au descoperit un indiciu: o scrisoare semnată de opt eurodeputați, dintre care trei europarlamentari români. 

Documentul intern obţinut de Follow the Money confirmă că europarlamentarii despre care a fost notificat OLAF sunt italieni şi români.

Context.ro a explicat aici cine sunt parlamentarii români care au semnat scrisoarea din scandalul HuaweiGate: liberalii Daniel Buda şi Cristian Buşoi, respectiv Tudor Ciuhodaru de la AUR. 

Daniel Buda, membru PNL, a declarat în martie pentru Context.ro că a semnat scrisoarea din proprie inițiativă: „Nu m-a sfătuit nimeni”, în contextul în care “să spunem că vrem internet la nivelul Uniunii Europene”. „Trebuie să recunosc că expertiza mea în materia asta e zero”. 

Întrebat dacă a încasat vreo sumă de bani direct sau indirect pentru semnarea acestei scrisori, Buda a spus că nu s-a „întâlnit niciodată cu nimeni de la Huawei sau din China” şi că semnarea scrisorii a fost mai mult o acțiune de procedură birocratică. 

Am încercat să discutăm și cu Rareș Bogdan, europarlamentar PNL, pentru a-l întreba dacă știa de semnarea acestei scrisori, dar acesta a răspuns deranjat: „Vorbiți cu ei (cu Daniel Buda și Cristian Bușoi n.red.), ce treabă am eu?”.

Gheorghe Falcă, eurodeputat și coleg de partid al semnatarilor români, a declarat pentru Context.ro că nu știa despre această scrisoare, iar în ceea ce privește susținerea colegilor din PNL, a afirmat că „fiecare are responsabilitatea a ceea ce face”.

„Nu mi-a fost propusă această scrisoare”, a declarat Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, pentru Context.ro. În opinia sa „nu există nicio legătură între ancheta procurorilor belgieni în cazul Huawei și semnatarii acestei scrisori”. 

• Articolul complet, aici. 

Principalul suspect, lobbyistul Huawei din Bruxelles Valerio Ottati, ar fi mărturisit. Despre el, Follow the Money a scris în detaliu aici. 

Acuzaţii respinse ca nefondate, după verificări pe internet

„Acuzaţiile de corupţie par nefondate”, preciza OLAF în motivarea deciziei, ca urmare a unor verificări efectuate… pe internet. „Verificările efectuate – în diferite medii, pe website-ul Parlamentului European, pe paginile web ale europarlamentarilor vizaţi etc. – nu au permis identificarea vreunui element care să indice fapte reprobabile”, precizează documentul intern obţinut de Follow the Money. 

Alte motive pentru a nu continua cercetările, invocate în documentul oficial, sunt faptul că „sursa iniţială sugerează că are informaţii din interior, dar nu le face publice”, că „Politico, adresată în mod direct de către sursă la momentul respectiv, nu a publicat nimic despre acest subiect, nici vreun alt articol care să sugereze anumite fărădelegi comise de membrii Parlamentului European implicaţi în caz” şi că „faptele sunt vechi, din februarie 2021”. 

În plus, OLAF a invocat faptul că nu există o referire directă în scrisoare la o entitate chinezească şi că articolele de presă care fac trimitere la această scrisoare şi la interesele Chinei au apărut într-o perioadă în care folosirea tehnologiei chinezeşti 5G era oricum un subiect intens discutat.

Documentul concluzionează că, „pe baza informațiilor disponibile și a verificărilor efectuate, nu există suspiciuni suficiente privind încălcarea obligațiilor și conduita penală a europarlamentarilor implicați”. 

Imediat după efectuarea percheziţiilor în primăvara aceasta, s-a aflat că avertismentul, care conținea acuzații precise, fusese transmis către OLAF de fostul director al Transparency International EU, Michiel van Hulten.

Directorul OLAF, Ville Itälä, care și-a încheiat mandatul în această vară, a apărat decizia:  „Aveam nevoie de ceva mai concret pentru a acționa”, a declarat el pentru Politico la o lună după declaraţiile lui Van Hulten. 

OLAF nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

„Dezvăluirile despre decizia OLAF de a nu acționa în urma avertizării privind Huawei ar putea amplifica îngrijorările legate de eficiența organismului anticorupție al UE”, scrie publicaţia Follow the Money. La începutul lunii septembrie, şefa Parchetului European, Laura Kövesi, a criticat public OLAF pentru că ar fi subestimat grav amploarea fraudei care implică fonduri europene. 

Într-un interviu acordat Context.ro, Laura Codruța Kovesi a vorbit despre dosarele cu fraudă cu TVA și fonduri europene care implică cetățeni ruși. Mai multe detalii aici.