Ministerul Sănătății minte: Spitalele din subordinea sa nu mai primesc bani europeni pentru modernizarea rețelelor electrice

Autoritățile au ratat șansa modernizării rețelelor electrice și de oxigen din spitale cu fonduri europene, după ce majoritatea banilor disponibili au rămas nefolosiți. Ministerul Sănătății susține că spitalele din subordinea sa vor continua aceste investiții tot cu bani europeni, însă, în realitate, niciun proiect în care ministerul este beneficiar nu e eligibil pentru o nouă finanțare europeană.

După ce Context.ro a scris că statul a folosit doar o treime din fondurile europene de 200 de milioane de euro disponibile pentru modernizarea rețelelor electrice și de oxigen din spitale, Ministerul Sănătății a transmis că proiectele neterminate ale unităților medicale din subordinea sa vor fi “transferate în noul exercițiu financiar 2023-2027”.

Facsimil din răspunsul Ministerului Sănătății din 19 martie 2024

De fapt, doar 9 proiecte din toată țara sunt eligibile pentru continuarea investițiilor din bani europeni, însă niciunul depus de minister. Restul, cel mai probabil, rămân la cheremul statului, care a aprobat recent echivalentul Anghel Saligny pentru Sănătate – ”Programul Naţional de Investiţii în Infrastructura Unităţilor Spitaliceşti”. 

După ce zeci de români au murit în incendiile din spitale, am pierdut banii pentru modernizarea lor

Incendiile din spitale au ucis 45 de români în doar 2 ani. Flăcările au izbucnit din cauza instalațiilor electrice vechi și suprasolicitate de valul de pacienți din pandemie și s-au extins rapid în spații prost ventilate, în care concentrația de oxigen nu e monitorizată și de unde lipsesc sistemele de alarmare și detectare a fumului. 

După incendiul de la Matei Balș, care a făcut 20 de victime, autoritățile au lansat o linie de finanțare din fonduri europene dedicată creșterii siguranței pacienților. Banii puteau fi folosiți exact pentru eliminarea acestor factori de risc: modernizarea instalațiilor electrice și de oxigen și instalarea de sisteme de alarmare și detecție la incendiu.

Mai multe persoane protestează la intrarea în spitalul Matei Balș, după incendiul produs într-un salon cu pacienți, ianuarie 2021 (sursa foto: INQUAM Photos/ George Calin)

Autoritățile au aprobat proiecte în valoare de 200 de milioane de euro, care ar fi trebuit să modernizeze instalațiile din peste 100 de spitale. Însă majoritatea fondurilor au rămas nefolosite, iar contractele semnate au ajuns la personaje dubioase, implicate în mari dosare de corupție din sistemul sanitar. (Investigația integrală poate fi citită aici)

Proiectele trebuiau finalizate anul trecut, dar, conform datelor transmise de Ministerul Proiectelor Europene, la începutul lui 2024 stadiul lucrărilor era descurajator: jumătate din proiecte nu ajunseseră nici la 15%. 

Acum, doar câteva dintre proiectele neterminate sunt pe lista celor etapizate, adică au șansa să fie în continuare finanțate de UE. Pentru restul, robinetul banilor europeni s-a închis: beneficiarii trebuie să termine lucrările din banii lor. 

De unde bani pentru continuarea investițiilor?

Printre instituțiile cu proiecte nefinalizate se numără și Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila. Ministerul e beneficiar în 14 proiecte, în valoare totală de peste 100 de milioane de lei. În cazul a cinci proiecte, finalizarea a fost anunțată public, iar restul aveau, conform datelor transmise de MIPE la începutul anului un progres fizic între 2 și 81 de procente. Am întrebat Ministerul din ce bani vor fi plătite în continuare lucrările pentru spitalele din subordinea sa.

Ministerul Sănătății a transmis însă că proiectele nefinalizate în care e implicat vor fi “transferate în noul exercițiu financiar 2023-2027”. Dar funcționarii statului au mințit. Spitalele din subordinea ministerului au ratat definitiv șansa modernizării cu bani europeni. 

Spitalele știu că banii europeni s-au pierdut

Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare si Transplant Târgu Mureș, instituție în subordinea Ministerului Sănătății, a demarat în 2020 proiectul “Consolidarea infrastructurii medicale a IUBCVT Tg. Mureș pentru combaterea efectelor pandemiei Covid-19 în domeniul bolilor cardiovasculare”. Scopul lui: condiții mai sigure pentru pacienții și personalul spitalului, obținute prin reabilitarea și extinderea infrastructurii electrice, de ventilare și tratare a aerului și prin modernizarea și extinderea sistemului de detecție, semnalizare și alarmare la incendiu.

Proiectul, în valoare de aproximativ 2 milioane de euro, a început greoi, cu o primă licitație pentru proiectarea și execuția lucrărilor anulată. A doua a fost câștigată de Hospital Technical Solutions, firma implicată în dosarul în care care Sorina Pintea a fost recent condamnată pentru luare de mită. Pintea, spun procurorii, a primit 120.000 de lei, 7% din valoare unui contract pe care firma îl încheiase cu Spitalul Județean de urgență Baia Mare.

Premierul Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, vizită la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș (Institutul Inimii), 2 martie 2023

Institutul de la Târgu Mureș e singurul din subordinea Ministerului Sănătății care a cerut să fie inclus pe lista celor 9 proiecte eligibile să primească bani europeni pentru finalizarea lucrărilor. Răspunsul funcționarilor de la ”fonduri europene” e clar: proiectul nu e inclus pe lista celor care pot fi etapizate. Asta înseamnă că nu poate fi terminat decât cu fonduri naționale. 

Motivul respingerii îl reprezintă chiar subordonarea față de Ministerul Sănătății: nu pot fi etapizate decât proiecte din zone mai puțin dezvoltate, iar proiectul de la Târgu Mureș, unde lider este ministerul, nu se încadrează, conform Dr. Mariana  Ciorba, managerul Institutului. Ea a adăugat că a reușit totuși să modernizeze instalațiile electrice și de oxigen de la secția de adulți, unde au fost instalate și sisteme de monitorizare și alarmare la incendiu. Ar mai avea nevoie de aproximativ 3 milioane de lei pentru restul lucrărilor.

“Noi, Institutul, suntem în subordinea MS, și cumva proiectul nostru a fost prins în subordinea autorității de management din București. Bucureștiul este considerat o zonă dezvoltată și aprobările de etapizare nu s-au dat decât pentru regiunile mai puțin dezvoltate.”

Spre deosebire de reprezentanții ministerului, managerul Institutului știe că banii nu mai pot veni din fonduri europene nerambursabile: “Nu putem depune dosarul în vederea etapizării. Doar cele de pe acel ghid (n.r. Link ) își pot depune.” Și caută alternative: “Acum, ca să putem să continuăm, încercăm să găsim o altă sursă de finanțare, care probabil va fi programul de Sănătate.” 

Tot la  Programul național de investiții în infrastructura unităților spitalicești ar putea apela și Institutul Clinic Fundeni, care a cheltuit mai puțin de jumătate din banii europeni pentru reabilitarea rețelelor de energie electrică și a sistemelor pentru securitatea la incendiu până la finalul anului trecut. 

Nici acest proiect nu a îndeplinit condițiile pentru continuarea finanțării din fonduri europene și, conform regulilor europene, s-a angajat să termine lucrările din fonduri proprii.

Tot din banii proprii vor fi terminate lucrările și la Institutului Regional de Gastroenterologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj- Napoca. Spitalul mai are nevoie de aproximativ trei milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii electrice și de oxigen și a sistemelor pentru securitatea la incendiu.

Câte proiecte au de fapt încă o șansă la bani europeni

Recent, MIPE a anunțat finalizarea ghidului solicitantului pentru proiectele care “nu au fost finalizate din POIM 2014-2020 și care au vizat evaluarea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea infrastructurii instalațiilor electrice, de fluide medicale și de ventilare și tratare a aerului, precum și instalarea de sisteme de detectare, semnalizare, alarmare incendii”. 

Doar 9 proiecte au fost incluse în lista celor eligibile, adică ar putea să primească bani europeni pentru finalizarea lucrărilor începute. Este vorba de spitale din Sibiu, Buzău, Mureș, Prahova, Caraș Severin, Vrancea sau Hârșova, plus câteva unități sanitare din subordinea Ministerului Transporturilor, care au la dispoziție aproximativ 20 de milioane de euro pentru continuarea investițiilor.

• Vezi documentul aici

Pe listă nu apare niciun proiect pentru spitalele din subordinea Ministerului Sănătății, pentru care mai e nevoie, conform datelor furnizate de instituție, de peste 4 milioane de euro.  

Ghidul, inclusiv lista solicitanților eligibili, erau în consultare publică din ianuarie 2024, înainte de data răspunsului transmis de Ministerul Sănătății pentru Context.ro. Am revenit și am cerut instituției să clarifice dacă se referă la această linie de finanțare. Răspunsul se referă la proiecte nefinalizate. Însă proiectele încadrate în această categorie nu mai primesc bani de la bugetul UE, ci trebuie terminate din surse proprii sau se returnează banii încasați deja.

“Continuarea acestor proiecte în următorul exercițiu financiar din Programul Operațional Sănătate 2021-2027, în cadrul apelului despre care faceți referire, se va realiza doar în condițiile îndeplinirii de către acestea a prevederilor cuprinse în OUG 36/ 2023, la art. 17-18, capitolului V ”Prevederi referitoare la proiectele/operaţiunile nefinalizate”, este al doilea răspuns al MS.

Am mai întrebat și dacă există alte linii de finanțare europeană pentru continuarea acestor proiecte sau dacă Ministerul Sănătății face demersuri pentru crearea lor. Nu depinde de noi, ci de MIPE, a fost răspunsul reprezentanților de la Sănătate: 

“În cadrul discuțiilor privind fazarea acestor proiecte, Ministerul Sănătății a susținut necesitatea continuării implementării acestora din fonduri structurale.”