Jurnaliști hărțuiți, presă cenzurată și limitarea accesului la informații, printre problemele din ultimul raport al Departamentului de Stat al SUA

Hărțuirea jurnaliștilor, libertatea de exprimare sau limitarea accesului presei la informații sunt printre problemele legate de drepturile omului din România, atrage atenția Departamentul de Stat al SUA în raportul privind respectarea drepturilor omului pe anul 2022. Libertatea presei din România este unul dintre aspectele menționate în documentul publicat ieri. Oficialii americani amintesc de cazul Emilia Șercan, cel al reporterului Alin Cristea, dar și al redactorului-șef al G4Media.ro, precum și cazul RISE Project versus Ramona Mănescu.

Cenzura sau restricționarea conținutului pentru membrii presei și mass-media online sunt, de asemenea, semnalate în raportul care menționează și faptul că libertatea presei în România este respectată doar parțial de guvern și că organizațiile media independente au remarcat politizarea excesivă a mass-media, mecanismele de finanțare corupte, precum și politicile editoriale subordonate partidelor politice și intereselor proprietarilor.

Rapoartele anuale privind situația drepturilor omului abordează drepturile individuale, civile, politice și ale persoanelor care muncesc, așa cum sunt prevăzute în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în alte acorduri internaționale. Departamentul de Stat al SUA prezintă Congresului SUA rapoarte privind toate țările care primesc asistență și toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, în conformitate cu Legea privind asistența externă din 1961 și cu Legea comerțului din 1974. Puteți consulta raportul integral cu privire la România, pe anul 2022, aici.

Cu privire la libertatea de exprimare a membrilor presei și a altor mijloace de informare în masă, raportul privind respectarea drepturilor omului amintește că jurnaliștii și reprezentanții societății civile au semnalat că libertatea lor de exprimare a fost limitată prin restricționarea accesului la informațiile de interes public, inclusiv la cheltuielile, contractele sau licitațiile care implică fonduri publice, precum și la dosarele de studii ale funcționarilor publici. Jurnaliștii și ONG-urile fiind adesea nevoiți să dea în judecată ministere, agenții sau entități locale controlate de stat pentru a avea acces la informații publice. Iar unii jurnaliști au fost hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de către autoritățile pe care le investigau sau de către reprezentanți ai acestora.

Violența și hărțuirea la adresa jurnaliștilor români

În ianuarie 2022, zeci de reporteri și ONG-uri au acuzat Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de abuzuri și de luarea unor măsuri disproporționate împotriva reporterului Alin Cristea de la publicația de știri online DeBraila.ro, după ce DIICOT l-a pus pe Cristea și pe DeBraila.ro sub urmărire penală, a percheziționat redacția și locuința reporterului și i-a confiscat dispozitivele de comunicare pentru că ar fi „distribuit pornografie infantilă”. 

Ancheta ar fi avut legătură cu reportajul lui Cristea din decembrie 2021 despre abuzul asupra copiilor, care includea o înregistrare video neclară cu un adult care lovește și umilește un minor. Reporterul a declarat că articolul său nu a încălcat nicio lege sau regulă existentă pentru protecția minorilor și că a anunțat poliția cu opt zile înainte de publicarea videoclipului, așa cum prevede legea. 

Cristea a relatat anterior că un procuror DIICOT a făcut presiuni asupra sa pentru a nu publica articole critice la adresa șefului Poliției Județene Brăila. 

Pe 29 noiembrie, printr-o decizie definitivă, Tribunalul Brăila a respins plângerile DIICOT ca nefondate și a decis că reporterul și publicația nu au încălcat legea.

Jurnalista de investigație Emilia Sercan a semnalat că a fost supusă la amenințări și hărțuiri după ce a publicat un articol în care susținea că premierul Nicolae Ciuca și-a plagiat teza de doctorat. 

În februarie, Șercan a primit mai multe amenințări, iar fotografiile sale personale au apărut pe mai multe site-uri, inclusiv site-uri pornografice. Pe 17 februarie, ea a depus o plângere la poliție cu privire la fotografiile apărute și a susținut că a fost hărțuită drept răzbunare. La 18 februarie, dovezile pe care le-a furnizat poliției au fost scurse online și postate pe zeci de site-uri web. Până la sfârșitul anului, Sercan a depus 10 plângeri, inclusiv împotriva ministrului de interne Lucian Bode, cu privire la amenințări, la dovezile scurse și la presupusa campanie de denigrare împotriva sa. Până la sfârșitul anului, procurorii nu o informaseră pe jurnalistă cu privire la niciun progres în dosarele deschise. Context.ro a inventariat plângerile depuse de Șercan și dosarele penale deschise, aici. Detalii despre caz găsiți și aici.

Raportul Departamentului de Stat al SUA menționează și cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o hotărâre definitivă împotriva lui Adrian Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție, și a adjunctului său, Mihail Marcoci, pentru instigarea unui coleg ofițer la șantaj și amenințări cu moartea împotriva Emiliei Șercan ca răspuns la mai multe articole, inclusiv unul publicat în 2019 despre Iacob însuși, în care Sercan a dezvăluit corupția la nivel înalt de la Academia de Poliție și eliberarea de titluri de doctorat false. Iacob și Marcoci au fost condamnați la 120 de zile de muncă în folosul comunității și au fost obligați să o despăgubească cu 80.000 de lei.

Un alt exemplu semnalat în documentul privind respectarea drepturilor omului este amenințarea primită de soția redactorului-șef al G4Media.ro, Cristian Pantazi. Pe 17 martie, căpitanul Gabriel Cristian Alexandru, de la Universitatea Națională de Apărare, ar fi sunat-o și amenințat-o pe soția lui Pantazi pentru a face presiuni ca jurnalistul să nu publice un articol despre un profesor de la Universitatea de Apărare care răspândea teorii ale conspirației și propagandă împotriva Ucrainei și a președintelui său. În timpul presupusei conversații telefonice cu soția lui Pantazi, Alexandru ar fi făcut referire la o știre despre o persoană din Rusia care avea opinii anti-Putin și care ulterior a fost găsită moartă într-o valiză. La 23 iunie, Universitatea de Apărare a confirmat că a fost deschisă o anchetă în acest caz, însă până la sfârșitul anului nu a apărut nicio altă actualizare în acest caz.

Cenzura sau restricționarea conținutului pentru membrii presei și mass-media online 

Finanțarea presei de către principalele partide politice din România, subiect dezvoltat în ultimii de ani de Europa Liberă, este menționat de Departamentul de Stat al SUA în raportul privind respectarea drepturilor omului din 2022.

Potrivit Radio Europa Liberă, în primele șapte luni ale anului, principalele două partide politice aflate la guvernare, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal, au cheltuit împreună peste 10 milioane de euro în contracte cu anumite instituții media care au realizat în principal reportaje pro-guvernamentale și au evitat subiecte de interes public care ar fi stânjenit guvernul. În majoritatea cazurilor, materialele difuzate nu menționau faptul că reprezentau publicitate politică. 

Presa independentă a raportat că astfel de practici au fost utilizate în cursul anului 2022, precum și în 2021, și că guvernul ar fi plătit mass-media cu peste 12 milioane de euro, cheltuieli nedeclarate în 2021. 

Reporterii independenți și ONG-urile de presă au susținut că finanțarea a dus la cenzura și autocenzura guvernului și a avut ca efect închiderea criticii mediatice, dezinformarea publicului și afectarea gravă a pieței media prin concurență neloială, amintește raportul.

Totodată, oficialii americani amintesc că, în iunie, postul privat de televiziune Digi24 l-a concediat pe analistul Cristian Tudor Popescu, după ce acesta a criticat politicienii de la putere în legătură cu scurgeri de informații despre noile proiecte de legi privind securitatea națională. Popescu a susținut că legile propuse ar fi putut conferi Serviciului Român de Informații puteri echivalente cu cele ale serviciilor de informații din perioada comunistă. De asemenea, el a criticat postul de televiziune pentru că ar fi promovat imagini false despre războiul Rusiei din Ucraina.

Raportul privind drepturile omului semnalează că defăimarea și calomnia nu mai sunt infracțiuni penale, dar, cu toate acestea, oficialii guvernamentali în funcție și foștii oficiali guvernamentali au continuat să deschidă procese civile și plângeri penale împotriva jurnaliștilor de investigație ca o tactică de presiune. 

Un exemplu în acest sens este cazul în care Curtea de Apel București a judecat un apel făcut de RISE Project și reporterul organizației, Ionuț Stănescu, împotriva a două sentințe pronunțate în iulie 2020 și martie 2021 de alte două instanțe care au decis în favoarea Ramonei Mănescu, fost ministru al transporturilor și afacerilor externe și deputat în Parlamentul European. 

Între 2017 și 2019, RISE Project a investigat acuzațiile potrivit cărora cunoscuții lui Mănescu au obținut în mod ilegal 31 de milioane de euro din tranzacții imobiliare, din care 4 milioane de euro ar fi ajuns la familia lui Mănescu. Fostul ministru a câștigat două procese împotriva RISE, judecătorii constatând că reporterii nu au dovedit legătura dintre fostul oficial și respectivele tranzacții imobiliare. 

La 8 iunie, Curtea de Apel București a respins afirmațiile Ramonei Manescu potrivit cărora publicația nu a dovedit nicio legătură cu respectivele tranzacții imobiliare și a decis că aceasta trebuie să plătească reporterilor o despăgubire de 8.000 de euro și cheltuieli de judecată de 18.000 de lei.

Libertatea pe Internet 

Un alt aspect menționat în raportul privind drepturile omului publicat de Departamentul de Stat al SUA este cel legat de libertatea pe internet.

În februarie, guvernul a anunțat că a blocat accesul utilizatorilor la mai multe site-uri care ar fi promovat propaganda rusă. Mass-media și ONG-urile au protestat în mod public, deoarece guvernul nu a indicat temeiul juridic în baza căruia Autoritatea Națională pentru Gestionarea și Reglementarea Comunicațiilor a cerut furnizorilor de servicii de internet să blocheze accesul utilizatorilor la site-uri. 

Printre paginile blocate se numără și aktual24.ro, care a negat că ar fi difuzat propagandă rusă. Organismele de supraveghere a libertății presei au avertizat că restricțiile guvernamentale privind libertatea de exprimare fără o justificare legală reprezintă un precedent periculos și au fost ineficiente în ceea ce privește blocarea propagandei rusești, care a continuat să fie răspândită prin intermediul site-urilor nou create și al paginilor de Facebook. În urma criticilor publice pe scară largă, guvernul a deblocat aktual24.ro.

sursa foto: Unsplash