Investiții fantomă și promisiuni goale: Cum funcționează industria înșelătoriilor online (P)

Mii de oameni își pierd economiile, în timp ce call centere profesionist organizate transformă înșelătoria în afacere. Printre victime și complici apar și figuri din România, într-o poveste care trece de la manipulare emoțională la investigații internaționale.

În spatele promisiunilor de câștiguri rapide, lumea digitală ascunde o industrie globală a fraudei, cu mii de victime și sute de milioane de dolari pierduți anual. Investigații recente au scos la iveală mecanismele prin care rețele internaționale de escroci își desfășoară activitatea nestingheriți, folosind online-ul ca să mimeze convingător familiaritatea în fața victimelor.

Conform unei investigații Context.ro realizate în parteneriat cu OCCRP și alți peste 30 de parteneri media, o rețea de call centere cu sedii în Georgia, Israel și mai multe țări europene a operat escrocherii care au vizat cel puțin 32.000 de persoane din întreaga lume. Suma totală estimată a fraudelor ajunge la peste 275 de milioane de dolari.

Totul pornește de la o reclamă distribuită pe rețelele sociale, care promite o cale simplă și sigură de a face bani. Platformele de investiții afișate sunt, de fapt, structuri fictive, susținute de un mecanism bine pus la punct: agenți care operează sub identități false, site-uri care simulează câștiguri și softuri de acces de la distanță care le oferă escrocilor control asupra dispozitivelor victimelor.

Escrocheria mizează pe familiaritate

Annika Gustafson, o fostă jurnalistă din Suedia, a fost printre victimele unei astfel de rețele. După ce a completat un formular pe o platformă falsă promovată pe Facebook, a fost contactată de un agent care se prezenta drept consilier financiar britanic. Acesta a câștigat treptat încrederea femeii folosind o voce blândă, povești personale și alte tehnici de manipulare. După câteva luni, Annika își pierduse toate economiile și acumulase datorii semnificative.

În realitate, „consilierul financiar” era un tânăr angajat al unui call center din Tbilisi, care lucra sub un pseudonim și opera cu un pașaport fals. Accesul la computerul victimei era facilitat prin aplicația AnyDesk, folosită adesea de escroci pentru a manipula conturile bancare sau a monitoriza activitatea în timp real.

Rețeaua internațională și fotomodelul din România

O anchetă Context.ro dezvăluie că Diana Gugleș, un fotomodel de 28 de ani din Brașov, figura ca proprietară a unei companii înregistrate în Africa de Sud, care opera o platformă de investiții online. Platforma a atras investiții de peste 3,2 milioane de dolari și făcea parte dintr-o rețea mai amplă, cu ramificații în peste 30 de țări.

Documentele arată că firma în cauză funcționa sub o marcă licențiată, dar utilizată ca paravan pentru scheme de fraudă. Autoritățile din Georgia au demarat o anchetă oficială privind activitatea call centerului implicat, iar mai multe active aparținând persoanelor din rețea au fost puse sub sechestru.

Ancheta internațională a arătat că aceste rețele nu sunt simple grupuri izolate de infractori, ci adevărate structuri corporative. Call centerele funcționează cu departamente de HR, software de monitorizare, tabele de performanță și chiar bonusuri – inclusiv ceasuri de lux – acordate celor mai eficienți „vânzători”. Birourile sunt adesea amplasate în clădiri moderne, iar atmosfera internă include petreceri tematice și meme-uri distribuite în canale de chat.

Victimele sunt deseori „coordonate” de echipe de conversie și retenție, care aplică metode psihologice rafinate pentru a stoarce cât mai multe fonduri. Cei care devin suspicioși sunt pasati altor agenți care se prezintă ca autorități financiare și promit recuperarea banilor în schimbul unor noi plăți.

SMS-uri, deepfake și „câștiguri garantate”

Pe lângă fraudele de tip investițional, alte forme de escrocherie digitală devin tot mai frecvente. În România, instituțiile bancare avertizează constant în legătură cu riscurile reprezentate de phishing (e-mailuri înșelătoare), smishing (mesaje text cu linkuri capcană), vishing (apeluri telefonice cu identitate falsă) și clone de pagini de internet.

Conform informațiilor furnizate de Banca Transilvania, există un val de reclame false care folosesc în mod abuziv numele și imaginea instituției pentru a induce în eroare utilizatorii. Acestea promit randamente investiționale rapide sau bonusuri exclusive pentru utilizatorii care accesează linkul și completează datele bancare.

Campaniile de fraudă se bazează pe capacitatea platformelor de social media de a distribui mesaje sponsorizate aparent legitime. Unele dintre ele folosesc deepfake, adică videoclipuri manipulate digital pentru a arăta că o personalitate cunoscută recomandă o anumită investiție. Alte anunțuri duc către site-uri de phishing, care cer introducerea datelor de autentificare sau chiar a codurilor unice trimise prin SMS.

Alte capcane frecvent întâlnite:

• Fraude pe site-uri de anunțuri (OLX, lajumate.ro): fie vânzătorul postează produse fictive, fie „cumpărătorul” oferă un link fals pentru „trimiterea banilor”.
• Metoda Accidentul: apeluri telefonice în care cineva pretinde că un membru al familiei a fost implicat într-un accident și are nevoie urgentă de bani.
• Cărăușii de bani: persoane recrutate pentru a transfera bani în numele rețelelor de escroci, în schimbul unui „comision”.
• Moșteniri și premii false: e-mailuri care anunță câștiguri neașteptate, urmate de solicitări de date personale și taxe de procesare.

Justiția nu poate gestiona eficient rețelele de escroci

Una dintre concluziile investigațiilor este că aceste rețele se bazează pe anonimatul internetului și pe lipsa unei cooperări eficiente între autoritățile internaționale. Structurile sunt dispersate geografic, folosesc firme fantomă și criptomonede, iar urmărirea traseului banilor devine aproape imposibilă.

Procurorii din mai multe țări, inclusiv din Georgia și Spania, au început anchete penale împotriva acestor organizații, dar numărul mare de victime și complexitatea tranzacțiilor îngreunează procesele judiciare.

Prevenția, cea mai eficientă metodă de apărare

Într-o lume în care realul și virtualul coexistă, ba chiar se suprapun, siguranța online nu mai este doar un detaliu tehnic, ci o formă de autoapărare zilnică. Pe măsură ce escrocii devin tot mai bine organizați, și comportamentele utilizatorilor trebuie să evolueze spre vigilență. Un utilizator precaut nu are doar parole puternice, ci și o atitudine sceptică față de ceea ce pare prea bun pentru a fi adevărat.

Cei care nu se grăbesc să dea click pe linkuri necunoscute, care verifică de două ori sursa unui mesaj primit sau care refuză să instaleze aplicații de control la distanță rămân în afara sferei de influență a escrocilor.

La fel, o simplă întrebare, cum ar fi „de ce mi se cere această informație?”, poate face diferența între o interacțiune banală și începutul unui coșmar financiar. Lipsa de reacție la presiunile unui apel telefonic alarmist, verificarea identității unei instituții sau evitarea ofertelor care promit îmbogățiri rapide sunt doar câteva dintre gesturile mici care ne salvează economiile. Devenim predispuși la escrocherii atunci când reacționăm impulsiv și emoțional. 

Ritualul monitorizării conturilor bancare, activarea autentificării în doi pași și respingerea „ofertelor de job” care încep cu tranzacții suspecte sunt, de asemenea, comportamente recomandate. 

Prevenția este o rutină formată din decizii conștiente și refuzul de a lăsa naivitatea să preia controlul. 

Internetul rămâne un spațiu în care ușurința comunicării este dublată de riscuri greu de anticipat. Investigațiile de amploare precum cele realizate de Context.ro și OCCRP oferă o imagine de anasamblu a lumii escrocheriilor digitale, realitate care nu mai poate fi ignorată.

Într-un ecosistem în care infractorii colaborează la nivel internațional, iar metodele lor devin din ce în ce mai sofisticate, prevenția rămâne singura apărare reală. În lipsa unui cadru legislativ global eficient, informarea rămâne cel mai important scut.

Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT.
O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranta online gasesti si aici: https://www.bancatransilvania.ro/siguranta-online