Conspirații și dezinformări în campania pentru Parlamentul Republicii Moldova: “Recuperarea” Bugeacului, “Sandu vrea să vândă țara”, “persecutarea” Bisericii și alte teme favorabile Rusiei

Parcursul european al Republicii Moldova poate fi decis la alegerile parlamentare din 28 septembrie. În cursa pentru ocuparea celor 101 locuri în forul legislativ de la Chișinău s-au înscris 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți.

• Am analizat videoclipurile postate de candidați pe TikTok în ultima săptămână de campanie electorală și am extras principalele teorii false și conspiraționiste puse în circulație.

“Marioneta” Sandu “duce LGBT-ul în grădinițe” și “bagă țara în război”

“Ce va fi cu Moldova dacă rămâne PAS la guvernare? În primul rând, în continuare va crește sărăcia (…) Al doilea lucru, Maia Sandu ne va vinde țara pe bucăți. Europenilor, lui Soros, cui doriți (…) Ea este o marionetă (..) Trei, la sigur, Maia Sandu va lupta mai departe cu valorile noastre creștine. Voi vedeți că divizează biserica. Va duce LGBT-ul în școli și în grădiniță. Lucrurile astea deja se vede. Ce se întâmplă în Uniunea Europeană, în școli, în grădiniță, pe străzile din țările UE, va veni și în Republica Moldova. Patru. Maia Sandu înarmează Republica Moldova (…) Maia Sandu pregătește țara neutră, Republica Moldova, de război. Așa cum este în Ucraina”, acuză Igor Dodon într-un clip postat pe contul său de TikTok.

foto: Igor Dodon, sursa: captură TikTok

Afirmațiile lui Dodon merg pe linia unui clasic de discurs populist, construit pe dezinformare, exagerări și apeluri emoționale menite să instige frica și neîncrederea în actuala guvernare și în parcursul european al Republicii Moldova.

Nu există nicio dovadă clară că rămânerea PAS la guvernare va duce inevitabil la creșterea sărăciei.

Portretizarea Maiei Sandu ca fiind o marionetă a Occidentului, a UE sau a lui Soros nu e o idee nouă. Președinta a fost descrisă astfel de presa rusă imediat ce a câștigat președinția, în 2020, învingându-l pe Dodon.

Mai mult, potrivit unor documente interne consultate recent de Bloomberg, Rusia a pus la cale o campanie masivă de dezinformare pe Telegram, TikTok, Facebook, dar și prin call-centere, utilizând mesaje în română și rusă care o acuză pe Sandu că este „marioneta străinilor” și că duce țara spre „mizerie și război”. Campania face parte dintr-un plan al Rusiei pentru a manipula alegerile din Republica Moldova din 28 septembrie, potrivit documentelor consultate de jurnaliști.

Tot după alegerile pierdute de Dodon a fost lansat și falsul că Maia Sandu se va răzbuna pe Biserică pentru că l-a susţinut pe Igor Dodon, va închide, la indicaţia Occidentului, bisericile care țin de Patriarhia Moscovei.

Astfel de naraţiuni au scopul de a o decredibiliza pe Sandu și a de a consolida poziția Mitropoliei Moldovei, s-a implicat constat în politică şi a fost folosită de politicieni în campaniile electorale. Igor Dodon e unul dintre principalii beneficiari ai susținerii din partea Mitropoliei Moldovei.

După alegerile din 2016, Curtea Constituţională a constatat implicarea agresivă în cadrul alegerilor prezidențiale a reprezentanților Mitropoliei Moldovei, care au utilizat un limbaj extremist, xenofob, homofob și sexist la adresa Maiei Sandu.

Poziția anti-LGBTQ+ pe care Dodon o afișează în video este o temă importantă a propagandei ruse, care susține că astfel apără valorile tradiționale ale familiei. Însă nu există propuneri ca propaganda LGBTQ+ să fie introdusă în școli și grădinițe în Moldova.

De cele mai multe ori, propaganda rusă se referă la programele de educație sexuală ca fiind propagandă LGBTQ+. Însă în țările UE, aceste programe sunt dezvoltate pe baza recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și a standardelor UNESCO, sunt adaptate vârstei. În Germania, spre exemplu, educația sexuală în grădiniță presupune noțiuni de bază despre părțile corpului, igienă, respect față de sine și față de ceilalți.

Dar pentru Rusia și aliații săi este avantajos ca Moldova să fie fragmentată, să existe polarizare socială, să fie sceptică față de integrarea europeană, să slăbească legăturile cu UE, pentru a-şi păstra influența în regiune.

Iar afirmația că Sandu pregătește țara neutră de război, așa cum este în Ucraina” este nu doar o afirmație falsă și alarmistă, ci și o legitimare a agresiunii ruse în Ucraina, insinuând că „Rusia nu a început războiul, ci Ucraina a făcut ceva care a dus la asta”.

Moldova are una dintre cele mai slabe capacități de apărare din Europa. Iar contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor hibride, modernizarea armatei devine o chestiune de securitate națională, pentru creșterea capacității de reacție și protecție în caz de atac sau crize interne, nu de politică agresivă.

 “Recuperarea” Bugeacului

“Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a introdus acțiune împotriva mea și a altor moldoveni. La indicația cui? A Partidului Acțiune și Solidaritate. Eurobirocrațiii și politicienii cu reputație îndoielnică luptă împotriva Partidului Moldova Mare, singurul partid care apără interesele naționale ale Moldovei. Este timpul să punem capăt amestecului statelor străine în treburile interne a Moldovei noastre (…) Sancțiunile în cauză nu ne împiedică să readucem Bugeacul în componența Moldovei”, afirmă Victoria Furtună, lidera și candidata partidului Moldova Mare într-un video distribuit pe contul său de TikTok.

foto: Victoria Furtună, sursa: captură TikTok

Ucraina a introdus sancțiuni împotriva a 11 politicieni și activiști din Republica Moldova, între care și Victoria Furtună, pe 20 septembrie. Aceștia sunt acuzați că destabilizează țara în interesul Moscovei, promovează narațiuni pro-ruse și justifică agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. 

Sancțiunile presupun blocarea activelor, interzicerea operațiunilor financiare pe teritoriul Ucrainei, interdicția de a scoate capitaluri din țară, precum și retragerea distincțiilor de stat. Unele măsuri au fost aplicate pentru o perioadă de 10 ani, iar altele pe termen nelimitat.

Măsurile luate la Kiev sunt coordonate cu politicile partenerilor internaționali și vizează blocarea resurselor rusești, protejarea drepturilor omului în teritoriile ocupate și contracararea propagandei rusești, după cum a explicat șeful statului ucrainean Volodimir Zelenski. 

Atribuirea sancţiunilor unei „directive” venite de la un partid politic (PAS) este un exemplu clasic de narativ conspirativ care reduce o procedură oficială argumentată la o conspiraţie, încercând, totodată, să convingă că formațiunea pe care o conduce e soluția salvatoare: “Moldova Mare, singurul partid care apără interesele naționale ale Moldovei”, spune Furtună în clipul de pe TikTok.

În același timp, în declarația sa, candidata promovează o teză mai veche, lansată de Rusia, conform căreia Ucraina este un stat artificial și va fi împărțit chiar și între actualii săi aliați. Propaganda rusă găsește astfel o justificare pentru invadarea și anexarea teritoriilor ucrainene.

Furtună a adus în discuție “recuperarea” Bugeacului de către Moldova și înainte de a începe campania electorala pentru alegerile parlamentare. „Să luăm înapoi ceea ce ni s-a furat”, spunea politiciana în luna mai, o retorică ce poate funcționa la nivel emoțional, servind astfel la mobilizarea electoratului pentru că produce indignare, alimentează un sentiment de nedreptate istorică, îndemnând oamenii să creadă că au un drept moral, chiar dacă nu există o bază reală din punct de vedere juridic. 

Actuala frontieră dintre Republica Moldova și Ucraina își are originea în anexarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța de către URSS, în 1940.

Sudul și nordul Basarabiei, precum și Bucovina de Nord și Herța au fost integrate în RSS Ucraineană, iar restul Basarabiei a fost unit cu o parte a RASS Moldovenești (de la est de Nistru) pentru a forma RSS Moldovenească. Aceste frontiere au fost recunoscute după obținerea independenței Republicii Moldova în 1991, care nu a implicat revendicare de teritorii, recunoașterea Moldovei ca stat independent de către Ucraina și, prin acorduri și tratate bilaterale între Republica Moldova și Ucraina.

“Sandu vrea să vândă țara”

“Maia Sandu vrea să vândă țara românilor (…) Gândiți-vă, oameni buni, încontro ne ducem. Însăși în Uniunea Europeană, Ursula Von Der Leyen este huiduită și alungată, curând, din Parlamentul Uniunii Europene (…) Uitați-vă la ce s-a întâmplat în România și cum au fost fraudate aceste alegeri și amăgiți cetățenii României. Vă doriți și pentru Moldova această cenzură și prostie în jurul nostru?”, afirmă Tatiana Costachi, candidată a partidului Moldova Mare la alegerile Parlamentul R. Moldova, într-un clip postat pe TikTok, dar care ulterior a fost șters de pe platformă.

foto: Tatiana Costachi, sursa: captură TikTok

Sandu este cunoscută ca politiciană pro-europeană care susţine integrarea în UE, iar relaţiile politice şi economice cu România s-au intensificat după 2020. Și dacă ar fi dorită o unire a Moldovei cu România, acesta ar fi un proces politic şi legal complex care cere aprobarea populaţiei şi a instituţiilor, nu o vânzare.

Dezinformarea legată de unirea forțată a R. Moldova cu România a mai fost utilizată în campaniile de propagandă pro-Kremlin.

În ce privește afirmațiile despre Ursula von der Leyen, aceasta a primit huiduieli sau critici publice în anumite apariţii, ceea ce nu reprezintă un fenomen anormal în politică. Însă nu există dovezi că se pregăteşte excluderea ei. Mai mult, o moțiune de cenzură depusă împotriva sa, a eșuat în Parlamentul European, în iulie anul acesta.

În discursul său, proaspăta politiciană folosește anularea alegerilor din România drept sperietoare pentru alegători, fără a lua în calcul motivele din spatele deciziei, precum interferența Rusiei. Cea mai recentă declarație pe această temă a făcut-o chiar șeful statului român Nicușor Dan, pe 25 septembrie, la Digi. Întrebat dacă are informații că a fost omul rușilor Călin Georgescu, președintele a răspuns că “da”.