Răspunsurile instituţiilor au rămas fragmentate şi insuficiente pentru a atenua comportamentul neautentic din mediul online – Concluziile preliminare ale misiunii OSCE după turul II al alegerilor prezidenţiale

Procesul electoral din turul al doilea al alegerilor prezidențiale a fost afectat de deficiențe legate de transparență, reglementare și comportament online, potrivit concluziilor preliminare al misiunii OSCE de observare. Raportul arată că, deși libertățile de întrunire și asociere au fost respectate, campania electorală s-a remarcat prin retorică negativă și informare distorsionată. În plus, au fost identificate lacune legislative și o reglementare insuficientă a mediului digital.

Observatorii notează că perioada dintre cele două tururi de scrutin a fost reglementată ambiguu, ceea ce a generat incertitudine cu privire la legalitatea activităților de campanie și a contribuit la lipsa de responsabilitate financiară și mediatică. Utilizarea pe scară largă a comportamentului online neautentic, alături de reacțiile întârziate sau fragmentate ale autorităților, a limitat capacitatea alegătorilor de a lua decizii în cunoștință de cauză și a afectat încrederea publicului.

La conferința de presă susținută pe 19 mai, la Grand Hotel Bucharest, Lucie Potůčková, coordonatoarea specială a Adunării Parlamentare a OSCE – deputată în parlamentul ceh – a declarat că „în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, un număr mai mare de alegători și-au exprimat voința într-o atmosferă calmă și ordonată”. Ea a salutat „eforturile notabile ale autorităților de a combate dezinformarea și abuzurile din mediul online”, dar a subliniat că „aceste alegeri au evidențiat nevoia de a continua lucrul la cadrul electoral complex, în conformitate cu angajamentele OSCE și standardele internaționale”.

La rândul său, Eoghan Murphy, șeful misiunii de observare a ODIHR – fost deputat şi ministru irlandez – a atras atenția că, „la fel ca în primul tur, comportamentul online neautentic, menit să amplifice sau să suprime mesajele candidaților, alături de partizanatul mediatic, a limitat posibilitatea alegătorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză”. El a mai adăugat că „în cazul partidelor politice care nu au avut candidat în turul doi, s-a observat o incertitudine privind tipurile de sprijin electoral pe care le puteau acorda, ceea ce ar fi putut limita participarea politică în această etapă a scrutinului”.

Întrebaţi de reporterul Context.ro cum comentează mesajul controversat primit pe 18 mai de utilizatorii platformei Telegram – atribuit CEO-ului Telegram, Pavel Durov – în care erau formulate acuzaţii la adresa guvernului francez privind presupuse acţiuni de cenzură a vocilor conservatoare în legătură cu alegerile prezidenţiale din România, reprezentanţii OSCE au evitat să comenteze direct conţinutul mesajului, dar au reiterat îngrijorările legate de dezinformare. 

Eoghan Murphy a declarat că: “În turul al doilea al alegerilor prezidențiale am observat o creștere semnificativă a dezinformării și informațiilor false în mediul online. Am analizat modul în care autoritățile au reacționat la această creștere. Am remarcat pozitiv și creșterea comunicării din partea autorităților. Am enumerat în raport momentele în care autoritățile au considerat necesar să intervină public pentru a informa mai bine populația în legătură cu anumite campanii de dezinformare și informații false răspândite online sau prin alte canale. Cred că este un lucru pozitiv această intensificare a eforturilor de comunicare. Cu toate acestea, este îngrijorător că aceste narațiuni au fost prezentate publicului. Este nevoie de mai multă muncă pentru a combate răspândirea informațiilor care pot fi false sau utilizate în scopuri contrare unui mediu electoral corect.”. 

Lucie Potůčková l-a completat pe şeful misiunii ODIHR spunând: „Cred că domnul Murphy a fost destul de exhaustiv în răspuns. Pot doar să aplaud autoritățile naționale pentru că au depus eforturi reale de a explica, clarifica și, uneori, de a nega astfel de narațiuni și informații pe care le-am urmărit și noi în presă. Cunosc și eu acest caz, evident, așa că pot doar să-mi exprim încrederea că autoritățile vor lămuri toate aceste informații sau dezinformări și că orice legături cu forțe externe vor fi investigate corespunzător.”.

Campania electorală

Potrivit raportului preliminar al misiunii OSCE de observare, campania pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale a fost oficial deschisă pe 9 mai și s-a încheiat pe 17 mai. Perioada de cinci zile dintre primul tur și debutul oficial al campaniei pentru turul al doilea nu este reglementată legal. Acest vid normativ a permis reluarea activităților politice fără obligația de a eticheta materialele și fără controale specifice Astfel, candidații și partidele care îi susțin au distribuit materiale de campanie fără marcaje obligatorii.

Lipsa unor clarificări oficiale din partea autorităților, inclusiv a Biroului Electoral Central (BEC), cu privire la interdicția partidelor de a susține candidați independenți, a creat incertitudine juridică. Partidele care l-au sprijinit pe candidatul Dan au limitat sau ajustat activitățile de campanie pentru a evita potențiale sancțiuni.

Ambii candidați au utilizat intens rețelele sociale, cu un volum semnificativ mai mare de vizualizări și interacțiuni în cazul lui George Simion. Mesajele campaniei s-au axat în principal pe atacuri personale, tonul devenind progresiv mai negativ. Printre temele abordate s-au numărat relațiile externe ale României, economia, apărarea, sănătatea, educația și locuințele, deseori prezentate într-o retorică polarizantă între valorile „naționale” și cele „europene”. Doar Nicuşor Dan a inclus în discurs teme privind egalitatea de gen și drepturile minorităților, notează observatorii în raportul preliminar.

Comportamentul online neautentic, precum manipularea artificială a mesajelor sau discreditarea candidaților, a persistat în ciuda eforturilor de moderare ale platformelor digitale mari. Transparența acestor platforme a fost însă limitată, iar criteriile de eliminare a conținutului nu au fost publicate.

Ministerul Afacerilor Interne a semnalat circa 4.800 de postări suspecte, iar BEC a primit peste 3.900 de plângeri, rezultând în aproximativ 2.600 de decizii de eliminare a conținutului, însumând peste 9.000 de decizii de la începutul campaniei. Totuși, când platformele nu au aplicat deciziile BEC, utilizatorii afectați nu au fost informați. OSCE notează că definițiile extinse ale „actorului politic” și „conturilor neautentice” folosite de BEC au dus la decizii inconsecvente și potențial descurajante pentru activismul civic.

Finanţarea campaniei

Raportul OSCE constată că legislația nu reglementează finanțarea în perioada dintre turul întâi și începutul oficial al campaniei pentru turul doi. Această lipsă de reglementare a afectat transparența și responsabilitatea financiară. Conform datelor din Meta Ad Library, ambii candidați au cheltuit fonduri pentru publicitate online în perioada nereglementată.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a continuat să publice date despre contribuțiile și cheltuielile declarate. Până la 17 mai, candidatul Dan declarase 60,9 milioane lei în contribuții și 51,9 milioane lei în cheltuieli, dintre care 40,4 milioane lei au fost cheltuite în turul doi. Candidatul Simion nu a transmis nicio informație financiară privind turul doi înainte de ziua votului. În turul întâi, acesta raportase 41,25 milioane lei ca venituri și 41,23 milioane lei ca cheltuieli.

AEP a fost criticată pentru că nu a efectuat verificări suplimentare de conformitate financiară înainte de turul doi, dar a comunicat către OSCE că a inițiat proceduri de sancționare împotriva unor persoane fizice în legătură cu finanțarea de către terți a campaniilor online.

Mass-media

Raportul OSCE semnalează că, printr-un comunicat emis pe 6 mai, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a extins neoficial perioada de tăcere electorală până la începerea campaniei pentru turul doi, fără o decizie formală. Această interpretare a fost comunicată târziu și a generat incertitudine juridică. Mai mulți radiodifuzori au difuzat conținut electoral în perioada intermediară fără să marcheze clar materialele drept campanie, creând confuzie privind natura acestora

Conform raportului preliminar, CNA nu a desfășurat o monitorizare cantitativă a presei. A emis o singură sancțiune în legătură cu turul doi, prin autosesizare. Monitorizarea OSCE arată că radiodifuzorii au reflectat campania în special prin programe de știri și talk-show-uri. În unele cazuri, interviurile electorale plătite au fost reluate ulterior în segmentele de știri fără etichetare, făcând dificilă diferențierea între conținut editorial și publicitate electorală.

Legea nu impune traducerea în limbajul semnelor a programelor electorale, iar singura emisiune monitorizată care a oferit această facilitate a fost dezbaterea organizată de Televiziunea Română (TVR), cu participarea candidatului Nicuşor Dan.

Potrivit observaţiilor OSCE, TVR1 a reflectat campania într-un mod relativ echilibrat și neutru: 42% din timp a fost alocat lui Simion și 32% lui Dan. 

A3 CNN l-a reflectat pe Simion în proporție de 41% (pe un ton negativ sau neutru) și pe Dan în proporție de 43% (pe un ton neutru sau pozitiv)

Digi24 a dedicat 59% din acoperire lui Simion (mai ales pe un ton negativ) și 26% lui Dan. 

România TV a reflectat majoritar candidatul Dan (44%, pe ton neutru sau pozitiv), iar pe Simion în proporție de 25%. 

Realitatea Plus a prezentat o reflectare preponderent negativă pentru Dan (38%) și neutră sau pozitivă pentru Simion (29%) și Călin Georgescu (18%).

ProTV a reflectat candidații doar în programele de știri.

OSCE mai notează că prezența observatorilor naționali, în special din partea organizațiilor VotCorect și Funky Citizens, alături de reprezentanți ai candidaților și partidelor, a contribuit la creșterea transparenței procesului electoral. Cu toate acestea, observatorii internaţionali au semnalat și cazuri în care persoane acreditate ca observatori naționali au susținut că sunt afiliate cu un candidat, contrar regulilor. 

În unele secții de votare au fost observate persoane neautorizate, inclusiv polițiști care nu fuseseră invitați de președintele secției, dar care au intervenit pentru a controla fluxul de alegători sau a verifica acreditările observatorilor, acțiuni care contravin cadrului legal. 

În zonele rurale, primarii sau alți oficiali locali au fost prezenți în secțiile de votare. Accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități a rămas o problemă nerezolvată, multe secții neavând facilități pentru acces independent.