Comportamentul inautentic de pe rețele nu a fost combătut suficient, este nevoie de mai multă transparență din partea autorităților – concluziile misiunii OSCE după primul tur la prezidențiale

Comportamentul inautentic din online a fost o provocare pe care nici autorităţile, nici platformele nu au combătut-o suficient, iar autoritățile române trebuie să dea dovadă de mai multă certitudine juridică și transparență în comunicarea cu publicul, sunt principalele concluzii ale raportului publicat marți de misiunea OSCE pentru alegerile prezidențiale din România, după terminarea primului tur de scrutin.

Experții OSCE mai spun, de asemenea, că finanțarea netransparentă a presei de către partidele politice afectează pluralismul și favorizează autocenzura, dar și că România are nevoie urgent de alfabetizare media și educație în acest sens.

***

Pe 5 mai, la Grand Hotel Bucharest, a avut loc conferința de presă a OSCE, în cadrul căreia au fost prezentate concluziile preliminare ale misiunii de supraveghere a procesului electoral în cadrul alegerilor prezidențiale repetate din 2025. În fața jurnaliștilor și a publicului prezent, au vorbit Lucie Potůčková, coordonator special al OSCE și șefă a delegației OSCE PA, și Eoghan Murphy, șef al misiunii de observare a alegerilor OSCE/ODIHR.

“În ciuda eforturilor notabile de a creşte integritatea electorală, aspecte cheie ale alegerilor prezidenţiale din România au rămas fără o supraveghere suficientă. Acesta este mesajul de deschidere al comunicatului de presă OSCE din data de 5 mai, la care se adaugă şi faptul că “deşi cadrul legal formează o bază corespunzătoare pentru organizarea de alegeri democratice, acesta este prea complex, cu lacune şi inconsecvenţe. Legislaţia nu a fost schimbată de la ultimele alegeri, cu excepţia modificărilor introduse de guvern, cu mai puţin de patru luni înainte de ziua alegerilor, fără consultare publică. Acestea au introdus reguli privind încălcarea dispoziţiilor privind campaniile online, dar nu au abordat în mod eficient preocupări cheie, cum ar fi supravegherea publicităţii online sau finanţarea campaniei.”

Lucie Potůčková, coordonator special al OSCE, a declarat în cadrul conferinţei de presă că “drepturile alegătorilor au fost respectate şi alegerile au fost organizate în mod eficient, dar este nevoie de mai multă transparenţă şi certitudine juridică. Am observat şi că gradul de complexitate al reglementării campaniei a redus numărul activităţilor de campanie tradiţionale, ducându-le aproape exclusiv online şi dincolo de o supraveghere eficientă.”

Eoghan Murphy, şeful misiunii de observare a ODIHR, a declarat: “Campania s-a desfăşurat în cea mai mare parte online, iar comportamentul neautentic a fost o provocare pe care nici autorităţile, nici platformele online nu au combătut-o suficient, în ciuda încercărilor notabile recente de a aborda astfel de probleme mai eficient. Cu informaţii limitate despre modul în care autorităţile încearcă să abordeze sfera online, s-a ratat o oportunitate de a ţine publicul la curent cu eforturile statului de a îmbunătăţi integritatea electorală.”

Întrebați de reporterul Context.ro cum comentează avertismentele recente emise de ANCOM privind rețelele de site-uri dublură (doppelganger) și campaniile de dezinformare de pe platformele de socializare și dacă au observat acest fenomen, cei doi reprezentanți ai OSCE au răspuns: 

Eoghan Murphy: “În cadrul metodologiei noastre de observare, analizăm și ce se întâmplă în campania desfășurată online. Totuși, partea principală a muncii noastre de observare vizează acțiunile autorităților — de exemplu, ANCOM — în ceea ce privește capacitatea lor de a răspunde comportamentelor inautentice și altor tipuri de conținut manipulator online.

Am fost informați cu privire la o serie de îngrijorări semnalate de autorități, precum și la diferite măsuri pe care acestea le-au întreprins. Din perspectiva noastră, observând ceea ce fac autoritățile, putem spune că aceste eforturi reprezintă îmbunătățiri notabile. Totuși, am constatat că răspunsul este fragmentat și că lipsește transparența.

De exemplu, am remarcat declarații din partea unui actor statal, precum ANCOM, alte declarații din partea Ministerului Afacerilor Interne, și altele din partea Biroului Electoral Central, toate referindu-se la un anumit număr de conturi semnalate pentru comportament inautentic sau din alte motive. Însă nu știm dacă este vorba despre aceleași conturi, nu știm ce se află în spatele acelor conturi și, mai mult, nu știm dacă toate acele conturi au fost sau nu eliminate.

De aceea vorbim despre îngrijorări legate de fragmentarea răspunsului, dar și despre lipsa de transparență — lucruri care indică nevoia unei cooperări mai bune.

Lucie Potůčková: “Aș dori doar să-l completez pe domnul Murphy. Așa cum am menționat deja în observațiile mele, din cauza regulilor foarte complexe privind campaniile politice — reguli generate nu doar de legislația modificată, ci și de o directivă europeană și de Legea privind serviciile digitale (Digital Services Act) — există foarte multe reglementări, ceea ce, uneori, împinge întreaga campanie politică în mediul online, dincolo de sfera unei supravegheri eficiente. Din păcate, acesta este un fenomen în sine.”

Inquam Photos / George Călin

Răspunzând și la alte întrebări, cei doi reprezentanți OSCE au vorbit și de interferența Rusiei în alegerile din noiembrie și campaniile de dezinformare din mediul online.

Eoghan Murphy: “Rolul nostru aici este să vedem dacă autoritățile sunt pregătite și capabile să detecteze astfel de activități la care vă referiți și să vedem dacă și cum răspund. Este treaba autorităților să spună în mod definitiv dacă a existat sau nu interferență externă și ce impact a avut, dacă a avut vreunul. Dar observăm că statul a semnalat, așa cum am menționat în răspunsul anterior, un număr de conturi prin aceste entități diferite care au analizat mediul online și apoi au semnalat acele conturi. Totuși, lipsa de transparență asupra a ceea ce făcea statul în legătură cu aceste conturi, lipsa de transparență și fragmentarea aceasta au un impact asupra înțelegerii publice a ceea ce face exact statul în acest domeniu, atunci când semnalează aceste conturi, atunci când face aceste anunțuri. 

Monitorizarea noastră a observat cum comportamentele inautentice sunt acum o trăsătură a campaniilor politice, așadar vorbim despre comportamente inautentice folosite de concurenți, pentru a-și amplifica propriul conținut sau a suprima conținutul altora. Deci, este acum o trăsătură a campaniilor și am monitorizat și ceea ce alții raportează, ne-am uitat la ceea ce au raportat organizațiile societății civile, la ce au raportat platformele însele și la ce au raportat autoritățile statului, în rapoartele lor nu există îngrijorări serioase privind interferența externă, dar au semnalat un număr mare de conturi, iar cu asta ne întoarcem din nou la punctul despre transparență și cum comportamentele inautentice sunt acum o trăsătură a campaniilor, pentru că este un instrument de campanie, o oportunitate a fost poate pierdută de a informa mai bine publicul exact despre ce campanie se desfășoară online. 

Este întotdeauna greu de judecat impactul acestui comportament inautentic, dar există o responsabilitate atât pentru stat, cât și pentru platforme de a trata acest lucru. Coordonatoarea specială (Lucie Potůčková) a vorbit despre aceste eforturi notabile, dar care nu sunt suficiente și am auzit chiar de la autorități că din cauza acestui comportament inautentic care este folosit ca instrument de campanie, se observă o tendință tot mai mare în ceea ce privește lipsa de încredere în instituții. Sper că am răspuns la ambele întrebări.”

Lucie Potůčková: “Voi încerca să răspund la cealaltă întrebare despre cum guvernul poate proteja societatea. Este o întrebare de un milion de dolari. Și sunt politician și v-aș da totul dacă aș ști răspunsul, dacă cineva mi l-ar da, mai ales în aceste vremuri. Problema este că nu totul se rezumă la reglementare și reprimare, trebuie să fie vorba despre creșterea conștientizării asupra acestor tipuri de riscuri. Este vorba despre alfabetizarea media, despre educație și, ca politician, cred că aceasta este singura cale prin care putem face ceva eficient pentru a preveni răspândirea informațiilor false, a dezinformării. Aceasta este cu adevărat singura cale, și nu știu dacă este posibil să reglementăm totul.”

Raportul preliminar – informaţii cheie

Potrivit raportului preliminar al OSCE, peisajul mediatic din România este unul variat, incluzând televiziuni și posturi de radio publice și private, precum și numeroase portaluri de ştiri online, însă pluralismul este afectat de finanțări netransparente din partea partidelor politice, ceea ce favorizează autocenzura și relațiile clientelare între presă și actorii politici — contrar bunelor practici internaționale. 

În ultimii ani s-au înregistrat presiuni și atacuri asupra jurnaliștilor, inclusiv campanii de denigrare și supraveghere, iar procesele strategice intentate împotriva presei s-au înmulțit. Deși Legea audiovizualului prevede tratament echitabil și timp de antenă egal pentru candidați, formulările neclare au dus la interpretări diferite ale reglementărilor privind campania electorală. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), instituția responsabilă cu supravegherea conținutului electoral din audiovizual, nu a realizat monitorizare cantitativă și s-a bazat pe rapoarte transmise de radiodifuzori. Lipsa de transparență, fragmentarea răspunsului instituțional și sancțiunile ineficiente au limitat capacitatea CNA de a impune respectarea normelor legale, se arată în raportul preliminar OSCE.

Potrivit raportului preliminar al OSCE, în timpul campaniei electorale, A3 CNN a acordat cea mai mare atenție lui Antonescu (20%), urmat de Dan (18%), Lasconi (15%) și Ponta (12%), prezentându-l pe Antonescu în tonuri preponderent neutre și pozitive, pe Dan în mod neutru și negativ, pe Lasconi neutru, iar pe Ponta negativ și neutru. 

Digi24 a reflectat campania în proporții similare: Antonescu (19%), Dan (15%), Lasconi (15%), Ponta (13%) și Simion (9%), cu o acoperire în general neutră, deși Ponta și Simion au fost vizați și de relatări negative. 

Realitatea Plus TV a acordat cea mai mare atenție lui Simion (17%, în ton pozitiv și neutru), lui Dan (17%) și lui Ponta (15%), în special în termeni negativi, în timp ce Antonescu a fost reflectat neutru (10%). Totodată, postul a dedicat 13% din timp lui Călin Georgescu, în tonuri pozitive sau neutre. 

România TV l-a favorizat pe Ponta (33%, în tonuri neutre sau pozitive), în timp ce Antonescu (24%), Dan (10%) și Simion (9%) au fost reflectați în principal negativ.

“În general, discursul din mass-media monitorizată s-a concentrat pe dinamica campaniei, care a implicat în principal atacuri reciproce între candidați. În plus, acoperirea limitată în buletinele de știri, combinată cu lipsa unei distincții clare între diferitele formate de prezentare a conținutului electoral, a afectat capacitatea alegătorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză”, aceasta este concluzia raportului preliminar cu privire la mass-media.

În ceea ce priveşte contestaţiile electorale, raportul preliminar precizează că acestea s-au concentrat în principal pe publicitatea politică online și au fost soluționate de Biroul Electoral Central și Curtea de Apel București, care a confirmat toate deciziile BEC contestate. Deși în general procedurile au fost rapide și eficiente, iar instituțiile implicate s-au bucurat de încredere publică, raportul preliminar al OSCE atrage atenția asupra lipsei de transparență în soluționarea plângerilor, mai ales a celor analizate în ședințe nepublice. În plus, termenul scurt pentru formularea apărărilor și publicarea sumară a deciziilor, fără motivări detaliate sau într-un format accesibil, ridică semne de întrebare privind respectarea standardelor internaționale privind transparența procesului electoral.

Referitor la ziua alegerilor, raportul preliminar arată că, deși procesul electoral din 4 mai a decurs, în linii mari, într-un mod calm și organizat în secțiile de votare monitorizate de observatorii OSCE, semnalează o serie de deficiențe și nereguli procedurale. Observatorii au remarcat probleme legate de asigurarea secretului votului, urne nesigilate corespunzător, materiale de campanie în apropierea secțiilor și acces restricționat sau întârziat pentru unii observatori. Prezența nejustificată a polițiștilor și a altor persoane neautorizate în secții, precum și lipsa accesibilității pentru alegătorii cu dizabilități în anumite locuri, au fost de asemenea criticate. 

Deși numărarea și centralizarea voturilor au fost în general eficiente, au existat abateri de la proceduri și refuzuri de acces pentru observatori. 

În ziua alegerilor, au fost soluționate sute de sesizări privind conținutul online, iar autoritățile au raportat peste 300 de incidente, inclusiv cazuri suspecte de cumpărare de voturi.