Ameninţări cu moartea, ceremonii neolegionare, comerţ cu materiale neonaziste şi super reach pe social media. Cum au devenit grupările neolegionare şi mesajele antisemite o armă electorală în România-raport

Mesajele antisemite s-au amplificat faţă de perioada 2023-2024 şi sunt acum dublate de acte de violenţă şi de ameninţări cu moartea. Grupările neolegionare sunt tot mai numeroase şi mai vizibile în spaţiul public, iar popularitatea extremei drepte este în creştere, după cum s-a putut observa la alegerile europarlamentare, parlamentare şi prezidenţiale. În plus, Telegram s-a dovedit a fi canalul favorit pentru propagarea narativelor antisemite, negaţioniste conspiraţioniste şi de extremă dreapta.

Membrii mai multor grupări extremiste, în fața statuii lui Mihai Eminescu de pe faleza din Constanța (Sursa foto: Facebook Honor et Patria)

Antisemitismul, neolegionarismul şi negarea Holocaustului în anul electoral 2024-2025

Extremismul de dreapta, mesajele antisemite şi glorificarea legionarismului prind amploare în peisajul politic din România. 8 din 33 de europarlamentari români sunt de extremă dreapta, dintre care şase sunt din partea AUR şi doi din partea SOS. La alegerile parlamentare din 1 Decembrie 2024, o treime din locurile legislativului au fost obţinute de extremişti.

Mesaje antisemite, xenofobe, neofasciste pe reţelele sociale, (Colaj INSHR-EW)

Alegerile prezidenţiale s-au remarcat prin ascensiunea lui Georgescu, admirator al Mareşalului Ion Antonescu şi al lui Corneliu Zelea Codreanu, iar George Simion a ajuns în turul II al alegerilor prezidenţiale din 2025, legăturile salei cu grupările neolegionare fiind expuse în investigaţiile Context.ro aici şi aici, precum şi în documentarul video realizat de către Info Sud-Est despre conexiunile lui Simion cu Haiducii Dobrogei. 

Candidatul Ciprian Ciubuc (SOS România) și-a construit campania pe mituri antisemite, Diana Șoșoacă l-a omagiat pe Codreanu inclusiv în ziua votului şi a lăudat Mişcarea Legionară într-o transmisie live din 30 noiembrie de la troița din Tâncăbești, aducând omagii inclusiv criminalului de război Radu Gyr, iar, în aprilie 2025, PressOne dezvăluit cazul unui tânăr din AUR Sector 5, care propunea grupării neo-naziste Unitatea 731 o colaborare cu organizația de tineret a partidului AUR, și arăta că tânărul nu-i era străin lui George Simion, care comentase la una dintre postările lui. 

Recorder a documentat legăturile lui Călin Georgescu cu grupările neolegionare, iar în februarie 2025, pe treptele Parchetului General, Georgescu a dus mâna la inimă şi a făcut salutul legionar, încercând să îl camufleze apoi într-un salut obişnuit. La Context.ro am aflat că aproape 200 de conturi i-au promovat conținutul lui Georgescu şi că a beneficiat de o amplă rețea de susținere pe social media, inclusiv conturi rusești cu sute de mii de urmăritori şi o rețea de organizații neolegionare și ultraconservatoare, în rândul cărora Georgescu era promovat ca un „Căpitan” providențial.

sursa foto: Captură

În timpul campaniei prezidențiale din 2025, înainte de a părăsi oficial AUR, Claudiu Târziu declara într-un interviu la Digi24 despre CZ Codreanu că este „un personaj istoric tragic (…) nu a fost condamnat pentru alte crime”. Anterior, în luna martie, Târziu acordase Hotnews un interviu și postase și un clip video pe propria pagină de Facebook în care reitera o atitudine de respingere a OUG 31/2002 susținând că legionarii „s-au sfințit în închisori”. 

Mai multe detalii despre atitudinile şi declaraţiile antisemite şi negaţioniste ale candidaţilor la alegerile din 2024-2025, în raportul complet al INSHR-EW.

Manifestări în spaţiul public şi în media

Evenimente comemorative și manifestări publice continuă să îi onoreze pe Corneliu Zelea Codreanu, Valeriu Gafencu, Radu Gyr și alți lideri legionari sau condamnați pentru crime de război. Aceste comemorări sunt organizate de fundații precum Ion Gavrilă Ogoranu, Sfinții Închisorilor, Asociația Gogu Puiu sau Frăţia de Cruce și implică ritualuri legionare, imnuri, parade și discursuri instigatoare la ură. Citiţi investigaţia completă realizată de Context.ro despre Frăţia de Cruce aici.

Zilele Rezistenţei de la Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus) au ajuns în iulie la ediţia a XIV-a. Conform relatărilor organizatorilor, la eveniment au participat peste 150 persoane, între care și doi parlamentari: Dumitru Flucuș – deputat AUR la momentul respectiv și senatorul PSD Marius Toanchină, precum și membri ai organizațiilor de extremă dreapta Neamunit și Comunitatea Identitară din Cluj-Napoca.

Afiş Zilele Rezistenţei 2024 (Sursa foto: INSHR-EW)

Printre cei care au luat cuvântul la simpozion s-au numărat Dan Puric și Ionuț Țene – șef al biroului pentru cultură din Primăria Cluj-Napoca încă din 2017, apologet al criminalului de război Ion Antonescu și al Mișcării Legionare. La ceremonia depunerilor de coroane, prezentată de Florin Dobrescu, a fost audiată o înregistrare a imnului rezistenței făgărășene cântat de Ion Gavrilă Ogoranu, liderul grupării. Guvernul României, prin Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist, a depus, la rândul său, o coroană în cadrul evenimentului.

Şi la Tâncăbeşti, la mormântul lui Corneliu Zelea Codreanu, au continuat ceremoniile anuale, iar o altă comemorare legionară recurentă a avut loc la Predeal organizată de către Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, gruparea Șerban Suru, Fundația George Manu și gruparea Camarazii.

Comemorarea de la Predeal (sursa foto: INSHR-EW)

Raportul publicat de INSHR-EW expune răspândirea tot mai largă a narațiunilor antisemite în mediul online. Cele mai frecvente narative includ negarea Holocaustului, teoria conspirației privind dominația evreiască a lumii, asimilarea evreilor cu dușmani ai valorilor naționale şi demonizarea lui George Soros ca simbol al „evreului globalist” care controlează ONG-uri, mass-media și politicieni. Context.ro a arătat de unde vin Listele lui Soros în investigaţia de aici, iar, în contextul alegerilor din România din 2024, ActiveWatch a publicat o analiză a discursului anti-Soros de pe rețelele de socializare.

Unitatea 731, Neam Unit, Noua Dreaptă și alte organizaţii recrutează membri inclusiv prin jocuri și provocări pe Telegram, iar aplicațiile TikTok, Facebook și Telegram sunt preferate de cei care diseminează idei antisemite, conspiraţioniste sau elogiază perioada Gărzii de Fier. Analiza empirică a canalelor Telegram monitorizate a arătat că există o întrepătrundere semnificativă între neo-legionarism, antisemitism – inclusiv în forma sa voalată de teorii conspiraționiste anti-Soros, și propaganda pro-rusă,care exploatează sistematic primele două teme.

Printre altele, Geția TV, Serafim TV, Info Braşov Net, Radio Camarad sau DIS TV, contribuie la diseminarea de conținut antisemit, negarea Holocaustului și glorificarea mișcării legionare, iar declaraţiile cuprind negarea camerelor de gazare de la Auschwitz, ridiculizarea victimelor Holocaustului sau descrierea Israelului și evreilor ca „forțe oculte” care controlează România.

Radio Camarad (Sursa foto: captură INSHR-EW)

Radioul legionar online „Radio Camarad”, cu sloganul „de la inimă, la Cer” (referire la salutul legionar), și simbolul Gărzii de Fier, a continuat să emită și în perioada 2024-2025, fiind și în prezent accesibil online. Acesta și-a schimbat între timp domeniul din .ro în .com, iar, în martie 2025, PressOne a monitorizat conținutul radioului și a realizat un interviu cu cel care îl deține, fostul jurnalist auto Iulian Senos.

Tot mai multe spaţii publice sunt vandalizate cu simboluri naziste, legionare şi mesaje profund antisemite, mai constată raportul. Este vorba, printre altele, de vandalizarea Teatrului Evreiesc de Stat, a cimitirelor evreiești din Bacău, Arad, Suceava, şi de afişarea de stickere, postere cu Zelea Codreanu sau Antonescu, svastici, „Heil Hitler”, simboluri legionare şi mesaje de ură la adresa comunităţii evreieşi în spaţii de joacă, locuri turistice, staţii de metrou, tramvaie sau parcuri.

Artefactele legionare sunt mijloc de îmbogăţire. Anumite edituri au publicat cărţi cu specific legionar, antisemit, negaţionist, un magazin online în Suedia vinde stickere cu Codreanu şi literatură antisemită, pe Temu sunt comercializate insigne cu simbolul Gărzii de Fier, Mein Kampf este disponibilă în mai multe tarabe cu cărţi din Bucureşti, iar Casa de licitaţii Artmark organizează licitaţii cu artefacte legionare. 

În București s-a înmulțit distribuția de stickere sau grafitti cu simboluri fasciste: gardul de fier, crucea celtică, 1927 – anul înființării Mișcării Legionare, inițialele C.Z.C (Corneliu Zelea Codreanu), sloganul „Fața la dușman” sau mesaje stradale codate de factură neonazistă, cum este „14/88”, care referire la sloganul celor 14 cuvinte și salutul nazist „Heil Hitler!”.

„Fața la dușman” face referire la un citat din Corneliu Zelea Codreanu și a fost adoptat în această formă și cu această estetică de grupuri de ultrași neo-legionari, care comercializau tricouri cu această inscripție pe website-ul Radical Entourage. Tot ei au organizat mai multe tabere anuale intitulate „Tabăra Naționalistă Fața la dușman”, unde se cântă imnuri legionare şi se afişează portretele membrilor Mişcării Legionare din România. 

Ameninţări cu moartea 

Diferit de perioada 2023-2024, grupările neolegionare au început acum să apeleze la ameninţări cu moartea. Mesajele targetează populaţia evreiască, rromă, LGBTIQ+, dar şi jurnaliştii şi cercetărorii care s-au exprimat cu privire la antisemitism şi popularizarea mişcării neolegionare. 

Este cazul colegilor de la Roma for Democracy, ameninţaţi cu pistoale, imagini cu SS şi mesajul “vă vânăm pe toţi”, a jurnaliştilor de la Press One care au documentat activitatea Unităţii 731, dezvăluind planurile unor atacuri asupra cartierelor din Bucureşti, dar şi a cercetătorilor din INSHR-EW.

Ameninţări la adresa Roma for Democracy

Canonizări, nume de străzi şi reacţia autorităţilor 

Raportul constată o reacţie mai puternică din partea autorităţilor responsabile, comparativ cu perioada 2023-2024. După primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, autoritățile publice au intensificat activitățile judiciare precum reținerile, perchezițiile și trimiterile în judecată, acestea vizând inclusiv personaje care au apărut sistematic în rapoartele INSHR-EW, precum Marian Motocu, Florin Dobrescu, Șerban Suru. Unele dosare de cercetare penală au fost deja închise și 14 persoane au fost trimise în judecată. Pentru prima dată după zeci de ani de semnalare publică şi plângeri penale, parchetul a trimis în judecată opt persoane pentru participarea la evenimente publice de promovare a memoriei lui Corneliu Zelea Codreanu și promovare a simbolurilor legionare (evenimentul din noiembrie 2024, Troița de pe DN 1). Proprietarul blogului de extremă dreapta „Veghe Patriei” a fost condamnat pentru incitare la ură sau discriminare, distribuirea în spațiul public de materiale rasiste și xenofobe și promovarea de idei sau doctrine fasciste și legionare.

Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Română a canonizat preoți legați de Mișcarea Legionară (ex. Ilie Lăcătușu), iar instituții publice continuă să păstreze denumiri, busturi sau plăci comemorative dedicate unor persoane condamnate de crime de război şi/sau asociate Mişcării Legionare din România.

Mormântul Părintelui Ilie Lăcătuşu (sursa foto: Google Maps)

Astfel, deşi au fost depuse cereri în acest sens, administraţia publică refuză sau amână demararea procedurilor pentru redenumirea mai multor zone din Bucureşti (strada „Mircea Vulcănescu” pe raza PMB și bust pe strada Sfântul Ștefan din Sectorul 2), Cluj-Napoca (strada „Radu Gyr”), Odorheiu Secuiesc, Turcineşti, Gorj sau Timişoara.

În Gara Paşcani se află o placă memorială care îl omagiază pe mitropolitul Visarion Puiu, conducătorul Misiunii Ortodoxe Române în Transnistria pe durata Holocaustului, persoană condamnată pentru crime de război, iar Mănăstirea Putna menţine şi ea bustul lui „Visarion Puiu” și o casă de oaspeţi care îi poartă numele. Primăria și Consiliul Local din comuna Havârna, județul Botoșani, și-au menținut decizia cu privire la denumirea căminului cultural din satul Tătărășeni după cunoscutul negaționist și proantonescian Gică Manole, iar muzeul județean Brăila continuă să îl prezinte idilic pe Nae Ionescu.

Popularizarea extremismului de dreapta şi a antisemitismului nu se limitează doar la nivelul ţării noastre: “astăzi, Europa se confruntă cu o situație fără precedent de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial în ceea ce privește ascensiunea extremei drepte. În țări precum Olanda, Italia, Finlanda, Ungaria, Slovacia, Croația, partide extremiste de dreapta sunt asociate la guvernare, în altele ele reprezintă a doua forță politică parlamentară, cum este cazul în Austria sau Germania”, mai precizează raportul.

Accesaţi aici Raportul complet de monitorizare a antisemitismului şi negării Holocaustului în România în anul electoral 2024-2025, realizat de INSHR-EW.