• Prima scurgere de informații cu impact major la nivel mondial, #PanamaPapers (2016) a determinat recuperarea a sute de milioane de euro în urma investigațiilor de presă din mai multe state.
• În România însă, în urma scandalului public, din #PanamaPapers au rămas doar revolta publică și glumele neinspirate ale parlamentarilor care ar fi trebuit să analizeze prejudiciul adus Statului român.
• Efectele #PanamaPapers astăzi, în România? Zero. Statul bate pasul pe loc când vine vorba de anchetarea miliardelor pierdute în paradisul fiscal. Și nici vorbă de recuperarea prejudiciilor.

În urmă cu șase ani, investigația jurnalistică #PanamaPapers dezvăluia lumii secretele financiare ale puternicilor zilei. Printre ei, câteva zeci de români care au folosit liniștiți companiile offshore înființate în paradisul fiscal. 

Efectele investigației #PanamaPapers în România sunt aproape zero. În schimb, în alte țări, autoritățile au recuperat sute de milioane de dolari de la afaceriști și politicieni corupți. Un politician român a încercat să atragă atenția și să-și mobilizeze colegii, însă demersul său a fost luat la mișto chiar într-o comisie parlamentară oficială.

La 12 aprilie 2016, în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților erau invitați Dragoș Doroș, președintele ANAF și Neculae Plăiașu, șeful Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din acel moment. Unul dintre punctele de pe agenda comisiei se referea la informațiile publicate în cadrul investigației internaționale #PanamaPapers. 

Cu câteva zile înainte, 370 de jurnaliști și organizații media din 78 de țări, coordonați de International Consortium of Investigative Journalism, au publicat primele investigații bazate pe documentele din arhiva casei de avocatură Mossack Fonseca. 

Documentele fuseseră obținute de la o sursă de către Süddeutsche Zeitung, care a pus datele la dispoziția International Consortium of Investigative Journalism, iar de aici au ajuns și la jurnaliștii români din cadrul Rise Project. 

Printre cele 11 milioane de documente, jurnaliștii au descoperit date despre câteva zeci de oameni de afaceri din România care au folosit companii offshore în afaceri cu statul. Printre ele se aflau unele dintre cele mai sonore din România, precum Roșia Montană sau RAFO Onești. 

Dezvăluirile au intrat pe radarul deputatului PNL Andreea Paul Vass, care a inițiat dezbaterea parlamentară, iar ședința a fost condusă de președintele Comisiei, pesedistul Ștefan Viorel. La discuții a mai participat și avocatul Gabriel Biriș, prezent în comisie pentru un alt punct referitor la un acord cu Insula Man.

Grăbit, Biriș a solicitat să fie discutat punctul său înaintea subiectului #PanamaPapers, iar schimbul de replici dintre secretarul de stat în Ministerul Finanțelor și președintele Comisiei a aruncat, încă de la început, o aură de glumă peste subiectul offshore-urilor înregistrate în paradisul fiscal.

Viorel Ștefan: E legat de Panama Papers, a?

Gabriel Biriș: Panama, Panama.

Viorel Ștefan: Pana mea…

Ulterior, avocatul Biriș a recunoscut public faptul că a colaborat cu clienți care s-au folosit de serviciile casei de avocatură Mosack Fonseca din Panama. 

Deși era subiectul zilei, cazul #PanamaPapers a fost dezbătut cu sala aproape goală, mulți dintre membri Comisiei, printre care se număra și Ana Birchall, hotărând să plece înainte. 

Parlamentarii rămași în sală au fost avertizați de Viorel Ștefan să nu cumva să dezvăluie ei înșisi date financiare confidențiale, așa că a stabilt că discuția trebuie să fie mai opacă.

De cealaltă parte, inițiatoarea discuției, Andreea Paul Vass, dorea „transparentizarea fiscală totală a tranzacțiilor cu paradisuri fiscale”. Vass a făcut un scurt bilanț al companiilor din România, care la acea vreme erau deținute de offshore-uri parcate în paradisuri fiscale: “În România au fost înființate aproximativ 1500 de societăți cu participare străină la capital, provenind din state precum Insulele Virgine Britanice – peste 380, din Panama – peste 230, Insulele Bermude – 200, Gibraltar – 69 etc, conform datelor obținute de la ONRC”.

Dragoș Doroș, președintele ANAF, a anunțat comisia că Fiscul tocmai ce înființase un task force dedicat #PanamaPapers. Neculae Plăiașu de la ONPCSB a plusat spunând că specialiștii săi sunt cu ochii pe toate tranzacțiile suspecte și a prezentat și o mică statistică legată de Panama: 

„Concret, în perioada 2003-31 martie 2016, în bazele de date ale oficiului au fost înregistrate 286 de persoane fizice și juridice care au realizat încasări și transferuri externe din și în Panama. Valoric, au intrat 21,7 milioane euro și au ieșit 50,5 milioane euro. Aș vrea să menționez că cifrele sunt influențate de condiția barem mai mare de peste 15.000 de euro”.

La șase ani distanță de acel moment, am întrebat Comisia de Finanțe din Camera Deputaților dacă a mai existat vreo ședință pe acest subiect, dacă au mai fost prezenți reprezentanți ANAF și ai Oficiului pentru a discuta despre acest subiect și dacă comisia a fost înștiințată de rezultatele celor două grupuri de lucru înființate în cadrul celor două instituții, dar și dacă Comisia are în vedere să abordeze acest subiect în ședințele viitoare. 

Răspunsul pentru toate întrebările a fost “NU”, transmis printr-un email de Giorgiana Ene, șef serviciu Camera Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Oficiul ne-a transmis, la solicitarea Context.ro, că în perioada 2013-2021, în baza acordului dintre România și Panama, a transmis către Oficiul pentru combaterea spălării banilor din Panama 26 de cereri de informații, adică mai puțin de trei cereri pe an. Și, la rândul său, a primit o singură cerere de informații în nouă ani. 

La finalul lui 2017 am întrebat și ANAF câte investigații a demarat pe baza documentelor din #PanamaPapers, câte plângeri penale a redactat și câte decizii de impunere au emis. Oficialii ANAF au trimis un răspuns birocratic în care au detaliat procedurile lor și n-au menționat vreo investigație financiară sau plângere penală realizată în cazul #PanamaPapers.

La nivel global, investigațiile oficiale declanșate de #PanamaPapers au dus la recuperarea a 1.36 de miliarde de dolari până în prezent. O analiză a ICIJ din 2021 arăta că 24 de țări au raportat că au recuperat bani în urma investigației și că sute de investigații și proceduri de recuperare a fondurilor erau în derulare. 

Australia a contabilizat aproape 138 de milioane de dolari recuperați în urma #PanamaPapers, 45 de milioane fiind recuperați din 2019 până acum. 

Italia a anunțat că a recuperat încă 31,8 milioane de dolari din 2019 – aproape dublându-și totalul la 65,5 milioane de dolari. 

Și, în februarie 2021, Administrația Fiscală a Norvegiei a raportat pentru prima dată că a reușit să recupereze aproape 34 de milioane de dolari.

Australia a devenit, în 2021, a cincea țară care a raportat oficial venituri de peste 100 de milioane de dolari recuperate după dezvăluirile Panama Papers. 

Regatul Unit al Marii Britanii a recuperat 252,8 milioane de dolari. 

Germania a recuperat 195,7 milioane USD (12,5 milioane USD noi din 2019).

Spania a recuperat 166,5 milioane de dolari.

Iar Franța a recuperat 142,3 milioane de dolari

În schimb, în România nu e clar dacă a existat măcar o investigație financiară sau penală demarată în urma #PanamaPapers. 

Jurnalistul de investigații Frederik Obermaier este cel care, alături Bastian Obermayer, colegul său de la Süddeutsche Zeitung, a primit documentele pe care s-a bazat investigația internațională #PanamaPapers. Frederik Obermaier spune că cel mai important efect al dezvăluirilor a fost dezbaterea în jurul subiectului, discuțiile despre companiile offshore, trecând din sfera experților în cercuri mult mai largi.

Jurnalistul a explicat și de ce companiile offshore sunt dăunătoare societății: “Pentru că ele creează o lume paralelă. Avem lumea normală, în care trăiesc oamenii normali, cum suntem noi, și apoi trebuie să existe o lume paralelă, o lume offshore, în care cei mai bogați și super-bogați decid, practic, ce legi vor să respecte și ce legi nu (…) Pe de altă parte, lumea offshore le permite escrocilor și infractorilor să își spele banii și să își continue comportamentul infracțional. Lumea offshore permite, de asemenea, elitelor corupte să jefuiască țări întregi”, a declarat Obermaier pentru Context.ro.

La nivel European, #PanamaPapers a determinat adoptarea celei de-a cincea directive împotriva spălării banilor. E vorba de o lege europeană care îndrumă statele membre ale Uniunii Europene să lupte mai eficient cu fenomenul spălării banilor. 

Directiva impune statelor să transparentizeze lumea companiilor offshore. România n-a transpus corect nici măcar directiva a patra împotriva spălarii banilor, care fusese adoptată la nivel european în 2015. 

Cât despre cea de-a cincea directivă, în 2020, Comisia Europeană constatase că țara noastră n-a mișcat nici un deget pentru transpunerea ei.

După șase ani, Andreea Vass spune că industria offshore a crescut cu 15-20%. 

„Ne gândim undeva în jur de vreo 40 de trilioane de dolari. Imaginați-vă că suma asta înseamnă cam de 160 de ori mai mult decat PIB-ul României”, a precizat Vass. 

Fostul parlamentar este de părere că societățile offshore au fost utilizate pentru scheme de evaziune, uneori botezate pompos operațiuni de optimizare fiscală: 

„De ce mergi către un offshore? Ca să nu plătești taxele acasă, adică să nu se întoarcă în societatea în care ai obținut acele câștiguri, acele venituri și acele profituri, să nu se întoarcă acasă, ci să eviți plata lor. Există formă de eludare legală, și asta se numește optimizare fiscală și care se face cu avocați de înalt rang. Și sigur că există forma de evaziune fiscală, când o mătrășești, nu respecți legile, nu te bazezi doar pe buna cunoaștere a fisurilor legislative”, a declarat Andreea Paul Vass. 

Iar efectul industriei offshore se vede direct în slaba dezvoltare a țării, susține Vass:  

„Pentru că noi avem un nivel de colectare a veniturilor foarte redus în România. Și asta te costă de-ți umflă ficatul. Și pe Educație, pe Sănătate, pe Infrastructură nu ai bani la buget, și mereu auzim: nu creștem salariile, nu creștem pensiile pentru că nu avem bani la buget. Nu ridicăm spitale, nu ridicăm școli pentru că nu avem bani la buget. Hai să mergem pe cale logică. De ce nu avem bani la buget? Pentru că nu colectăm. De ce nu colectăm? Pentru că unii își parcheză veniturile afară, pentru că ai evaziune fiscală și pentru că ai instituții slabe”.