Radiografia Oficiului care se luptă cu spălarea banilor: Scandaluri, politizare și ineficiență

România are o instituție special concepută să oprească operațiunile de spălare de bani. Se numește Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB), are 23 de ani de la înfiinţare și a fost vânat în permanență de politicieni. Recent, oficiul a fost evaluat de o comisie de experți internaționali, care în câteva luni vor spune cât de bine funcționează instituția. Între timp, reporterii Context au documentat activitatea oficiului și au descoperit un lung șir de probleme: acuzații de practici abuzive ale unui șef, ineficiență constatată chiar și prin rapoarte oficiale și scandaluri publice de amploare. 

» INFORMAȚII ESENȚIALE:

  • În 2019, controlul politic al instituției a fost oficializat. Un raport al Consiliului Europei arată că instituția este ineficientă. 
  • Într-un caz, instituția a avut nevoie de patru ani să trimită date despre o mare rețea de crimă organizată la nivel mondial. 
  • Un grup de avertizori de integritate a denunțat în 2021 o serie de practici abuzive ale unui șef al ONPCSB. 
  • Comisia Europeană documentează atent evoluția Oficiului și e în alertă. 
  • De la înființare, mai mulți șefi ai Oficiului au fost implicați în scandaluri publice de proporție. Unul a fost chiar arestat şi condamnat în primă instanţă.  
  • Astăzi, oficiul este condus de același om care a fost numit la șefia instituției în momentul înființării, în urmă cu 23 de ani.

GANGSTERUL

În 1999, România a intrat în rândul lumii civilizate și a înființat Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor. Instituția ar trebui să fie o unitate de elită în privința investigațiilor financiare. Băncile și alte instituții financiare, care sunt denumite ”entități raportoare”, trimit la oficiu rapoarte de tranzacții suspecte. În baza unor parametri, experții băncilor decid dacă o tranzacție este suspectă și dacă ar putea fi rezultatul unei operațiuni de spălare de bani. Oficiul analizează datele și le dă mai departe procurorilor care pot începe o investigație penală.

Un raport recent al Consiliului Europei, care evalua implementarea unei directive europene privind combaterea spălării banilor, a subliniat o listă lungă de probleme ale Oficiului Național pentru Combaterea Spălării Banilor.

Raportul arăta că au fost constatate deficiențe legate de utilizarea folositoare a informațiilor financiare pe care oficiul le deține, astfel încât anchetele penale să fie eficiente. Raportul mai sublinia că oficiul nu are resurse adecvate și că asta îi afectează eficiența.

Această ineficiență are un impact direct asupra cetățenilor chiar la nivel global. Context.ro a documentat un astfel de caz.

În 2012, un specialist al serviciului de transfer de bani Western Union (WU) a sesizat Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor în legătură cu o serie de tranzacții făcute pe ruta Mexic – România. Expertul WU a observat că sume consistente de bani erau trimise din Cancun către Craiova. Ele erau repetitive, astfel că i-au atras atenția expertului Western Union, care a demarat o investigație. A constatat că, în perioada iunie – august 2012, peste 250.000 euro au fost transferați din Mexic în Craiova prin intermediul a două ghișee din Craiova.

Cercetările sale au scos la iveală că banii proveneau din skimming (operațiunea prin care datele cardurilor bancare sunt copiate ilegal și folosite pentru a fura bani din conturile victimelor, n.red.).

Angajatul WU dăduse peste una din cele mai mari rețele de crimă organizată specializată în clonarea cardurilor din lume.

Florian-tudor

Florian Tudor, zis Rechinul (sursa foto: OCCRP)

Era condusă de Tudor Florian, poreclit Rechinul, un interlop din Craiova care a construit în Mexic o organizație criminală vastă, botezată Gangsterii de pe Riviera Maya. În 2020, Organized Crime and Corruption Reporting Project, alături de Rise Project, Quinto Elemento Lab și Mexicanos Contra la Corrupción y la Impunidad au dezvăluit detaliile operațiunii întinse pe mai multe continente. Florian Tudor și asociații săi au ajuns să controleze peste 10% din piața de skimming din întreaga lume și produceau anual peste 240 de milioane de dolari din furtul banilor din bancomate.

Investigațiile jurnalistice și cele penale ale DIICOT au descoperit că cei 250.000 euro care au ajuns pe radarul expertului WU au fost spălați prin investiții imobiliare. Tudor și soția sa au ridicat în Craiova două blocuri de lux, pe care apoi le-au vândut. Tranzacțiile suspecte sesizate de WU au stat în arhivele ONPCSB timp de patru ani.

Abia în 2016 ele au fost trimise către poliția din Dolj. Acolo au mai stat până în 2018, când Tudor și un fost asociat au intrat în conflict și cel din urmă a fost asasinat. Un procuror DIICOT a preluat cazul și a constatat că operațiunea de spălare a banilor era documentată încă din 2012 de autorități, doar că ea n-a ajuns la Parchet timp de patru ani. Investigatorul de la DIICOT a avansat rapid cercetările și, într-un an, a trimis în judecată șase din locotenenții lui Tudor. Un an mai târziu, ei au fost condamnați de Tribunalul București. Tudor este și el investigat de DIICOT și a fost arestat în 2021, în Mexic.

În cei patru ani în care ONPCSB nu a acționat, operațiunea de skimming coordonată de Tudor a crescut și a ajuns chiar și pe radarul FBI, care îl investighează pe interlopul român. Printr-o adresă semnată de actualul șef, oficiul a refuzată să explice de ce nu a furnizat datele la timp.

AVERTIZORII DE LA OFICIU: AMENINȚĂRI ȘI ÎNJURĂTURI

Problemele Oficiului nu sunt doar punctuale sau legate de cauze specifice. În 2021, un grup de angajați ai instituției a trimis o sesizare către Ministerul Finanțelor în care reclamau o problemă sistemică.

Analiștii oficiului susțineau că șeful instituției a acumulat toată puterea de decizie. Avertizorii de integritate au explicat că președintele oficiului și un comitet desemnat de el decideau ce sesizări erau trimise la parchete și ce investigații financiare erau blocate.  

„Corelarea acestor elemente induce ideea că toate aceste măsuri au fost adoptate de domnul Aprodu pentru a interveni în cadrul procesului decizional legat de informările care sunt transmise autorităților, în conformitate cu prevederile art. 43 din Legea nr. 129/2019”, susțineau angajații oficiului într-o petiție trimisă guvernului. Analiștii se mai plângeau și că șeful ONPCSB avea un limbaj agresiv și că îi înjura în cadrul unor discuții profesionale. „Prin calitatea sa de Secretar de stat, amenințările directe și indirecte pe care acesta le utilizează în conversațiile cu personalul Oficiului pentru a-i determina să acționeze în sensul dorit de domnul Aprodu, au condus la acest demers”, se mai precizează în sesizarea celor de la Oficiu.

Constantin-Ilie-Aprodu-sursa-MADR

Constantin Ilie Aprodu, actualul vicepreședinte al ONPCSB (centru)/ sursa foto: MADR via G4Media

Cel despre care se vorbea în plângere este Constantin Ilie Aprodu, care la vremea respectivă era pentru a doua oară șef al Oficiului. Aprodu a fost instalat prima dată șef al ONPCSB în 2019, de către Viorica Dăncilă, în ultima zi de mandat. Este militar de carieră, fiind trecut în rezervă. Într-un interviu pentru Libertatea, a povestit că a fost coleg de școală militară cu fostul vicepremier Gabriel Oprea, la Academia Nicolae Bălcescu din Sibiu. Aprodu este, acum, vicepreședintele Oficiului.

Contactat de reporterii Context.ro, Aprodu a precizat că a respectat legea și că era normal ca el să fie cel care a canalizat informările către procurori. „În condițiile în care toate lucrurile se întâmplă conform legii, nu înțeleg ce este greșit în chestiunea asta. Deci competența de a transmite informările conform legii, nu am acum în față legea, să vă menționez inclusiv articolul, se transmite prin semnătura conducătorului instituției„, a declarat Ilie Aprodu.

Cât despre amenințări, el a negat și a catalogat acuzațiile drept simple cârcoteli ale unor funcționari leneși. „Nu găsesc că aceste acuzații sunt fondate pe ceva obiectiv, ci numai pe lucruri subiective care țin de anumite persoane care au fost obișnuite probabil să primească niște bani de la stat fără să presteze corespunzător„, a precizat vicepreședintele ONPCSB, care s-a lăudat că instituția are rezultate foarte bune și, mai ales în mandatul său, a fost eficientă.

Alexandru Nazare, care era ministrul Finanțelor în 2021, a declarat că știa de problemele Oficiului dar că sesizarea angajațiilor Oficiului n-a ajuns la el.

Nu a fost prima dată când Oficiul a fost în centrul unui scandal.

Imediat după ce a fost înființat în 1999, Oficiul a ajuns în lumina reflectoarelor. Primul președinte al ONPCSB a fost Adrian Cucu, cel care a revenit la conducerea instituției în 2010 și, cel mai recent, în 2022.

adrian cucu

Adrian Cucu (sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

În primul său mandat, experții Oficiului au investigat și primul mare caz de spălare de bani, care îl privea pe Adrian Năstase. În contul Danielei Năstase, deschis la Bank Austria Creditanstalt, a fost depusă suma de 400.000 de dolari

Banii ar fi provenit din vânzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri și a altor obiecte de valoare de către Tamara Cernasov, mătușa Danielei Năstase. Analiștilor de la ONPCSB li s-a părut suspect că banii au aterizat în contul soției lui Năstase

Până să trimită sesizarea la Parchet, Adrian Cucu a fost demis. Înlocuitorul său, Ioan Melinescu, a fost anchetat și trimis în judecată de DNA în celebrul dosar de corupție ”Mătușa Tamara”, în care a fost implicat și fostul premier PSD Adrian Năstase

Procurorii l-au acuzat pe Melinescu pentru că, în noiembrie 2002, în timp ce era membru al plenului ONPCSB, l-ar fi avertizat pe Năstase că e vizat de o analiză a Oficiului care urmează să fie trimisă la Parchet

Tot Melinescu ar fi promis blocarea trimiterii sesizării penale și ar fi votat împotriva acestui demers în momentul în care Oficiul dezbătea cazul Năstase. În schimbul favorurilor ar fi fost numit șef al Oficiului. Dosarul s-a finalizat în 2012, când Curtea Supremă a decis achitarea lui Melinescu și a lui Năstase.   

Ioan Melinescu nu a răspuns până la publicarea acestui material solicitării Context pentru a transmite un punct de vedere. 

Mandatul lui Melinescu s-a încheiat în 2004 și conducerea Oficiului a fost preluată de judecătorul Iulian Dragomir. El a fost acuzat că în mandatul său a închis o investigație financiară care îl viza pe Traian Băsescu, proaspăt instalat în funcția de președinte al României

Iulian Dragomir a fost acuzat de Ioan Melinescu că, în timp ce conducea Oficiul, a divulgat presei informații referitoare la fostul șef CFR, Mihai Necolaiciuc, dar și la Hassan Nanaa, acuzat de terorism. În 2008, ÎCCJ a respins plângerea lui Melinescu împotriva lui Dragomir privind presupusa scurgere de informații. Iulian Dragomir a ajuns apoi judecător la secția penală a Curții Supreme, al cărui vicepreședinte a fost începând cu 2019. Numele judecătorului a fost menționat în diverse discuții interceptate de procurori între oficiali sau judecători anchetați pentru corupție. În 2010, magistratul a fost audiat ca martor şi în dosarul fostului senator PSD, Cătălin Voicu, condamnat apoi la șapte ani pentru corupţie.

Iulian Dragomir nu a răspuns până la publicarea acestui material solicitării Context pentru a transmite un punct de vedere.

CONTROLUL POLITIC

Până în 2019, sesizările către procurori plecau de la Oficiul de Combatere a Spălării Banilor după ce erau analizate într-un comitet. Acesta era format din câte un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Băncii Naţionale a României, Curţii de Conturi şi Autorităţii de Supraveghere Financiară. Plenul era numit în funcţie pe o perioadă de cinci ani, prin hotărâre a Guvernului. Până în 2019, sesizările către procurori plecau după ce erau dezbătute în acest for.

În iulie 2019, prin Legea 129, inițiată de Viorica Dăncilă și adoptată de majoritatea PSD-ALDE-minorități, se schimbă regulile jocului, iar plenul care analiza și aproba sesizările dispare. Astfel că fluxul de informații era controlat de președinte sau vicepreședinte, numiți prin hotărâre de Guvern, pe o perioadă de patru ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.

Un regulament din 2021 aprobat de guvernul condus de Florin Cîțu a stabilit și mai clar că cei din conducerea oficiului sunt cei care controlează sesizările penale care merg către parchete. Altfel spus, controlul politic pe fluxul de informații de la Oficiu către procurori a devenit mai direct.

În 2020, o analiză publicată de Libertatea consemna numărul mic de dosare penale formate în urma informațiilor trimise de ONPCSB către Parchetul General.

“În perioada 01.01.2019 – 15.10.2020, au fost înregistrate un număr de 10 dosare penale ca urmare a sesizărilor Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Menționăm că în cauzele respective nu a fost întocmit niciun rechizitoriu”, a fost răspunsul oficial al Parchetului General la solicitarea Libertatea.

BECULEȚE APRINSE LA COMISIA EUROPEANĂ

Problemele de la ONPCSB n-au rămas fără ecou la Bruxelles. După schimbările din 2019, oficialii Comisiei Europene au început să se intereseze în legătură cu eficiența Oficiului. Pe 5 octombrie 2020, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, i-a scris premierului Florin Cîțu:

”Pe lângă analiza Moneyval, un set de rapoarte oficiale, ale unor ONG-uri, dar și articole de presă, au adus la lumină o serie de probleme legate de funcționarea, angajații, calificările unor persoane, capacitatea de cooperare inter-agenții a Unității de Investigații Financiare din România”.

Oficialul de la Bruxelles a trimis și o anexă cu zece întrebări specifice din care reiese că știa în detaliu situația de la Oficiul românesc. O întrebare viza modul în care sunt arhivate informațiile și dacă există un sistem eficient prin care datele sunt corelate în așa fel încât analizele Oficiului să fie cât mai bune.

Scrisoarea de la Bruxelles a fost ignorată de ai noștri iar oficialii de la Bruxelles au insistat printr-o adresă oficială să primească un răspuns.

În perioada 21 septembrie – 4 octombrie, o delegație a Comitetului de Experţi pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor – MONEYVAL a vizitat România pentru a documenta modul în care țara noastră se luptă cu rețelele de criminalitate financiară. MONEYVAL emite un raport important, o analiză globală a instituțiilor din România care sunt implicate în combaterea spălării banilor. Scopul MONEYVAL este să analizeze progresele sau regresele pe care le fac țările în acest domeniu. Ultimul raport al României este din 2014 și consemnase lacune destul de importante. Următorul raport urmează să fie publicat în mai anul viitor.

sursa foto deschidere: Shutterstock

Leave A Comment

Pe aceeasi tema

Pe aceeasi tema