Pierdem 9 miliarde de euro: ”Legile și instituțiile slabe permit proliferarea evaziunii fiscale în România”

În România, evaziunea fiscală este aproape sistemică, iar țara noastră se află printre ultimele locuri din UE la taxarea proprietății, a consumului, a muncii, a poluării și a capitalului, a explicat Bogdan Cozmâncă, vicepreședintele Consiliului Fiscal, într-un interviu pentru Context.ro. 

• Consiliul Fiscal din România a publicat, la mijlocul lunii august 2024, un raport care arată că evaziunea fiscală din România și evitarea plății taxelor și impozitelor sunt aproape instituționalizate.

Prin evaziune ”sistemică”, Bogdan Cozmâncă spune că se referă la faptul că însăși legislația și instituțiile slabe permit ca evaziunea fiscală, atât legală* (vezi ce înseamnă, mai jos), cât și ilegală, să prolifereze.

Specialistul susține că vedem cel mai repede acest lucru prin comparația cu Bulgaria, față de care România are un procent de neîncasare raportat la baza teoretică de taxare de aproape 8 ori mai mare.

• Citește și Eurofrauda româno-bulgară 

Practic, România pierde aproape 9 miliarde de euro, atât prin evaziune fiscală, cât și prin evaziune fiscală legală/neaplicare a regulilor. Este al doilea cel mai mare nivel absolut de neîncasare după Italia, cu 14,6 miliarde de euro, dar cu economie de 7-8 ori mai mare decât România: Italia avea, în 2021, un PIB de 1,821 trilioane euro, iar România de doar 0,241 trilioane euro, conform AMECO (baza de date macroeconomică anuală a Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene). 

Dar ce se întâmplă în societate când evaziunea fiscală atinge cote atât de ridicate?

În primul rând, statul are venituri mai mici decât ar fi normal, iar fenomenul duce la o invechitate a acestor venituri în societate:

• ”Acestea duc atât la servicii publice slabe calitativ și insuficiente cantitativ, cât și la distorsionarea competiției economice (între firme și gospodării, încurajate fiind cele care nu plătesc taxe și impozite)”, explică Bogdan Cozmâncă.

Bogdan Cozmâncă (sursa foto: Consiliul Fiscal)

Apoi, aceste servicii publice subfinanțate cronic, adică Sănătatea, Învățământul, Transporturile etc duc la reducerea creșterii economice și lipsa acumulării de capital uman, deci împiedică o creștere economică de la un anumit nivel în sus, mai explică specialistul:

• ”Totodată, dacă acest sistem fiscal regresiv, inechitabil, marcat de evaziune sistemică va continua să persiste va conduce în timp, așa cum literatura de specialitate arată, la căderea într-o „capcana a venitului mijlociu” (middle income trap), făcând astfel imposibilă convergența cu țările dezvoltate economic. Mai mult, stagnarea economică și distorsionarea competiției pot duce la evoluții politice care să marcheze intrarea într-o spirală descendentă, marcată de o interacțiune negativă între mediul politic și evoluțiile economice”, spune vicepreședintele Consiliului Fiscal.

În privința reducerii evaziunii fiscale, raportul Consiliului Fiscal menționează că progresele relative ale României se datorează, mai degrabă, evoluțiilor din UE, decât propriilor inițiative și eforturi:

• ”Raportul nu identifică evoluții semnificative la nivelul îmbunătățirii eficienței colectării veniturilor bugetare, inclusiv a TVA, evoluția acestora fiind apropiată de dinamica agregatelor macroeconomice relevante. În plus, pentru anul 2024, execuția cash la 6 luni și datele macroeconomice nu oferă suficiente elemente de analiză pentru a putea trage concluzii în privința reducerii sau nu a evaziunii, aceasta cu atât mai mult cu cât datele macroeconomice sunt în metodologie europeană, iar cele fiscale, în altă metodologie – cea națională. Mai mult, datele macroeconomice uzuale (de PIB, consum, pondere a remunerării salariaților etc.) sunt supuse revizuirii”, explică Bogdan Cozmâncă.

Acesta mai subliniază că este prea devreme să spunem dacă avem o reducere a evaziunii fiscale în 2024, iar în ce privește anii anteriori ”nu este cazul”: 

• ”Gap-ul de TVA s-a redus de la 37,2% la 36,7% între 2020 și 2021, dar rămâne uriaș în raport cu media UE de 7,3% în 2020 și 4,9% în 2021 (de 7,5 ori mai mare!)”, spune specialistul. 

• GAP-ul TVA este diferența totală dintre veniturile din TVA preconizate teoretic și suma colectată efectiv.  

România are printre cele mai mari diferențe între cât estimează că va colecta din TVA și cât colectează efectiv, conform rapoartelor Consiliului Fiscal, dar, cu toate acestea, nu există explicații coerente pentru acest fenomen. 

De ce nu colectăm, deci, TVA-ul?

Pur și simplu nu există elemente care să justifice gap-ul mare de TVA, spune vicepreședintele Consiliului Fiscal coroborând elemente din raportul instituției și citând un raport al Comisiei Europene. 

Câteva explicații ar putea fi însă:

• raportarea digitală a tranzacțiilor, care nu se realizează eficient în România și nu duce la prinderea evazioniștilor prin verificarea încrucișată a facturilor și deconturilor de TVA; 
• auditurile fiscale sunt considerate ineficiente la nivelul standardelor internaționale de eficiență;
• sistemul de raportare nu se aplică companiilor medii și mici decât decalat în timp, iar legislația fiscală privind microfirmele/IMM-urile, precum și legislația privind organizarea societăților comerciale oferă o plajă largă de metode și tehnici de evaziune, inclusiv a TVA, sunt explicațiile lui Bogdan Cozmâncă. 

O altă concluzie conform raportului anual al Consiliului Fiscal este că nivelul redus al veniturilor fiscale din România comparativ cu economii similare din UE poate fi atribuit următorilor factori: grad scăzut de colectare; exceptări și scutiri ce diminuează baza impozabilă și regimuri preferențiale în anumite sectoare de activitate/categorii de contribuabili; cote de impozitare în unele cazuri sub cele din UE, mai spune specialistul consultat de Context.ro.

”Mai putem remarca că cele două cote reduse ale TVA sunt printre cele mai mici din UE27, deși cota efectivă, de 12,3% a TVA (în comparație cu 19% cota standard), este printre cele mai mari la nivel european (locul 9 din 27). Coroborat cu o creștere robustă a consumului, rezultă că eficiența colectării TVA nu s-a îmbunătățit semnificativ, cauzele fiind, cel mai probabil, cele enumerate de raportul CE”, a conchis Bogdan Cozmâncă, vicepreședintele Consiliului Fiscal, în interviul acordat Context.ro.

• Evaziunea fiscală sistemică și comparația cu Bulgaria, explicate în detaliu de Bogdan Cozmâncă, vicepreședintele Consiliului Fiscal, aici.