OFICIAL Parchetul European anchetează Curtea de Conturi a României
Parchetul European (EPPO) anchetează un proiect al Curții de Conturi a României realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, a confirmat pentru Context.ro instituția condusă de Laura Codruța Kovesi. Reprezentanții Curții de Conturi condusă de Mihai Busuioc susțin că nu știu nimic despre această investigație. Context.ro a consultat documente care arată că șeful Curții de Conturi a fost implicat direct în derularea proiectului investigat acum de EPPO.
Proiectul CCR – SAI pentru cetăţean, implementat în perioada 2019-2023, a înghițit aproape 6 milioane de euro, din care peste 5 milioane bani europeni, pentru “modernizarea, standardizarea şi transparentizarea” instituției.
“Putem confirma că avem o anchetă (în acest stadiu, „in rem”)”, a transmis EPPO la cererea Context.ro, în timp ce reprezentanții Curții de Conturi susțin că instituția “nu deține informații” cu privire la investigația Parchetului European. G4Media a scris în decembrie 2023 că sindicatul angajaților Curții de Conturi a anunțat existența dosarului penal. Detalii aici.
Din valoarea totală a proiectului, echivalentul a 6 milioane de euro, Curtea de Conturi a cheltuit 29 de mii de euro pe materiale promoționale și peste 52 de mii de euro pentru organizarea conferinței de închidere a proiectului.
Un rol important în derularea acestui proiect l-a avut chiar șeful Curții de Conturi, Mihai Busuioc. În 2019, el a fost cel care a numit echipa de management a proiectului. Potrivit documentului, cei 11 angajați ai Curții de Conturi au primit și bani în plus pentru că făceau parte din această echipă de implementare.
Banca Mondială a asigurat servicii de consultanță pentru proiectul “SAI pentru cetățean” al Curții de Conturi, instituția care are un rol principal în verificarea cheltuirii fondurilor europene din PNRR. Context.ro a arătat într-un material anterior că Banca Mondială a oferit consultanță și pentru elaborarea PNRR și că va putea factura servicii de consultanță plătite din acest fond european.
Ca parte din procesul de reformă instituţională început odată cu proiectul anchetat acum de EPPO, la începutul anului trecut, Plenul Curții de Conturi a României a aprobat noul regulament privind activitatea de audit public extern, prin care, practic, au fost reduse atribuțiile instituției.
Noul regulament prevede că Plenul Curții de Conturi poate dispune completarea sau refacerea proiectului raportului de audit sau reefectuarea misiunii de audit. Totodată, rapoartele de audit ale Curții de Conturi nu mai constituie acte administrative, ci doar vor cuprinde recomandări. Adică, Curtea de Conturi nu va mai emite deciziile în care erau cuprinse măsurile dispuse în sarcina conducerii entității auditate.
Potrivit noilor dispoziţii, Curtea de Conturi nu mai are obligaţia de a realiza verificarea tuturor conturilor înainte de împlinirea termenelor de prescripţie, iar Plenul Curții de Conturi stabilește conturile care sunt supuse auditului financiar în baza limitelor valorice minime și a altor criterii. În opinia Sindicatului Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER), aceasta “creează posibilitatea unor verificări selective ale instituţiilor ce fac obiectul auditului Curţii de Conturi”.
SNAPER a atras atenția că unele dintre modificări erau parte din proiectul de modificare a Legii de reorganizare și funcționare a Curții de Conturi, care a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională a României, în 2020.
Modificările regulamentului au fost criticate și de europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european, care a cerut Comisiei Europene să precizeze dacă, după ce Curtea de Conturi a României și-a diminuat atribuțiile, există riscul ca fraudele cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și cu fondurile de coeziune să nu mai poată fi prevenite. Și europarlamentarul Alin Mituța a sesizat CE în legătură cu limitarea atribuțiilor Curții de Conturi, despre care afirma că „afectează verificarea cheltuirii banilor publici, inclusiv a fondurilor europene”.
4 Comments
Leave A Comment
Pe aceeasi tema
Pe aceeasi tema
Suma corecta este 29 mil euro din care cintributia proprie a Curtii de Conturi din bugetul statului este de 5 milioane euro. Iar conducerea CCR stia cel putin de la data comunicarii existentei anchetei de catre SNAPER, respectiv decembrie 2023. Dar stiau mai repede dovada discutiilor din timpul intalnirii din 08 decembrie 2023 cu un reprezentant al Comisiei Europene. Apropo, si Comisia stie…deci?
Paractica asta a mergerii pe fenta invatata de busuioc la scoala de militie si din familie nu tine decat in mintea lui. Are o parere mult prea buna despre el si mult prea proasta despre restul lumii. „Erata” de logica!
https://context.ro/culisele-proiectului-curtii-de-conturi-anchetat-de-parchetul-european-conferinte-de-1-milion-de-lei-iphone-uri-si-aparat-de-cafea-miele-pentru-management/
Suma corecta e 29 milioane euro din care contributia de la bugetul de stat a Curtii de Conturi e de 5 milioane euro. In plus fentele de militian, fiu de securist (general chiar, nu orice securist) ieftine gen ca nu atie (de busuioc e vorba) frizeaza ridicolul in conditiile in care in luna decembrie urmare a comunucatului SNAPER siteurile de stiri au preluat si rulat informatia. Mai mult, poate ne spune tovarasul busuioc, ce subiect a mai fost discutat la inceputul lunii decembrie, anterior comunicatului SNAPER, in cadrul intalnirii cu un reprezentant al Comisiei Europene (deci si CE stia…😀). La brutarie busuiocule!
https://context.ro/culisele-proiectului-curtii-de-conturi-anchetat-de-parchetul-european-conferinte-de-1-milion-de-lei-iphone-uri-si-aparat-de-cafea-miele-pentru-management/