Minus 10 milioane de declarații de avere și interese după ce site-ul ANI nu a funcționat săptămâni întregi / Reacția Agenției de Integritate

După trei săptămâni în care nu a funcționat, noua versiune a portalului care centralizează declarațiile de avere ale funcționarilor și demnitarilor din toată țara a venit la pachet cu reducerea drastică a transparenței.

• Peste 10 milioane de declarații de avere și interese au dispărut de pe portalul Agenției Naționale de Integritate
• Căutarea a devenit mai greoaie: a fost eliminată și posibilitatea căutării avansate, dar au fost introduse verificările captcha
• ANI susține că situația e temporară și, în timp, vor fi publicate și declarațiile lipsă, stocate acum pe servere defecte  

Peste 10 milioane de declarații de avere, depuse în perioada 2008-2021, au dispărut fără nicio explicație de pe portalul Agenției Naționale de Integritate, care nu a funcționat timp de trei săptămâni din cauza unor defecțiuni la sistemul de răcire a serverelor, așa cum susține instituția. Din noua versiune a site-ului ANI, care asigură centralizarea și publicarea declarațiilor de avere și interese la nivel național, a fost eliminată și posibilitatea căutării avansate după anumite criterii: anul depunerii, județul sau angajatorul deponentului. În schimb, ne-am lăudat la Bruxelles cu milioanele de declarații publicate, care acum au dispărut. Noul portal e o soluție alternativă, care include doar declarațiile depuse în format electronic, necesară până la repararea serverelor defecte pe care sunt stocate restul declarațiilor, spune instituția, fără să precizeze un termen pentru revenirea la forma anterioară a portalului.

“Nu e în regulă. Față de varianta anterioară a website-ului, e clar o modificare în sensul reducerii semnificative a transparenței. Și nu este în congruență cu ceea ce spune legea că ar trebui să publice agenția. Nu se respectă articolul 6 din lege (n.r. cel referitor la publicarea declarațiilor pe toată durata mandatului și trei ani după)”, spune Laura Ștefan, expert anticorupție la Expert Forum România. În cazul judecătorilor și al procurorilor, care ocupă funcții continue, situația e și mai limpede: “Ar trebui să fie publice absolut toate declarațiile”, a mai adăugat expertul.

Ce spune legea 

Conform legii, ANI, dar și instituțiile publice, trebuie să mențină pe pagina de internet declarațiile de avere/interese timp de trei ani de la încheierea mandatului sau exercitării funcției publice. Până acum, Agenția Națională de Integritate a păstrat pe site declarații cu o vechime mai mare decât cea cerută de lege. Deși prevederile legii au rămas aceleași, instituția publică în prezent doar declarațiile depuse începând cu anul 2022. 

În cazul celor care și-au încheiat mandatul sau funcția publică în perioada august-decembrie 2021, declarațiile ar trebui fie încă publice, însă portalul nu conține decât documente depuse din 2022. Și declarațiile depuse de parlamentari în 2020 și 2021 ar trebuie să fie disponibile pe site-ul Agenției, conform aceluiași articol de lege, însă acestea mai pot fi consultate doar pe site-ul Senatului sau al Camerei Deputaților. 

“Acest proces este de durată”

Nici la șase săptămâni după ce portalul a picat, ANI nu știe cât timp va dura repararea serverelor afectate: “Acest proces este de durată din cauza volumului mare de documente și metadate asociate care se regăsesc pe o infrastructură cu peste 15 ani vechime.“ 

Reprezentanții instituției au mai precizat că atât noul website al Agenției, cât și platforma “de avarie” pe care sunt  găzduite declarațiile disponibile în acest moment au fost realizate cu resurse interne.

Milioanele de declarații dispărute cu care ne-am lăudat la Comisia Europeană

Activitatea ANI este apreciată în Raportul din 2024 privind statul de drept din România, publicat recent de Comisia Europeană. 

• “Agenția Națională de Integritate a continuat să își desfășoare activitatea în mod eficient în ceea ce privește conflictele de interese, declarațiile de avere și avertizarea în interes public.”

Documentul, criticat de voci din societatea civilă pentru evaluarea superficială la anumite capitole, este considerat de ministra Justiției, Alina Gorghiu, “cel mai bun raport de până acum în ceea ce priveşte capitolul justiţie”.

Paradoxal, la elaborarea raportului, România s-a lăudat cu numărul mare de declarații publicate, însă acum dispărute. Același portal, ciuntit acum, este motiv de laudă și în raportul de activitate pentru 2022, cel mai recent publicat de ANI. 

Nu este prima evaluare pozitivă a ANI. În 2022, Comisia Europeană nota că: 

• “Agenția Națională de Integritate funcționează mai eficient după numirea președintelui și lansarea portalului unde se depun electronic declarațiile obligatorii de avere”

Cine conduce Integritatea

Agenția Națională de Integritate este o “autoritate administrativă autonomă”. Din 2021, instituția este condusă de Florin Moise, singurul candidat la concursul pentru postul de președinte al ANI. Legăturile sale cu mediul politic au fost devoalate de o investigație publicată de Europa Liberă, care notează că tatăl și fratele lui Florin Moise sunt membri PSD și ocupă sau au ocupat funcții politice. 

Florin Moise, actualul președinte al ANI (foto: INQUAM Photos / Octav Ganea)

Secretarul general ANI, Silviu Ioan Popa, are la rândul său legături cu politica, arată aceeași publicație: tatăl său a fost membru PDSR în perioada 1996 – 2000 și membru PNL, între 2004 și 2008. 

Activitatea ANI este monitorizată de Consiliul Național de Integritate (CNI), din care fac parte reprezentanți ai grupurilor parlamentare, ai guvernului, ai asociațiilor administrațiilor locale și membri ai societății civile. Deși mandatul actualului Consiliu a expirat în martie, încă nu a fost stabilită noua componență a CNI.